REPORTAJ/Olt: Mii de lebede și alte păsări, într-un permanent spectacol al naturii în SPA-ul Valea Oltului Inferior
Mii de lebede, lișițe, rațe sălbatice, cormorani, egrete, pescăruși și alte felurite păsări oferă permanent o spectaculoasă priveliște pe râul Olt, de la Râmnicu Vâlcea până la Izbiceni, la vărsarea în Dunăre, peisajul fiind unul însuflețit chiar și în zilele reci de iarnă.
Zona, declarată arie de protecție specială avifaunistică - situl Natura 2000 ROSPA0106 Valea Oltului Inferior - oferă habitatul prielnic pentru 94 de specii de păsări, dintre care 13 sunt specii de păsări protejate în Uniunea Europeană, potrivit specialistului în biodiversitate din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Olt, Ion Croitoru.
Foto : (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES FOTO
Cârdurile de lebede, presărate pe luciul apei în zona podului peste râul Olt de la Slatina, îi fac adesea pe trecători să oprească pentru a le surprinde în imagini și a le admira.
'Priviți! Un mascul de lebădă desfășoară mișcări de curtare!', indică Ion Coitoru, aflat pe podul peste Olt, spre largul apei, unde în depărtare o lebădă își mișcă grațios aripile.
Sunt câte 100-150 de exemplare de lebede pe fiecare lac de acumulare, mai numeroase la Slatina datorită adâncimii mai mici a apei, ce le permite să găsească hrană suficientă.
Foto : (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES FOTO
'Aici sunt în jur de 150 de exemplare, dacă punem un număr de 100 de exemplare pe lac, sunt undeva la 1.500-2.000 de exemplare de lebede în județul Olt, de la Drăgășani până la vărsarea râului în Dunăre, cele mai multe fiind în zona lacurilor care au apa mai puțin adâncă, mă refer la Slatina, pentru că în zona podului nu au fost exploatări de balast și de asta apa nu are o adâncime foarte mare, iar ele găsesc destul de hrană. În primul rând, lebedele și toate speciile care migrează, o parte dintre ele migrau în Delta Dunării. Având în vedere că în urma îndiguirii Oltului s-au creat niște habitate de ape lente, ele au înțeles că aici găsesc aceleași condiții ca și în Delta Dunării', a explicat Ion Croitoru.
Mergând pe malul Oltului dinspre Slatina spre Slătioara, alte zeci de lebede, dar și stoluri întunecate de lișite, însuflețesc peisajul unei zile reci de iarnă.
În aval, spre Ipotești, unde sunt mai multe insulte cu zone de cuibărire chiar între cele două maluri ale Oltului, peisajul se animă mai mult.
Câțiva cormorani își usucă penele pe o insulă de nisip, lișițele se învârt în cerc, o egretă se încălzește la soare, iar sunetele pescărușilor râzători ce zboară deaspura apei cu mișcări ample străpung liniștea dimineții reci de iarnă pe Olt.
În zona Ipotești, copacii și arbuștii de pe insulele rezultate în urma exploatărilor de balast sunt plini de cuiburi de păsări și e freamăt în orice direcție privești.
'Exploatările de balast au creat anumite zone în care, efectiv, păsările și-au găsit loc de cuibărit și de hrană, de refugiu, pe timp de noapte, când poposesc să doarmă 'cu copiii', pentru că este mai dificil să vină, să stea pe mal, în condițiile în care sunt alte specii de animale care le vânează, mă refer aici la șacal, la vulpe, dacă dau peste un cuib, mănâncă toate ouăle', a spus Ion Croitoru.
Specialistul de la APM Olt a arătat că râul Olt și terenurile limitrofe malurilor sunt cuprinse în Aria Specială de Protecție (SPA) avifaunistică Valea Oltului Inferior.
Foto : (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES FOTO
'Pe Olt avem arii protejate de importanța avifaunistică. În accepțiunea Directivei Păsări, le zice SPA-uri, Arii Specială de Protecție. Aria asta include și anumite zone din alte arii naturale protejate. De exemplu, Valea Oltului inferior include o arie naturală protejată pentru protecția habitatelor, în zona Reșca (Dobrosloveni) este pădurea Reșca. În 2004 s-au declarat ca arii naturale protejate lacul Izbiceni, lacul Strejești, lacul Slatina și Malu Roșu. Astea au fost desemnate ca SPA-uri, arii de protecție specială avifaunistică. Pe lângă astea s-au mai declarat încă două, ca rezervație naturală. O parte din pădurea Reșca, rezervație naturală, dar și râul Olteț, de la Balș până la vărsarea în Olt, care este tot rezervație naturală. În pădurea Reșca a fost declarat pentru habitat, pentru pădurile de stejar, cer, iar pe râul Olt, pentru habitatul de plop, plop alb, care este un habitat prioritar, și anumite specii de pești, printre care pot să vă zic un endemism, adică o specie de pești care trăiește numai sud-estul Europei, în zona balcanică, nisiparnița', a precizat Ion Croitoru.
În zona Malu Roșu, primăvara florile de iris (stânjenel de baltă) îmbogățesc tabloul verde al naturii cu nuanțe strălucitoare de galben.
'La Malu Roșu, până în hidrocentrala de la Ipotești, în lacul acesta, exista o zonă mai mlăștinoasă, iar primăvara era galben de iris. Acolo cuibăresc rațele, lișițele, găinușele de baltă, lebedele. În aprilie vedem familia cu pui, șapte, opt, nouă pui de lebede, micuți, pe care îi duc și îi hrănesc în apele mici, unde găsesc mici crustacee, mici insecte în apă, plante. În zona lacului Ipotești sunt și foarte multe gâște', a indicat Croitoru.
Foto : (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES FOTO
Specialistul în biodiversitate a arătat că în ultimii 35 de ani, odată cu restrângerea activităților industriale din localitățile prin care trece Oltul, fauna s-a îmbogățit, semn că zona este mai puțin poluată.
'Dacă vrem să ne uităm dacă un habitat, o zonă este nepoluată, ne putem da seama de multitudinea de specii de păsări. Sunt un indicator al zonei că nu este poluat. Pește exista și până în '89 foarte mult pe Olt, peștele de pe Olt aveau un gust mai de chimicale. Acum, dacă s-a restrâns activitatea industrială în lungul Oltului, peștele de apă dulce, pește bun, inclusiv speciile de păsări au simțit această schimbare și de asta s-au și înmulțit foarte mult. Până în '89-'90 nu existau foarte multe păsări pe Olt, chiar dacă erau lacurile de apă dulce, dar nu era hrana care le plăcea lor. Lebedele se duceau în Delta Dunării. Iar acum în zona noastră vine să se hrănească și pelicanul creț', a mai spus Croitoru.
Pelicanii pot fi văzuți pe Olt în lunile de primăvară, când exemplarele tinere își caută noi habitate.
Ion Croitoru a punctat că în aria protejată Valea Oltului Inferior au fost inventariate 94 de specii de păsări, dintre care 13 sunt protejate în Uniunea Europeană.
'În zona de tufișuri întâlnim sfrâncioci, niște păsări puțin mai mari decât vrăbiuțele care vânează insecte, inclusiv reptile mici, șopârle, gușteri, nu pot să le mănânce pe toate și le înfig într-un mărăciniș și acolo e 'cămara' sfrânciopului, deci vânează, le înfige în mărăciniș și când îi e foame se duce și ia din 'cămară' mâncare. Sfrânciocul cu frunte neagră, sfrânciocul mare, sfrânciocul roșiatic sunt trei specii de sfrâncioci pentru care a fost declarată zona arie protejată. Cea mai frumoasă pasăre mi se pare grangurul, oriolus oriolus, care are un colorit foarte viu, penajul este galben cu negru. (...) Nu putem vedea păsările paradisului aici. Dar putem să vedem o specie de pasăre care are un colorit verde-albastru, dumbrăveanca', a adăugat Croitoru.
Foto : (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES FOTO
Reprezentantul APM Olt a subliniat că în urmă cu trei decenii erau puține păsări pe Olt din cauza poluării industriale.
'Odată cu oprirea sau reducerea activității industriale, au apărut speciile ichtiofage, care consumă pește. În perioada comunistă erau foarte puține păsări care consumau pește pe Olt, din cauză că era un anumit miros, era poluat și nici nu prea vedeai foarte multe specii de păsări. Odată cu reducerea activității industriale, calitatea apei s-a îmbunătățit, speciile de pește s-au refăcut și au apărut, bineînțeles, și păsările, normal, dacă ai hrană. Au început să scoată pui în zona asta, au găsit habitatul propice', a subliniat Croitoru.
El a evidențiat atracțiile unei plimbări în natură pe malurile Oltului, indicând că pentru o bună o observare a păsărilor și recunoașterea lor sunt necesare și un determinator și un binoclu.
'Oricine vrea să se relaxeze, poate să vină aici și petrece o zi întreagă tot să admire. Să își ia un determinator de păsări și un binoclu, o lunetă. Zona este accesibilă, sunt drumuri și de-o parte și de-alta a Oltului, sunt diferite tipuri de habitate. Vedem aici niște habitate pe cursul vechi al Oltului, care are zonă de lac, zonă de vegetație, zonă de stuf, păpuriș și arbustivă. Primăvara, dacă stai mai mult, o să te încânte și culorile, dar și cântecul privighetorilor, vin și cuci bineînțeles, putem să vedem o pasăre foarte viu-colorată, cu galben și negru, grangurul, Și cântă frumos. Prin aprilie, putem observa pupeze. Iarna avem lebede cormorani, rațe, lișițe', a conchis Ion Croitoru. AGERPRES/(A - redactor: Cristina Matei, editor: George Onea, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Maramureș: Patru ucraineni, recuperați din munte în condiții meteo dificile - ploaie, vânt și ceață
Patru cetățeni ucraineni au fost recuperați de salvatori din Munții Maramureșului în condiții meteo dificile de vânt puternic, ceață și ploaie, a informat, joi, directorul Serviciului Public Județean (SPJ) Salvamont, Dan Benga. Potrivit acestuia, primul ucrainean, un tânăr de 28 ani, a fost găsit, în urma unui apel de u
Sălaj: Accident cu doi răniți, pe DN 1H; unul dintre ei a fost transportat la spital cu elicopterul SMURD
O femeie de 41 de ani și un bărbat de 42 de ani, din municipiul Zalău, au fost răniți, joi, după autoutilitara în care se aflau a părăsit partea carosabilă, intrând într-un șanț, între localitățile Lemniu și Răstoci. Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Sălaj precizează, într-un comunicat de presă, că aflat la
Parlament/Proiect: Munții Apuseni - sărbătoriți anual pe 21 septembrie
Munții Apuseni ar putea fi sărbătoriți anual pe data de 21 septembrie, potrivit unei propuneri legislative depusă la Parlament de un grup de senatori și deputați PSD și PNL. 'Se instituie ziua de 21 septembrie ca Ziua Munților Apuseni', se arată în proiect. Potrivit acestuia, sărbătorirea anuală a Zilei Munților Ap
REPORTAJ/Tulcea: Obiceiul Paparudei, reînviat în Gospodăria țărănească din Enisala
Elevi ai școlii gimnaziale din satul Enisala, comuna Sarichioi, au readus în atenție, joi, obiceiul Paparudei, un ritual care invocă divinitatea pentru ploi în timpul secetei, evenimentul constituindu-se în același timp într-o primă informare a populației locale cu privire la intenția Institutului de Cercetări Eco-Muzeale 'Gavrilă Simion&#
Mureș: Campania 'Vecini, nu străini!', lansată de Asociația Suryam și MureșHub la peste 1.170 de zile de război în Ucraina
Asociația Suryam și MureșHub au anunțat, joi, lansarea campaniei 'Vecini, nu străini!', la mai bine de 1.170 de zile de la începutul războiului din Ucraina, o inițiativă menită să promoveze empatia, solidaritatea și înțelegerea între oameni. Potrivit președintelui Asociației Suryam, Marius Dumitrescu, odată cu lansare
Luminița Popescu (ANES): Egalitatea de șanse între femei și bărbați - un indicator al sănătății unei democrații
Egalitatea de șanse între femei și bărbați nu este doar o cerință legală sau un ideal abstract, reprezintă un indicator clar al sănătății unei democrații, a transmis, joi, Luminița Popescu, secretar de stat la Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES). 'Femeile reprezintă jumătate din populație
Reprezentanți ai Sindicatului Liber Navalistul protestează vineri în fața Ministerului Economiei și a Guvernului
Sindicatul Liber Navalistul (SLN) organizează, vineri, două acțiuni de protest, în fața Ministerului Economiei și în fața Guvernului, în contextul agravării situației de la Damen Shipyards Mangalia (DSMa), cel mai mare șantier naval din România, conform unui comunicat de presă. După luni de promisiuni fără rezultat, navaliștii cer acțiu
MDLPA: Lucrări de cadastru gratuite pentru cetățeni în 97% dintre localități
Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) derulează, gratuit pentru cetățeni, lucrări de înregistrare sistematică a proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară în 2.779 de unități administrativ-teritoriale (UAT), din cele 2.860 în care nu este finalizată înregistrarea proprietăților.
Hunedoara: Scările de acces spre Cascada Lolaia, din Retezat, au fost reabilitate pentru siguranța turiștilor
Scările de acces spre Cascada Lolaia au fost reabilitate, în această săptămână, de rangerii Administrației Parcului Național Retezat (APNR), astfel încât turiștii să poată vizita acest obiectiv în cele mai bune și sigure condiții. 'Rangerii Administrației Parcului Național Retezat au realizat lucrări de reabil
Iași: Compania de transport public renunță la biletele de hârtie, de la 1 septembrie
Compania de Transport Public (CTP) Iași anunță că, începând cu data de 1 septembrie, biletele de călătorie tipărite pe hârtie vor fi eliminate din circulație. Începând cu data de 1 septembrie, biletele de călătorie vor putea fi achiziționate prin carduri electronice nenominale. Acestea pot fi încărcate at&ac
Botoșani: Număr de trei ori mai mare de persoane în azilul din Dorohoi în raport cu capacitatea autorizată
Numărul persoanelor internate în Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități 'Casa Elena' din municipiul Dorohoi era de trei ori mai mare decât numărul de locuri autorizat, se arată, joi, într-un comunicat de presă transmis de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Botoșani.
Bihor: Cartea de identitate electronică, disponibilă și la Oradea
Cartea de identitate electronică poate fi solicitată, începând de joi, și la Oradea, în cadrul unui program național finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar și datorită investițiilor realizate de Primăria Oradea pentru modernizarea infrastructurii Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor, în val
Hunedoara: Jumătate din florile de salcâm, calamitate de înghețul târziu; va fi mai puțină miere
Mai mult de jumătate din pădurile de salcâm din țară au fost calamitate de înghețul târziu din luna aprilie, context în care și producția de miere de salcâm va fi cu cel puțin 50% mai mică față de un an normal din punct de vedere meteorologic. 'Înghețul târziu a afectat baza meliferă de pe în
Harghita: CLSU Praid a declarat stare de alertă la nivel local, în urma infltrațiilor produse la salină
Comitetul Local pentru Situații de Urgență (CLSU) Praid a declarat stare de alertă la nivel local, pentru o perioadă de 15 zile, în urma situației de la Salina Praid, unde s-au produs infiltrații din cauza ploilor din ultima perioadă. Potrivit informațiilor furnizate AGERPRES de purtătorul de cuvânt al Instituției Prefectului Hargh
Personalul nou încadrat la ITPF Iași, instruit împotriva corupției
Ofițerii de prevenire ai Direcției Generale Anticorupție - Serviciului Județean Anticorupție Iași au desfășurat o activitate de instruire anticorupție cu personalul nou încadrat la Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași. 'Activitatea a urmărit abordarea unor subiecte de interes ridicat pentru funcționarii Inspectoratu