New York, - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ştefan, transmite: România este, alături de statele Uniunii Europene, printre principalii apărători şi contribuitori pentru pilonul drepturilor omului, a declarat ambasadorul României la ONU, Cornel Feruţă, într-un interviu acordat AGERPRES, subliniind că România are un profil bine conturat în mediul de la New York pe palierul promovării dreptului internaţional, a ordinii internaţionale bazate pe reguli şi a statului de drept.

În acelaşi timp, România are credibilitate în mediul multilateral, prin prisma deschiderii şi disponibilităţii de a sprijini parteneri din diferite regiuni ale lumii, în special Africa, Asia - Pacific sau America Latină şi Caraibe, în realizarea unor obiective specifice dezvoltării sustenabile şi a creşterii capacităţilor statului, iar la New York, unde au loc în aceste zile lucrările Adunării Generale a ONU, menţine o agendă activă şi va avea un număr considerabil de contacte şi acţiuni ale ministrului afacerilor externe cu state partenere din zonele menţionate anterior, a declarat Cornel Feruţă.

De asemenea, România îşi propune în continuare să se implice în conturarea de politici globale pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice, motiv pentru care printre priorităţile ţării noastre este şi o temă cu vizibilitate maximă pe agenda Adunării Generale a ONU, respectiv creşterea nivelului mărilor şi oceanelor, fiind pentru prima dată când statele membre ONU vor discuta la nivel înalt ameninţările cauzate de un fenomen care afectează, direct sau indirect, toate statele şi peste 200 de milioane de oameni, a precizat Feruţă.

Diplomatul român a mai afirmat, în interviul acordat AGERPRES prin e-mail, că dinamica din mediul diplomatic de la New York reflectă ceea ce se întâmplă la nivel global, respectiv războiul de agresiune continuat de Rusia de mai bine de doi ani şi jumătate împotriva Ucrainei şi conflictul din Gaza care a urmat tragediei din 7 octombrie 2023, şi a spus că există o tendinţă clară de instrumentalizare a celor două războaie, iar opţiunea de a recurge la compararea celor două situaţii este în detrimentul ambelor crize.

Nu în ultimul rând, în contextul ameninţărilor tot mai dese ale Rusiei cu utilizarea armelor nucleare, ambasadorul României la ONU a condamnat agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, pe care a catalogat-o drept o escaladare fără precedent în ultimele decenii, o încălcare flagrantă a Cartei ONU şi a ordinii internaţionale bazate pe reguli.

AGERPES: Care sunt cele mai importante puncte pe agenda Adunării Generale a ONU în Segmentul la nivel Înalt şi prin ce este diferită reuniunea din acest an?

Cornel Feruţă: Segmentul de nivel înalt al Adunării Generale a ONU reprezintă o platformă-cheie unică la nivel global în fiecare an. Este nu numai un moment de bilanţ al acţiunii comune în plan multilateral, dar şi o ocazie de a evalua starea de spirit a comunităţii internaţionale, în special în contextul unor evoluţii extrem de impredictibile în mediul de securitate. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi conflictul din Gaza vor continua să ocupe un spaţiu substanţial în intervenţiile şi interacţiunile dintre statele membre.

În această sesiune, cu un an înaintea marcării a 80 de ani de la crearea ONU, organizăm, complementar, un Summit al Viitorului. Statele membre ONU sunt aşteptate să adopte Pactul pentru Viitor, un document cu angajamente politice importante pentru cei trei piloni de bază ai ONU - pace şi securitate internaţională, drepturile omului şi dezvoltare.

Promovarea şi respectarea principiilor Cartei ONU şi a dreptului internaţional va fi o temă transversală şi în acest an, chiar dacă într-un moment tensionat în relaţiile internaţionale, marcat de neîncredere între state. Un accent special va fi acordat dreptului internaţional umanitar, având în vedere numărul ridicat de victime civile în conflicte la nivel global.

În fine, o temă cu vizibilitate maximă pe agenda acestei săptămâni speciale este creşterea nivelului mărilor şi oceanelor. România a contribuit substanţial în ultimii ani la dezbaterile globale şi este pentru prima dată când statele membre ONU vor discuta la nivel înalt ameninţările cauzate de un fenomen care afectează, direct sau indirect, toate statele şi peste 200 de milioane de oameni.

AGERPRES: Care sunt priorităţile României pentru Adunarea Generală a ONU din acest an?

Cornel Feruţă: Ţara noastră este un actor consecvent şi predictibil şi se implică foarte activ, alături de partenerii noştri, în promovarea unui multilateralism eficace. Aceste principii fundamentale ale politicii externe a României se vor reflecta în mod firesc şi în discursul naţional la sesiunea de nivel înalt a Adunării Generale, care va fi prezentat de Preşedintele României.

Suntem cu un an înainte de a aniversa 70 de ani de când am devenit membri ai Organizaţiei Naţiunilor Unite şi România are un profil bine conturat în mediul de la New York pe palierul promovării dreptului internaţional, a ordinii internaţionale bazate pe reguli şi a statului de drept. Alături de statele Uniunii Europene, România este printre principalii apărători şi contribuitori pentru pilonul drepturilor omului, inclusiv din perspectiva calităţii actuale de membru în Consiliul Drepturilor Omului, în mandatul 2023-2025 sau în cadrul Comisiei pentru Statutul Femeii, începând cu martie 2025.

Avem credibilitate în mediul multilateral, prin prisma deschiderii şi disponibilităţii de a sprijini parteneri din diferite regiuni ale lumii, în special Africa, Asia - Pacific sau America Latină şi Caraibe, în realizarea unor obiective specifice dezvoltării sustenabile şi a creşterii capacităţilor statului. La New York menţinem o agendă activă şi vom avea un număr considerabil de contacte şi acţiuni ale ministrului afacerilor externe cu state partenere din zonele menţionate anterior. Prin aceste contacte frecvente punem în practică, spre exemplu, politici precum cele reflectate în Strategia privind Africa. În plus, la New York, ne propunem să utilizăm mai mult instrumentul francofon - apelând şi la o interacţiune crescută cu noul Preşedinte al Adunării Generale a ONU, care provine din Camerun - pentru a promova relaţiile cu partenerii africani.

Actualele crize internaţionale majore nu au afectat angajamentul asumat de România în abordarea curajoasă a unor subiecte de amploare. În acelaşi spirit, România îşi propune în continuare să se implice în conturarea de politici globale pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice, în sprijinirea ţărilor în curs de dezvoltare în implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă, în special statele mici insulare în curs de dezvoltare. Totodată, promovăm ideea că dezvoltarea sustenabilă este imposibilă în lipsa unui climat de pace şi securitate.

AGERPRES: Pe 22 şi 23 septembrie şefii de stat şi de guvern s-au reunit la New York pentru Summitul viitorului cu scopul declarat de a aborda provocările critice şi lacunele din guvernanţa globală expuse de recente şocuri globale şi reafirmarea angajamentelor privind îndeplinirea celor 17 obiective de dezvoltare durabilă. Care a fost mesajul general al României la acest summit?

Ambasadorul Cornel Feruţă: Într-adevăr, comunitatea globală se confruntă, în prezent, cu o serie de provocări majore multidimensionale, care pun la îndoială însăşi relevanţa actualului sistem de relaţii internaţionale, în care ONU are un rol definitoriu.

Astfel de crize au mai avut loc şi în trecut, iar rezolvarea lor a depins, într-o bună măsură, de capacitatea şi disponibilitatea statelor de a identifica, împreună, soluţiile cele mai bune care să limiteze sau să înceteze efectele negative ale diferitelor conflicte. ONU reprezintă tocmai acest forum care facilitează dialogul atât de necesar, cu o condiţie de bază: principiile şi prevederile Cartei ONU să nu fie încălcate în mod flagrant. De aceea, mecanismele pe care le pune la dispoziţie organizaţia, care au la bază dreptul internaţional, au fost, sunt şi vor trebui să rămână relevante şi, în acelaşi timp, să devină mai eficiente. Summit-ul Viitorului este despre reafirmarea sprijinului pentru toţi cei trei piloni ai ONU - menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, drepturile omului şi dezvoltare durabilă.

Pactul pentru Viitor nu este un rezultat de suma nulă. În timpul negocierilor au fost unele voci, destul de izolate, care au încercat să erodeze încrederea statelor în procesul complex de negociere pe care Germania şi Namibia l-au coordonat cu succes. Poate nu toate delegaţiile au fost mulţumite complet de rezultat şi poate nu este un document perfect. Dar pentru momentul de faţă şi pentru proiecţia pe următorii ani, Pactul pentru Viitor, coroborat cu Carta ONU, rămâne un element de referinţă al angajamentelor noastre pentru un multilateralism eficient. De asemenea, evidenţiez în context că, odată cu Pactul pentru Viitor, vor fi supuse andosării la vârf şi cele două anexe ale sale, negociate în paralel, Pactul Global Digital şi, respectiv, Declaraţia pentru Viitoarele Generaţii, documente ce au cuprins angajamente inovatoare pentru lansarea unor noi procese. Aceste procese însumate urmăresc creşterea eficienţei şi relevanţei activităţii Organizaţiei Naţiunilor Unite, într-un context global tot mai dinamic şi nelipsit de provocări.

AGERPRES: Anticipaţi o dezbatere generală la nivel înalt mai agitată decât în anii precedenţi, având în vedere că în prezent sunt în desfăşurare nu unul, ci două războaie cu profunde ramificaţii regionale şi internaţionale?

Cornel Feruţă: Dezbaterile generale din debutul sesiunilor Adunării Generale comportă în mod tradiţional un anumit grad de efervescenţă. Şi nu este de mirare, având în vedere că majoritatea liderilor lumii împărtăşesc de la tribuna ONU propriile evaluări şi opinii privind starea lumii.

Realitatea este că agenda problemelor cu care se confruntă diferite părţi ale lumii nu a fost vreodată simplă sau lipsită de controverse. Este în însăşi natura dezbaterii globale de idei şi a negocierii de politici sectoriale sau transversale să genereze opinii puternice, mesaje politice disonante şi chiar schimburi pasionante de replici. Este în acelaşi timp adevărat că anumite contexte globale, cum este cel pe care îl traversăm, pot crea premisele unor tensiuni diplomatice mai pregnante, vizibile inclusiv la nivelul ONU, unde fiecare lider politic este interesat să promoveze propria viziune naţională.

Dinamica din mediul diplomatic de la New York reflectă ceea ce se întâmplă la nivel global şi aici mă refer la două teme deosebit de importante şi pentru diplomaţia românească: războiul de agresiune continuat de Rusia de mai bine de doi ani şi jumătate împotriva Ucrainei, respectiv conflictul din Gaza care a urmat tragediei din 7 octombrie 2023.

Nu ascund că există o tendinţă clară de instrumentalizare a celor două războaie, însă riscul pe care îl percepem este că opţiunea de a recurge la compararea celor două situaţii este în detrimentul ambelor crize. În accepţiunea noastră, fiecare situaţie trebuie analizată pe baza particularităţilor şi a specificului propriu atunci când sunt evaluate consecinţele în teren şi la nivel politic, dar mai ales necesităţile concrete ale civililor afectaţi şi eventuale soluţii pragmatice care să vină în sprijinul acestora.

De asemenea, riscul de dezinformare este foarte puternic. Şi aş vrea să profit de această oportunitate pentru a evoca documentul adoptat recent la ONU - Principiile globale ale ONU privind integritatea informaţiei - pe care majoritatea statelor membre, inclusiv România, îl susţine întrucât este un bun instrument de a combate dezinformarea şi a construi rezilienţa şi încrederea societală.

AGERPRES: Ce aşteptaţi de la ziua de 26 septembrie în care Adunarea Generală a ONU marchează, pentru al zecelea an consecutiv, Ziua internaţională pentru eliminarea totală a armelor nucleare, în contextul în care ameninţările cu utilizarea armelor nucleare sunt tot mai prezente în retorica Rusiei?

Cornel Feruţă: Agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei reprezintă o escaladare fără precedent în ultimele decenii, o încălcare flagrantă a Cartei ONU şi a ordinii internaţionale bazate pe reguli. Proferarea de ameninţări nucleare, o constantă a retoricii Federaţiei Ruse de la începutul agresiunii împotriva Ucrainei, este inacceptabilă din partea unui membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, în contradicţie cu linia agreată şi promovată de cele cinci state posesoare de arme nucleare recunoscute de Tratatul de neproliferare a armelor nucleare (NPT) - un război nuclear nu poate fi câştigat şi nu trebuie niciodată purtat.

În acelaşi timp, rămân profund îngrijorătoare acţiunile Federaţiei Ruse faţă de centralele nucleare civile ucrainene, culminând cu ocuparea şi militarizarea, pentru prima dată într-un conflict armat, a unei centrale nucleare, cea de la Zaporijia. Aceste acţiuni, alături de continuarea atacurilor asupra infrastructurii critice a Ucrainei, cresc gradul de risc al unui accident sau incident nuclear la aceste centrale, punând în potenţial pericol populaţia civilă din Ucraina şi din statele vecine, deopotrivă.

Am ajuns, în prezent, într-un punct de inflexiune în care, cu atât mai mult, retorica şi acţiunile nucleare iresponsabile trebuie să înceteze. Nu există alternativă. În actualul context internaţional, avem nevoie de o revenire la responsabilitate în domeniul nuclear, care să răspundă atât provocărilor prezentului, cât şi oportunităţilor viitorului, asigurând fundaţia unei dezvoltări sustenabile a energiei nucleare în beneficiul tuturor, în afara spectrului apocalipsei nucleare.

România continuă să subscrie dezideratului unei lumi fără arme nucleare, în conformitate cu obiectivele NPT, şi unui proces de dezarmare nucleară, gradual şi pragmatic, care ia în considerare contextul global de securitate şi asigurarea unei securităţi nediminuate pentru toate statele. Universalizarea şi implementarea NPT şi un context internaţional de securitate care să garanteze securitatea tuturor rămân singurele căi credibile către dezarmarea nucleară.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)