Războiul din Ucraina a afectat economia României cu 1,6 puncte procentuale în 2022, iar inflația ar fi crescut mai puțin cu 1 punct procentual, arată studiul 'Macroeconomic Consequences of the War in Ukraine on Central and Eastern European Economies: A SVAR Analysis' publicat pe website-ul BNR, având ca autori pe Daniel Dăianu, Tudor Grosu, Andrei Neacșu, Andrei Tănase și Radu Vrânceanu.

'Estimările pentru România indică, pentru anul 2022, un PIB cu 1,6 puncte procentuale mai redus relativ la absența războiului din Ucraina. Impactul aferent României este cel mai ridicat în cadrul grupului analizat, aproximativ dublu față de cel estimat pentru celelalte state. În ceea ce privește inflația, prețurile ar fi crescut cu aproape 1 punct procentual mai puțin relativ la absența războiului. Totodată, analiza intervalelor de incertitudine aferente estimărilor arată faptul că impactul estimat al războiului ar fi putut fi mai mare. În cadrul grupului de state analizate, se notează un anumit grad de eterogeneitate a rezultatelor, cel mai redus fiind în cazul Bulgariei, iar cel mai ridicat în cazul Cehiei. Într-o notă generală, creșterea prețurilor la energie ca urmare a războiului din Ucraina a avut un impact disproporționat asupra consumatorilor și a întreprinderilor, companiile mari consumatoare de energie confruntându-se cu costuri operaționale mai mari, randamente reduse ale capitalului propriu și un risc de credit ridicat. Gospodăriile cu venituri reduse au fost cele mai afectate, înregistrând o scădere semnificativă a resurselor pentru consum. Studiul nu abordează în mod specific aceste efecte distributive, concentrându-se în schimb pe implicațiile macroeconomice', se spune într-un comunicat al BNR.

Analiza se concentrează pe efectele pe termen scurt ale șocului și, ca atare, nu permite tragerea unor concluzii cu privire la schimbările structurale pe care războiul le-ar fi putut produce. În cadrul schimbărilor structurale potențiale s-ar putea lua în considerare incertitudinea crescută a investițiilor în țările aflate în proximitatea zonei de conflict, prețul relativ mai ridicat al energiei (cu efecte asupra alocării resurselor), o înrăutățire a coeziunii sociale, decuplarea economică de Rusia și reorientarea fluxurilor comerciale către alte țări. În același timp, se amplifică provocările legate de gestionarea creșterii datoriei publice și a deficitelor bugetare.

În schimb, semnalează analiza, războiul poate prezenta unele oportunități pentru economiile din flancul estic. Printre acestea se numără transferul în regiune a întreprinderilor occidentale care își desfășurau anterior activitatea în Ucraina sau Rusia, creșterea investițiilor în sectorul apărării, care ar putea stimula creșterea economică pe termen scurt (deși constrângerile bugetare ar putea afecta alocarea resurselor către sectoarele civile) și avansarea proiectelor strategice în cadrul cooperării consolidate a NATO.

Din punct de vedere al politicilor macroeconomice, constatările studiului subliniază rolul esențial al absorbției eficiente a fondurilor UE, în special a celor alocate în cadrul programelor 'Next Generation EU', în atenuarea efectelor negative persistente ale invaziei rusești în Ucraina. Aceste fonduri pot oferi un sprijin extrem de necesar pentru redresarea economică prin finanțarea investițiilor cheie în infrastructură, energie verde și digitalizare, care nu doar stimulează creșterea economică, ci și consolidează reziliența pe termen lung.

Studiul, publicat pe website-ul BNR și având ca autori pe Daniel Dăianu, Tudor Grosu, Andrei Neacșu, Andrei Tănase și Radu Vrânceanu, investighează efectele macroeconomice ale invaziei Rusiei în Ucraina în februarie 2022 asupra economiilor din regiune, în particular Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia și România.

Analiza sugerează un impact în general mai mare asupra activității economice în țările din Europa Centrală și de Est în comparație cu economiile din Europa de Vest. Rezultatul poate fi atribuit slăbiciunilor structurale ale acestor economii și, totodată, apropierii geografice de zona de conflict, care a dus la o volatilitate mai mare a variabilelor macroeconomice.

Invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022 s-a transformat într-un război terestru de mare intensitate. Țările din Europa Centrală și de Est (ECE) au reacționat rapid la provocările umanitare și militare generate de război. Acestea au primit un număr mare de refugiați ucraineni, au furnizat arme și muniții Ucrainei și au cooperat în cadrul NATO pentru a se coordona sprijinul logistic și militar. În plus, țările din prima linie au crescut eforturile de asigurare a unei capacități de apărare superioare.

Războiul din Ucraina a adus un nou val de provocări, creșterea prețurilor la energie determinând creșterea costurilor de producție și erodarea puterii de cumpărare a gospodăriilor. Această dinamică a afectat competitivitatea întreprinderilor și a redus cheltuielile de consum. Întrucât Europa de Vest, principalul partener comercial al țărilor ECE, a suferit, de asemenea, perturbări economice, oportunitățile de export s-au diminuat. În acest context, guvernele au implementat scheme de ajutor pentru populație și întreprinderi, punând și mai mult la încercare finanțele publice, în timp ce băncile centrale au majorat ratele dobânzilor pentru a face față creșterii ratei inflației. Această combinație de măsuri fiscale și monetare a evidențiat presiunile economice semnificative cu care se confruntă regiunea în contextul unor crize suprapuse.

Analiza cantitativă a impactului războiului asupra economiilor menționate s-a bazat pe un set de date care include variabile globale (indicele de risc geopolitic - GPR, prețul petrolului, PIB-ul SUA și IPC SUA) și, respectiv, variabile specifice fiecărei țări (creșterea economică, inflația IAPC, indicatorul sentimentului economic, cursul de schimb real efectiv și rata dobânzii interbancare la 3 luni). Totodată, în sectorul variabilelor globale, a fost inclus prețul gazului, acesta reprezentând un canal important de transmitere a șocurilor.

Indicele GPR, o variabilă de importanță deosebită în cadrul modelului utilizat, aproximează gradul tensiunilor geopolitice pe baza frecvenței articolelor de știri din ziarele importante, care raportează evenimente negative precum războaie, atacuri teroriste și orice tensiuni între state și actori politici care afectează cursul relațiilor internaționale.

Rezultatele obținute de către autorii studiului relevă un mix de efecte ale războiului asupra țărilor ECE. Creșterea prețurilor la energie și, în acest context, scăderea încrederii consumatorilor și a întreprinderilor, au afectat negativ creșterea economică. Totodată, inflația în întreaga regiune a crescut brusc, în principal pe fondul creșterii prețurilor la energie. Ca răspuns, băncile centrale au majorat ratele dobânzilor de referință, urmărind totodată stabilizarea cursului de schimb și menținerea stabilității financiare. Întrucât războiul a avut un efect restrictiv în întreaga regiune, guvernele au pus în aplicare măsuri de sprijin fiscal, cum ar fi subvențiile pentru energie, plafonarea prețurilor și sprijinul sectoarelor vulnerabile, inclusiv industriile mari consumatoare de energie și IMM-urile. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)