Expoziţia "Retrospectiva anului 1989", care prezintă, lună de lună, momentele-cheie şi atmosfera unei perioade transformare profundă, a fost vernisată, luni, la Biblioteca Academiei Române.

Expoziţia este organizată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), în parteneriat cu Agenţia Naţională de Presă AGERPRES.

Pe 12 panouri sunt prezentate imagini, articole de presă şi documente care surprind, cronologic, momentele esenţiale ale anului 1989.

"În dinamica conceptului expoziţiei, pe un palier al panourilor este reflectată starea de politică internă legată de un anumit adevăr propagandistic, partea legată de plenara din iunie a Comitetului Central, Congresul al XIV-lea, intervenţiile în plan extern ale conducerii de partid şi de stat", a precizat preşedintele Consiliului CNSAS, Constantin Buchet.

Un panou ilustrează Revoluţia Română din 1989 - mişcările care au fost la Cluj, la Timişoara, celebrul Gavroche de la Roumanie din Paris Match, ideea de presă liberă şi de televiziune română care să asigure pluralismul opiniilor.

În expoziţie pot fi văzute, totodată, o serie de documente şi aparatură de propagandă.

"Avem elementele de tehnică operativă de aplicare a represiunii de zi cu zi. Par arhaice, dar ele erau foarte prezente în viaţa tuturor românilor în acele timpuri", a precizat Buchet.

Mai sunt prezentate o uniformă a unui ofiţer de la trupele de securitate, aparate de înregistrare, dar şi carnete de partid, carnete de presă, volume dedicate diferitelor personalităţi şi evenimente ale vremii, "Caietele CNSAS".

Vernisajul a marcat şi deschiderea celei de-a XIII-a ediţii a conferinţei anuale "Comunismul Românesc", organizată de CNSAS, timp de două zile, cu participarea unor reprezentanţi ai mediului academic, istorici, cercetători şi persoane interesate în explorarea perioadei comuniste din România.

"Cred că este un lucru foarte bun că CNSAS-ul merge către societate. (...) Cred că şi conferinţa 'Comunismul Românesc' se asimilează acestui tot unitar ştiinţific prin care cred că specialişti din întreagă ţară, reuniţi într-o frumoasă geografie academică, vor prezenta contribuţii legate de anul 1989 - economie, societate, propagandă, dizidenţă, rezistenţă, elemente de politică externă, reperele izolării internaţionale a României, mişcările din celelalte state comuniste, căderea zidului Berlinului şi, nu în ultimul rând, termenii Revoluţiei române din Decembrie, de fapt, revoluţiile dinaintea revoluţiei. Cred că este o datorie frumoasă, onorantă, de care Consiliul se achită cu conştiinciozitate şi cu responsabilitate civică majoră", a transmis Constantin Buchet.

Decanul de vârstă al Colegiului CNSAS, Dinu Zamfirescu, a vorbit, la rândul său, despre întâlnirile pe care le-a avut în perioada exilului cu Regele Mihai I, Monica Lovinescu, precum şi despre perioada în care a lucrat la postul de televiziune France 3.

Vernisarea expoziţiei "Retrospectiva anului 1989" are loc între două date simbolice, 15 noiembrie şi zilele Revoluţiei din decembrie 1989, a punctat preşedintele Institutului pentru Investigarea Crimelor şi Memoria Exilului Românesc, Daniel Şandru.

"În urmă cu câteva zile, pe 15 noiembrie, s-au marcat 37 de ani de la revolta muncitorilor de la Braşov şi vorbim în perspectiva zilelor din decembrie, despre 35 de ani de la Revoluţia Română. (...) Poate că este şi un bun prilej să facem un scurt bilanţ cu privire la ceea ce s-a întâmplat în procesul de democratizare a României atunci când ne raportăm la trecutul recent, în privinţa responsabililor care au făcut posibile crimele şi abuzurile regimului totalitar şi aş spune, în acest context, că din perspectiva justiţiei de tranziţie nu stăm tocmai satisfăcător. Avem desigur o condamnare formală, dar nu mai puţin lăudabilă, a regimului comunist, avem doi torţionari aduşi în faţa instanţelor de judecată şi condamnaţi şi cam atât. Avem o lustraţie ratată, pe care trebuie să o asumăm ca stat, şi o avem o conştiinţă publică încărcată. Încărcată pentru că nu am asumat, aşa cum se cuvenea, ceea ce s-a întâmplat în timpul totalitarismului", a susţinut Daniel Şandru.

În opinia jurnalistului Ion M. Ioniţă, redactor-şef Historia, ceea ce se întâmplă în prezent în România privind percepţia asupra comunismului "înspăimântă".

"Mai ales generaţia tânără consideră că a fost (...) o perioadă glorioasă, extraordinară şi o treime dintre tinerii din România afirmă că sunt de acord ca ţara să fie condusă de un regim dictatorial. Asta se întâmplă după 35 de ani de libertate în România. Cred că putem fi foarte îngrijoraţi. (...) În România am avut o revoluţie sângeroasă, cu sute, cu mii de oameni care au suferit direct o represiune brutală şi criminală şi, iată, astăzi, cei care au aceeaşi vârstă gândesc cu totul altfel. Cred că este un eşec al societăţii româneşti că nu am reuşit să spunem oamenilor, să le arătăm ce se întâmplă. (...) Dacă lucrurile merg aşa, evident că ne gândim că libertatea, democraţia nu sunt date din cer şi le putem pierde oricând dacă societatea nu mai are încredere în aceste valori", a afirmat Ion M. Ioniţă.

El a spus că, în prezent, după 35 de ani, oamenii trebuie să afle adevărul, "un adevăr care a fost ocultat şi a fost răsturnat complet în percepţia publică".

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a participat, în calitate de partener, la realizarea acestei expoziţii.

"Fotografia este cel mai fidel element al istoriei, nu conţine nici subiectivitatea, nici, cumva, metafora unei relatări, pe care o poate conţine, la un moment dat, o ştire", a afirmat, la vernisaj, directorul general al AGERPRES, Claudia Nicolae.

Ea a amintit că AGERPRES deţine cea mai amplă şi cea mai veche arhivă istorică.

"Să nu credem că aşa cum s-a întâmplat în alte instituţii nu s-a dorit preluarea arhivei, mai ales arhiva fotografică AGERPRES, însă au reuşit colegii mei să o păstreze. De aceea, noi, astăzi, găsim în instituţie cea mai amplă şi cea mai veche arhivă istorică. Vorbim de patru milioane şi jumătate de fotografii - aceasta până în 2005, ceea ce reprezintă arhiva fizică. Din 2005, a apărut arhiva digitală şi acolo este un alt proces de arhivare. Arhiva fizică conţine patru milioane şi jumătate de fotografii, iar perioada comunistă este foarte amplă, pentru că regimul din acea vreme a dorit să aibă în fiecare minut un fotoreporter AGERPRES. Fiecare moment din acea perioadă este în arhiva AGERPRES şi mă bucur că alături de astfel de proiecte reuşim să o arătăm publicului. Până la urmă, asta este menirea agenţiei, să arătăm şi să ilustrăm prin imagini acele momente. Sunt cele mai clare şi cele mai expresive şi nu sunt puţine", a explicat Claudia Nicolae. AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea)

Foto (c): SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Mai multe fotografii pe AGERPRES FOTO