Pe parcursul primului mandat de președinte al României, Klaus Iohannis a susținut constant necesitatea întăririi mecanismelor democratice, pornind de la convingerea că o democrație funcțională se bazează pe sisteme publice și instituții performante, pe o justiție independentă, care se bucură de încrederea cetățenilor - arată bilanțul perioadei 2014-2019 publicat de către Administrația Prezidențială.

În cele peste 800 de pagini sunt capitole care vizează, printre altele, 'Apărarea țării și securitatea națională', 'Politica Externă', 'Consolidarea statului de drept' sau 'Educația de calitate'.

'Respectarea Constituției, a drepturilor și libertăților fundamentale, apărarea valorilor democratice, precum și consolidarea rolului României în Europa și în lume au fost principiile care i-au călăuzit președintelui Klaus Iohannis întreaga activitate. România este astfel, astăzi, un stat respectat, un pilon de securitate și un partener de încredere pentru aliații săi', se arată în document.

Potrivit sursei citate, finalul primului mandat și începutul celui de-al doilea mandat de președinte al lui Iohannis au coincis cu marcarea a 30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989.

'Se închide astfel capitolul tranziției și începe o nouă etapă în istoria României, o etapă pe care președintele Klaus Iohannis o dorește una a dezvoltării, a modernizării și a reconstrucției statului român. România normală, o țară în care statul funcționează în slujba cetățeanului, este proiectul președintelui României, Klaus Iohannis, pentru următorul mandat 2019 - 2024', era concluzia acestui prim mandat.

* Consolidarea statului de drept

Primul mandat de președinte al lui Klaus Iohannis a fost marcat și de seria de proteste ample care au început de la emiterea Ordonanței 13, în 2017 - ulterior abrogată.

Șeful statului a fost prezent la un asemenea prim protest anticorupție, a participat în mod excepțional la o ședință de guvern pe tema Ordonanței 13 și a beneficiat de sprijin pe această temă din partea mai multor ambasade străine la București, inclusiv Ambasada SUA și ambasadele UE.

'Anul 2017 marchează începutul unui atac sistematic la adresa sistemului judiciar. Prezent în luna ianuarie 2017 la ședința privind constituirea Consiliului Superior al Magistraturii și alegerii primei conduceri în Consiliul Superior al Magistraturii, președintele a evocat obligația Consiliului Superior al Magistraturii de a garanta independența justiției, precizând că nicio democrație, niciun stat de drept nu poate să funcționeze fără o justiție independentă. Justiția independentă înseamnă că nimeni nu trebuie să se amestece în activitatea judecătorilor și a procurorilor', se mai arată în acest bilanț.

Față de conținutul Raportului Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare și Verificare în domeniul Justiției și luptei împotriva corupției, la data de 15 noiembrie 2017, președintele României a subliniat că acest raport reprezintă 'un serios semnal de alarmă de care coaliția de guvernare trebuie să țină cont'.

Totodată, șeful statului a semnalat că dacă acțiunile Guvernului și Parlamentului României cu privire la procesul de modificare a legilor justiției urmau să continue în aceeași direcție, România urma să facă pași înapoi în ceea ce privește funcționarea sistemului judiciar și lupta împotriva corupției.

* Politică externă - România deține în premieră Președinția Consiliului UE

Președintele Klaus Iohannis - menționează Administrația Prezidențială - s-a implicat puternic pentru un rol activ al României în procesul de consolidare a proiectului european, inclusiv prin momentul de vârf al Președinției României la Consiliul UE, respectiv Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, prima reuniune a Consiliului European găzduită de România.

Summitul de la Sibiu 'a constituit un moment semnificativ în procesul de reflecție asupra viitorului Uniunii Europene, moment în care s-au luat decizii strategice privind Uniunea', arată Administrația Prezidențială.

La Sibiu, președintele Iohannis, alături de ceilalți lideri europeni, a reafirmat voința comună și unitatea statelor membre în jurul unor valori și obiective comune pe care Uniunea le reprezintă. A făcut astfel posibilă transmiterea dinspre România a unui mesaj pozitiv, unitar, al statelor membre și instituțiilor europene, de a consolida Uniunea Europeană, pe baza unui set clar de principii și valori.

Prin implicarea activă a președintelui României, a fost adoptată Declarația de la Sibiu, prin care cei 27 de șefi de stat și de guvern ai statelor membre UE s-au angajat să acționeze pentru o Uniune sigură, puternică, prosperă și unită. Cel mai important mesaj al Declarației, 'Spiritul de la Sibiu', exprimă voința tuturor liderilor europeni de a continua împreună proiectul european, mai arată sursa citată.

Principiile și obiectivele enunțate în Declarația de la Sibiu au fost reflectate în cadrul Agendei Strategice a UE pentru perioada 2019 - 2024, documentul programatic care definește orientările strategice ale Uniunii pentru următorii ani.

Totodată, președintele României s-a angajat că va acționa pentru implementarea cu succes a principalelor priorități și linii de acțiune din Agenda Strategică și pentru transformarea acestora în acțiuni și rezultate concrete în beneficiul cetățenilor UE.

* România Educată

Proiectul 'România Educată' a fost inițiat de către președintele Klaus Iohannis cu scopul de a oferi predictibilitatea necesară sistemului de educație, de a-l adapta la provocările interne și internaționale și de a permite dezvoltarea unui cadru conceptual unitar privind direcția reformelor din învățământ, arată bilanțul.

Potrivit sursei citate, proiectul a fost axat pe 'construirea unui consens în rândul societății prin comunicarea permanentă cu actorii interesați de educație, dar și cu publicul larg'. Accentul a fost pus pe construcția consultativă a proiectului și a însemnat mai multe etape succesive.

* Reforma clasei politice: reforma electorală, a finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale, deschiderea spațiului politic, promovarea integrității și a profesionalismului

'Președintele Klaus Iohannis a utilizat toate instrumentele constituționale pe care le-a avut la dispoziție pentru ca în România să fie schimbat modul de funcționare a instituțiilor statului, să fie reformate mecanismele electorale, dar și pentru ca partidele și clasa politică să se reformeze. Instituțiile servesc cu adevărat interesele cetățenilor dacă oamenii politici sunt integri și profesioniști', se subliniază în bilanț.

În paralel, și o dată cu apropierea alegerilor locale și parlamentare din anul 2016, președintele a adresat mesaje publice partidelor politice pentru a se reforma, pentru a se reorienta către cetățeni și pentru a promova pe listele de candidați și în pozițiile publice oameni fără probleme de integritate și cu o experiență solidă și recunoscută.

În noiembrie 2015, președintele Iohannis a propus partidelor parlamentare soluția unui guvern tehnocrat ca răspuns la grava criză de încredere în partidele politice după tragicul eveniment din clubul Colectiv.

El a respins nominalizarea unui prim-ministru de către partidul câștigător al alegerilor parlamentare din 2016 (Sevil Shhaideh din partea PSD) și a solicitat demisia unor prim-miniștri care, prin activitatea lor trecută sau curentă, încălcau aceste principii (Victor Ponta în 2015, Viorica Dăncilă în 2018), se precizează în bilanț.

Pe aceleași criterii, președintele a respins multe nominalizări de miniștri PSD, începând chiar cu anul 2015.

* Relația cu cetățenii și cu societatea civilă

Administrația Prezidențială menționează că a primit, în perioada 2015-2019, peste 130.000 petiții adresate șefului statului, iar numărul total de cetățeni primiți în audiență la Palatul Cotroceni a fost de peste 7.500.

În luna noiembrie 2015, președintele Klaus Iohannis a inițiat prima consultare amplă cu reprezentanți ai societății civile în vederea învestirii unui nou guvern.

În luna martie 2019, a organizat o nouă consultare amplă cu reprezentanți ai societății civile și ai asociațiilor profesionale ale magistraților pe tema referendumului pentru Justiție din 26 mai 2019.

* Apărare

Încă de la debutul mandatului, Klaus Iohannis a inițiat, în ianuarie 2015, și a condus consultările cu partidele politice parlamentare pentru încheierea Acordului privind creșterea bugetului alocat Ministerului Apărării Naționale la nivelul de 2% din Produsul Intern Brut, conform angajamentului asumat de România în cadrul NATO.

Respectarea procentului de 2% este esențială pentru credibilitatea strategică și profilul României în NATO. Asumarea partajării responsabilităților este, încă de la Summitul NATO din Țara Galilor din anul 2014, una dintre prioritățile majore la nivelul Alianței Nord-Atlantice și a fost punctul central al Reuniunii la nivel înalt a NATO de la Londra, din 3 și 4 decembrie 2019.

'Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019 reflectă viziunea președintelui Iohannis - 'O Românie puternică în Europa și în lume' - și definește profilul pe care țara noastră și-l construiește pentru următorii ani. De asemenea, documentul conturează viziunea președintelui României privind necesitatea promovării unui concept de securitate na'ională extinsă'', se mai arată în bilanțul primului mandat al fostului șef al statului. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Ghiță, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)

Citeşte şi:

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul; Ilie Bolojan - președinte interimar al României

VIDEO Fostul președinte Klaus Iohannis a părăsit Palatul Cotroceni; el a trecut în revistă, ultima dată, Garda de Onoare

VIDEO Ilie Bolojan a ajuns la Palatul Cotroceni; a început ceremonia de predare a mandatului de președinte