O prezență militară americană permanentă în țara noastră ar fi 'un pas înainte', dar și prezența rotațională este la fel de eficientă, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr.

În interviu, ministrul se referă la cadrul legislativ care privește asigurarea spațiului aerian românesc, la un eventual calendar pentru livrarea sistemului PATRIOT care să îl înlocuiască pe cel cedat Ucrainei, dar vorbește și despre dezinformările care vizează domeniul Apărării din România.

AGERPRES: Domnule ministru, recent au fost descoperite alte noi urme de drone ruse care atacau porturile de la granița cu România, iar în prezent este în dezbatere legislația privind spațiul aerian românesc. Puteți da mai multe detalii legat de acest lucru? Pentru că au fost diverse scenarii - a fost scenariul să existe o apărare rotativă aliată, a existat și scenariul înaintat de către Ucraina ca România să poată doborî drone inclusiv din spațiul ucrainean. Ce aduce nou această legislație, când va fi gata?

Angel Tîlvăr: Pe 17 ianuarie, am avut un nou incident, așa cum foarte bine știți și pe care l-ați reflectat. Din nou, resturi de drone care au fost lovite de apărarea antiaeriană din Ucraina au căzut pe teritoriul național. Au fost mai multe evenimente de acest gen. De fiecare dată noi am activat procedurile pe care le avem în astfel de situații și, de la situație la situație, am luat toate măsurile care se impun, motiv pentru care probabil că știți că anul trecut, când am mai avut un incident asemănător, însuși secretarul general al NATO, domnul (Mark - n.r.) Rutte, a apreciat felul în care România împreună cu aliații acționează în astfel de situații.

Evident că această legislație despre care vorbim - este vorba de patru legi, dintre care două au trecut de Guvern și se află la Parlament, celelalte două se află în proceduri foarte aproape de sfârșit. Procedurile acestea au ca și cauză, pe de o parte, schimbarea Guvernului, care necesita reluarea circuitului de avizare, dat fiind faptul că s-au schimbat anumiți miniștri. Așa este procedura în România. Pe de altă parte, cred că la începutul acestei sesiuni își vor găsi și ele locul în Parlamentul României. Ele împreună fac sens, pentru că fiecare din aceste legi aduce noi elemente care să complinească acest cadru legislativ de care este nevoie și care nu face altceva decât să precizeze și să aducă mai multă acuratețe rolului pe care diferitele instituții ale statului român îl au în astfel de situații, pentru că Armata este doar o componentă a felului în care o țară se apără, inclusiv în astfel de situații.

În ceea ce privește posibilitatea ca noi să angajăm ținte deasupra teritoriului ucrainean, această discuție la momentul acesta nu există și nu s-a pus problema niciodată, pentru că este o decizie pe care o s-o luăm, evident, în cadrul aliat, ținând seama de faptul că România beneficiază, este donator de securitate la rândul ei, dar România beneficiază la acest moment prin apartenența la cea mai puternică alianță politică militară din istoria umanității. România este parte a Alianței, iar deciziile pe care le luăm și în astfel de situații, din motive logice, din motive de complementaritate, dacă vreți, sunt decizii pe care le luăm împreună cu aliații noștri. Noi i-am informat de fiecare dată de toate aceste incidente. Evident și ei au posibilitatea să vadă anumite lucruri și cred că acest cadru legislativ, care va fi complinit la începutul acestui an, cred că va marca sfârșitul unei perioade în care într-adevăr era nevoie de o mai mare precizie din punct de vedere legislativ.

AGERPRES: A mai fost și scenariul acela legat de România care să apere spațiul aerian al Republicii Moldova.

Angel Tîlvăr: Moldova este o țară care din punct de vedere militar este neutră. Noi avem o colaborare bilaterală cu Republica Moldova, din motive care țin de apropierea noastră de această țară și, dacă e să vorbim de relația cu Moldova, cred că toată lumea a observat că România s-a implicat activ în perioada în care Moldova, din cauza războiului din Ucraina, a fost afectată din punct de vedere energetic, din punct de vedere economic, România având o contribuție importantă din punct de vedere economic la bunul mers și la normalitatea vieții din Republica Moldova. Din punct de vedere militar avem relații bilaterale, dar ținând seama de statutul de neutralitate pe care un stat suveran și l-a asumat.

AGERPRES: România a donat un sistem PATRIOT către Ucraina și înțelegerea era o primire a unui sistem PATRIOT echivalent sau chiar mai bun. Când se va întâmpla? Aveți un calendar?

Angel Tîlvăr: Vreau să salut faptul că la sfârșitul acestui an Guvernul american a luat decizia să aprobe livrarea către România a trei sisteme PATRIOT, care erau în program. În plus, față de aceste trei sisteme, în ceea ce privește acest sistem, pe care l-am donat, care are o valoare de aproximativ 300 de milioane... deja parteneri din trei state membre NATO au contribuit din punct de vedere financiar, România urmând să plătească doar transportul și probabil TVA-ul pentru acest echipament. Ne așteptăm ca semnarea pentru acest sistem să aibă loc în luna februarie. Discuțiile sunt în desfășurare între noi și partenerul american.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Iar de la semnare la livrare există o estimare?

Angel Tîlvăr: Nu pot să vă dau acest element, pentru că depinde de felul în care vor evolua discuțiile pe această temă. Dar ce pot să vă spun este că foarte repede, ținând seama de cum se întâmplă lucrurile în ceea ce privește achizițiile militare, în această perioadă, foarte repede acest sistem a fost aprobat și contractul va fi semnat, ceea ce se încadrează în estimările noastre, atunci când am luat decizia susținută de Parlament de a face această donație. A fost o decizie de țară.

AGERPRES: Există discuții și acum, în noua administrație Trump, există discuții și la nivel aliat de alocare mai mare din PIB către Apărare. Au existat discuții - maximul este de 5%. Analiștii spun că acest 5% mai degrabă este o temă de negociere, s-ar duce pe la un 3% din PIB către Apărare. Acum noi nu avem buget de stat...

Angel Tîlvăr: Avem buget de stat, urmează să avem bugetul (pe 2025 - n.r.).

AGERPRES: Vom avea următorul buget. Dumneavoastră, în discuțiile acestea preliminare, credeți că e fezabil un 3% din PIB către Apărare?

Angel Tîlvăr: În primul rând, vreau să pornesc spunând un lucru care este bine să fie știut de toată lumea, și anume faptul că România încă din 2017 a avut un plafon de 2% (din PIB pentru Apărare - n.r.), ceea ce ne-a permis să achiziționăm echipamente pe care acum alții le contractează și pe care le vor avea peste ani de zile. Mă refer la echipamente de tip PATRIOT sau HIMARS. Deci România a fost un frontliner din acest punct de vedere. Pe de altă parte, anul trecut am avut un buget care, după părerea mea, a satisfăcut nevoile noastre, deși orice minister și orice ministru își dorește pentru ministerul pe care îl conduce o alocare cât mai mare, dar suntem de partea României și știm că România are priorități și are multe, multe situații la care trebuie să ofere soluții, din punct de vedere intern. Această estimare de 5% este o propunere, evident, statele... Pentru că la ora actuală pot să vă spun că doar 23 din cele 32 de state membre NATO au un plafon de 2% atins. Deci, din acest punct de vedere, cred că există o marjă, o libertate a fiecărei țări de a vedea măsura care poate să facă o astfel de alocare și cred că lucrurile fiind în discuție este prematur să tragem concluzii.

Ceea ce este evident este că situația creată de Rusia prin agresiunea asupra Ucrainei, dar și mediul de securitate internațional fac să putem vorbi de o prioritate din punct de vedere al alocărilor pentru Apărare, pentru că este un mediu de securitate destul de plin de provocări, cu un anumit grad de volatilitate, iar țările trebuie să facă față nevoilor de apărare.

După cum știți, există și discuții la nivel european pe această temă. Există discuții vizavi de înzestrarea în comun, care ar scădea costurile de achiziții. La toate aceste discuții, România este parte, procesele de reflecție care sunt declanșate de astfel de propuneri sunt procese la care și România participă. Deci vom lua decizii în acord cu interesul nostru, cu posibilitățile noastre și cu obligațiile pe care le avem în raport cu Alianța din care facem parte.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

AGERPRES: A fost o discuție destul de amplă anul trecut, exact legată de bugetul Apărării, faptul că a fost cheltuit 1,6% și nu acel 2%.

Angel Tîlvăr: A fost, într-adevăr, este real. Ce pot să vă spun este că anul acesta avem o execuție bugetară care este aproape 100%. Cred că s-a mai întâmplat o singură dată, după 1989, ca un minister, ca Ministerul Apărării să aibă această cifră. Dar vreau să rețină toți cei care ne ascultă că îmi doresc o execuție bugetară de 100%, evident, dar în același timp și eu și colegii mei din Ministerul Apărării suntem foarte atenți și cum cheltuim acești bani. Deci, de fiecare dată, utilitatea unei achiziții sau eficacitatea unei decizii care implică un anumit nivel de cheltuieli pentru noi este o provocare în a găsi soluțiile cele mai bune și cu cheltuirea cea mai eficientă a resurselor de care dispunem. Probabil că ați observat că anul trecut, imediat după ce anul bugetar s-a încheiat, am făcut plățile care au fost întârziate, nu din vina Ministerului Apărării Naționale vreau să spun. Au fost termene de livrare care au întârziat și care, ținând seama de specificațiile din contracte, ne-au dat nouă posibilitatea să efectuăm plăți un pic mai târziu.

AGERPRES: Care sunt eforturile concrete - pentru că în acest context se vorbește de revitalizarea, revigorare a industriilor naționale de Apărare - care sunt eforturile concrete care se fac pentru revitalizare?

Angel Tîlvăr: Aici trebuie să vă dau un răspuns de țară, pentru că, așa cum bine știți și cei care ne urmăresc probabil că știu, industria de Apărare nu ține de portofoliul Ministerului Apărării Naționale și nici a ministrului Apărării. Asta nu ne împiedică pe noi, în calitate de beneficiari ai industriei de Apărare, să avem o relație foarte strânsă cu Ministerul Economiei. Ultima întâlnire pe care am avut-o cu ministrul Economiei a fost imediat după ședința de Guvern de săptămâna trecută și înainte, atunci când portofoliul era acoperit de un alt coleg, aveam grupuri de lucru care se vedeau, dacă nu săptămânal, dar lunar, și ni se raportau toate progresele care s-au făcut.

După cum știți, suntem în situația acum să putem vorbi despre fabrică de pulberi în România, suntem în situația de a vorbi de muniție tip NATO. Deci și aici lucrurile se mișcă. Din punct de vedere al Ministerului Apărării, evident că ne dorim și din punct de vedere strategic să ne putem acoperi nevoile operaționale cu echipamente fabricate în România și nu sunt puține cazurile în care componente sau părți ale unor contracte de achiziții includ și industria națională de profil. Chiar dacă avem contracte de tip Guvern-la-Guvern, există componente în care este implicată și industria de Apărare din România.

AGERPRES: Puteți da un exemplu în acest sens?

Angel Tîlvăr: Păi și faimosul F-35, care s-a semnat anul trecut va avea - procesul este în derulare, contractul este în discuție, în negociere - cu siguranță va avea componente ale acestui contract care să includă și industria națională de profil. Ca să nu mai vorbesc de centrele de mentenanță, de centrele de reparații, care să știți că pentru desfășurarea unui - să nu spunem conflict, pentru bunul mers sau pentru buna funcționare a sistemului de Apărare sunt la fel de importante ca și echipamentele în sine. Noi acordăm atenție și acestui lucru.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Legat de trainingul pe teritoriul României, training la nivel NATO, puteți estima când vor, să zicem, absolvi piloții ucraineni de F-16?

Angel Tîlvăr: Centrul F-16 a devenit permanent, pentru că el își încheia activitatea în februarie acesta, în acest an. Dar întâlnirea noastră la Haga cu ministrul Apărării din Țările de Jos din decembrie anul trecut a consfințit ca acest centru să rămână pe teritoriul României multă vreme, centru care ne este util. Spuneați dumneavoastră că este util pentru pregătirea unor piloți ucraineni. Acest centru este deschis și pentru pregătirea altor piloți din țări aliate sau partenere, dar în primul rând pentru pregătirea piloților români, pentru că, așa cum foarte bine ați redat nu o dată, avioanele care urmează să ne vină, F-16, au nevoie de piloți foarte bine pregătiți. Faptul că avem acest centru pe teritoriul României ne asigură nouă posibilitatea de a avea piloți pregătiți pentru F-16 sau cei care deja operează F-16 să treacă la un nivel superior de pregătire și cred că este un lucru foarte bun pentru România că găzduiește un astfel de centru, lucru pe care îl reliefează și colegii noștri atunci când avem întâlnirile ministeriale, Centrul F-16, alături de Inițiativa de Deminare a Mării Negre, fiind două elemente de care numele României este foarte legat.

AGERPRES: Deci următoarea promoție...

Angel Tîlvăr: Nu am toate detaliile vizavi de număr, dar lucrurile funcționează conform programului. Ne-am propus ca probabil în primăvară să mergem din nou la Centrul acesta și să vedem cum stau lucrurile, dar din ce am fost informat, lucrurile se desfășoară conform programului.

AGERPRES: Legat de exercițiile militare aliate, care sunt programate anul acesta în România, unul dintre cele mai proeminente este Dacian Spring. Este un exercițiu la care Grupul de Luptă de la Cincu va fi ridicat la nivel de brigadă.

Angel Tîlvăr: Da, este un exercițiu final care va fi urmat probabil de ridicare la nivel de brigadă. Înainte de aceasta, vreau să spun că a început deja un alt exercițiu (Steadfast Dart - n.r.) în care în jur de 5.000 de militari străini se află pe teritoriul național și vor efectua exerciții împreună cu militarii români și cu militari din alte țări. Este o practică frecventă, se întâmplă peste tot în țările NATO, dar acest Dacian Spring va avea o componentă de aproximativ 4.000 de militari care vor participa la acest exercițiu. Pe lângă aceste exerciții, să știți că întregul an va cuprinde exerciții militare care vor avea loc pe teritoriul nostru și noi vom avea militari prezenți în alte zone unde vor participa la exerciții militare.

Estimăm ca 14 - 15.000 de militari să participe la aceste exerciții, ceea ce ne conferă nouă posibilitatea de a evalua că există un nivel de pregătire și există un nivel de apărare care să permită desfășurarea unui trai normal în țara noastră. Acesta ar fi și scopul pentru care noi funcționăm, pentru a asigura românilor o viață normală.

AGERPRES: Aceste exerciții militare aduc în lumină și problema infrastructurii de transport, până la urmă.

Angel Tîlvăr: Este vorba de coridoarele de mobilitate, faimoasa discuție pe mobilitate.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO​​​​​​​

AGERPRES: S-au schimbat lucrurile?

Angel Tîlvăr: S-au schimbat lucrurile. Anul trecut, de exemplu, spre finalul anului, tot în marja unei reuniuni pe care am avut-o cu ceilalți miniștri ai Apărării, atât în format european, cât și în format NATO, am avut onoarea să semnez în numele României pentru un coridor de mobilitate care să plece din Grecia, prin Bulgaria și să ajungă în România, pentru varianta ca din Turcia, Bulgaria, România să avem un alt coridor și nu în ultimul rând, un coridor - șapte cred că se numește - care să vină din Italia, prin Slovenia și prin România, pentru că posibilitatea și mobilitatea echipamentelor și a trupelor este la fel de importantă ca orice altceva în cadrul felului în care armatele se organizează. Deci și din acest punct de vedere, Ministerul Apărării a anticipat lucrurile și face eforturile necesare pentru ca acest lucru să se întâmple. Toate aceste coridoare - menționez pentru cei care ne urmăresc - au și utilizare civilă, nu numai militară, deci vor fi elemente de infrastructură care vor deservi și zona civilă a societății.

În paralel cu acest lucru, dacă vorbim de infrastructură, cred că merită să pomenim faptul că vom extinde baza de la Kogălniceanu. Este un proiect care va implica fonduri de 2,5 miliarde. De asemenea, la Deveselu sunt lucruri de făcut ca și la Cincu, acolo unde își are sediul principal Grupul de Luptă cu Franța ca națiune-cadru, unde sunt elemente de infrastructură care sunt în atenția noastră și care sunt supuse îmbunătățirii.

AGERPRES: Pentru că vorbeați de baza de la Kogălniceanu, vorbeați de Deveselu, aceste baze au fost și subiectul multor fake news-uri, multor dezinformări, iar Ministerul Apărării, cel mai recent acum, transmite mesaje de infirmare a acestor dezinformări.

Angel Tîlvăr: În primul rând, când nu negăm absolut toate stupizeniile care circulă în mediu virtual sau ... Le negăm pe cele pe care le considerăm noi și avem aici o echipă de oameni pregătiți și mă bucur că reprezentanți ai presei au remarcat felul în care Ministerul Apărării comunică pe astfel de situații. Erau lucruri de așteptat, ele au început nu acum. Toată Uniunea Europeană și partenerii noștri și aliații noștri menționează faptul că sunt victimele fake news-urilor, ale acțiunilor de dezinformare, de influențare a opiniei publice, scopurile fiind sau scopul fiind unul absolut evident: slăbirea încrederii pe care populația s-o aibă în propriul sistem militar, descurajarea sprijinului pentru Ucraina, producerea de disensiuni sau de puncte de vedere diferite între aliați.

Vreau să vă spun că unul dintre lucrurile bune care s-au întâmplat și pe care vreau să-l subliniez este acela că la nivelul aliaților NATO, în ceea ce privește războiul de agresiune pe care Rusia îl duce împotriva Ucrainei, nu au existat divergențe de netrecut sau puncte de vedere care să producă schismă sau fisuri, ceea ce vorbește în sine și despre legitimitatea, dar și despre corectitudinea demersului nostru de a sprijini Ucraina, de a îi da posibilitatea să se apere, pentru că este o țară care a pierdut aproape 20% din teritoriu și care trece din februarie, de acum doi ani, de peste 1.000 de zile, trece printr-o situație pe care n-am dori-o nimănui, motiv pentru care lumea civilizată, lumea democratică, a simțit nevoia să aibă această reacție de solidaritate. Și România a făcut-o, nu neapărat din punct de vedere militar. A făcut-o din punct de vedere umanitar. Să nu uităm că aceste hub-uri umanitare, care au fost și la Suceava, dar și la Tulcea, au permis tranzitul foarte multor oameni din Ucraina. Să nu uităm că faptul că permitem tranzitul cerealelor ucrainene prin România - chiar cu efecte secundare la început, cu nivel de nemulțumire a fermierilor, toate lucrurile acestea s-au reglat, probabil că știți -, dar le-a dat posibilitatea ucrainenilor să-și realizeze veniturile care să le permită să-și apere țara.

Întotdeauna, când am simțit că există o știre din aceasta care merită atenția noastră și care ar putea crea un nivel de îngrijorare mare, Ministerul Apărării Naționale a reacționat. Avem acel Inforadar, pe care și dumneavoastră, cei care lucrați în presă, îl utilizați și îl accesați ori de câte ori este cazul și mi-ar plăcea să cred - și reacțiile pe care le-am avut sunt bune - că lucrurile pe care le-am spus noi fiind lucruri reale au convins pe de o parte cetățenii acestei țări că există și acest lucru care se întâmplă în România, și anume răspândirea de știri false și dezinformări, în același timp, există și o reacție a noastră de a pune lucrurile în matca lor și de a spune exact cum stau lucrurile.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO​​​​​​​

AGERPRES: Și dumneavoastră, ca ministru al Apărării, puteți combate, de exemplu, aceste fake news-uri legate de bazele militare din România, că nu au caracter defensiv, și al doilea fake news sau al doilea mesaj transmis de multe ori, repetat, că la un moment dat va fi obligatorie armata?

Angel Tîlvăr: Păi, cred că am spus de vreo câteva zeci de ori că la acest moment nu se pune problema obligativității stagiului militar. Există alte variante pe care le avem, și anume pregătirea voluntară pentru astfel de situații. Deci, cuvântul 'voluntar' cred că exclude cuvântul 'obligatoriu'. Pe de o parte, și NATO este o alianță defensivă, dar și vocația României este vocația unei țări care nu a avut, știu eu, pusee agresive în toată istoria, motiv pentru care această bază, de exemplu, dacă faceți trimitere la Kogălniceanu, este cea mai avansată bază de pe Flancul Estic cred și să nu uităm că România are și interese economice în Marea Neagră, avem zona economică specială, urmează să exploatăm acolo resursele pe care România le are. Și cred că, dacă vă uitați pe orice Atlas, vedeți că țările care au astfel de zone economice se gândesc și la posibilitatea de a le asigura protecție.

AGERPRES: Legat de noua administrație Trump și declarațiile pe care le-a făcut președintele SUA, în stilul său, credeți că se va schimba sau estimați că se va schimba viziunea Statelor Unite ale Americii legat de susținerea Ucrainei în acest război? Pentru că există voci care spun că poate Statele Unite ale Americii își vor lua oarecum mâinile de pe apărarea Ucrainei și vor lăsa Ucraina mai degrabă în gestiunea Uniunii Europene.

Angel Tîlvăr: Dacă vorbim despre principii, principiile care stau la baza sprijinului pe care lumea civilizată, lumea democratică îl dă Ucrainei, sunt principii care, teoretic, nu pot produce modificări de abordare, pentru că este clar că aici avem de-a face cu agresivitatea unei țări care își dorește o schimbare a ordinii mondiale, își dorește din nou sfere de influență, își dorește relații bazate pe forță, în timp ce lumea democratică, din care și noi facem parte și o spun cu mândrie, are o abordare total opusă - își dorește o lume bazată pe reguli în care instituțiile internaționale să aibă rolul lor consacrat, dar și consimțit de către toată lumea. Deci, din acest punct de vedere, cred că după ce noua echipă se instalează putem vorbi mai mult despre variante.

Personal, cred că sprijinul pentru Ucraina nu va înceta și cred că Statele Unite reprezintă o țară care trebuie urmărită din punct de vedere al felului în care se poziționează, pentru că este o realitate că Statele Unite au cheltuieli militare în cadrul Alianței cât următoarele vreo 23 sau 24 de țări la un loc. Deci orice punct de vedere care vine de la Statele Unite este un punct de vedere care generează atenție. Dar eu personal cred că sprijinul pentru Ucraina nu va înceta.

AGERPRES: Și legat de prezența militară americană în România, există perspectiva permanentizării?

Angel Tîlvăr: Ne dorim acest lucru. Ea s-a făcut până acum pe bază rotațională și lucrurile s-au desfășurat impecabil, cu o implicare a Statelor Unite foarte bună, dar și cu o implicare a noastră pe măsură. Deci există aici o participare biunivocă absolut rezonabilă. Evident că o prezență de acest gen nu face decât să crească nivelul de siguranță a cetățenilor României.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO​​​​​​​
​​​​​​​
AGERPRES: Și există semnale că va fi o prezență permanentă?

Angel Tîlvăr: Puteți să definiți cuvântul ''semnale''?

AGERPRES: Din discuțiile dumneavoastră cu omologii, există semnale că la un moment dat va fi o prezență permanentă, având în vedere situația de pe Flancul Estic?

Angel Tîlvăr: Noi ne dorim acest lucru, dar și prezența rotațională este la fel de eficientă. O prezență permanentă ar fi un pas înainte, să spunem. Dar v-am spus că sunt mulțumit, și eu, și colegii mei din Ministerul Apărării Naționale suntem mulțumiți de felul în care colaborăm cu militarii americani în baza de la Kogălniceau. AGERPRES/(A - autor: Oana Ghiță, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ada Vîlceanu)