Osemintele unui copil şi ale unui animal, despre care se specialiştii presupun că ar fi trăit în secolele IX-VIII înainte de Hristos, sunt ultimele descoperiri de la şantierul arheologic din comuna Dobrovăţ.

Directorul adjunct al Complexului Naţional Muzeal Moldova Iaşi, Lăcrămioara Stratulat, a declarat, pentru AGERPRES, că descoperirea a fost făcută de un grup de arheologi şi cercetători români şi chinezi care colaborează din 2019 pentru a afla dacă există similitudini între civilizaţia Cucuteni şi Yangshao din China.

"Şantierul de la Dobrovăţ a fost gândit încă de la început să fie un şantier-şcoală, unde tineri specialişti şi arheologi chinezi şi români să facă săpături pentru a afla cum de există atâtea similitudini între Cultura Cucuteni din această zonă şi Cultura Yangshao din China", a precizat Lăcrămioara Stratulat.

Foto (c) Daniela Malache/AGERPRES

Lucrările se desfăşoară în situl arheologic de pe Dealul Buda, unde în urmă cu câţiva ani a fost găsită o aşezare aparţinând culturii Cucuteni, faza Cucuteni A, care, din punct de vedere cronologic, se plasează în jur de 4330 Î.Hr. Terenul a fost scanat în 2017 de o echipă de experţi din Germania şi au fost depistate şase locuinţe sub pământ în zona agricolă.

"Noi am pornit la cercetarea acestui sit arheologic pe baza unor prospectări magnetice făcute în urmă cu câţiva ani de colegii de la Universitatea din Erlangen (Germania- n. r.) Am investigat până acum şase locuinţe şi am observat că o parte din acestea, ca şi spaţiile adiacente, sunt perturbate de o locuire mai târzie legată de această cultură Cozia, dar sunt şi resturi au unei reţele din epoca bronzului", a declarat, pentru AGERPRES dr. Magda Lazarovici, cercetător ştiinţific la Institutul de Arheologie Iaşi.

De asemenea, cei de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi au făcut o prospectare în pădurea din zonă, unde au mai fost descoperite încă 11 locuinţe care pot fi atribuite culturii Cucuteni.

"O parte din această aşezare de la pădurea Buda a fost afectată în trecut din cauza unei prăbuşiri al azurii de est al aşezării, motiv pentru care probabil nu mai putem să facem un calcul exact al dimensiunilor sale iniţiale. În momentul de faţă, noi considerăm că această aşezare Cucuteni ocupă o suprafaţă de circa şase hectare", a explicat dr. Magda Lazarovici.

Potrivit sursei citate, recent, în timpul lucrărilor de cercetare din situl arheologic de la Dobrovăţ au fost găsite, într-o groapă funerară, osemintele unui copil care stătea chircit, iar la mică distanţă au fost găsite şi rămăşiţele unui animal despre care ulterior specialiştii au constatat că este un porc în vârstă de aproximativ 11-12 luni.

Foto: (c) dr. Magda Lazarovici/Arhiva personală

Despre scheletul copilului se presupune că ar fi din secolele IX-VIII Î. Hr.

"Cel mai probabil (scheletul - n.r) este al unui copil de 3-4 ani. A fost găsit aşezat în poziţie chircită, cu picioarele strânse uşor spre abdomen, şi nu avea inventar funerar. Am dat (scheletul - n. r.) spre analiză colegilor de la Centrul de cercetări biologice al Academiei Române, filiala Iaşi. Urmează să fie făcută o analiză antropologică. Totodată, am prelevat un fragment mai mare de os pentru datare prin metoda radiocarbon", a precizat sursa citată.

Ea a explicat că aceste două descoperiri nu sunt legate de Cultura Cucuteni, ci sunt mai noi. Astfel de înhumaţii, nu doar la copii ci şi la adulţi, sunt prezente în cultura Cozia-Saharna de la începutul perioadei hallstatiană.

Foto: (c) dr. Magda Lazarovici/Arhiva personală

Aceste descoperiri au fost făcute în timpul unor săpături arheologice realizate pentru a căuta dovezi cu privire la existenţa unei legături între cultura Cucuteni, care s-a dezvoltat în zonă în urmă cu mai bine de 5.000 de ani, şi civilizaţia Yangshao din China.

"Sperăm să găsim, pe baza unei premise vechi pornite de la faptul ca între cultura Cucuteni sunt multe similarităţi cu o cultură preistorică a noastră, Yangshao. Presupunerile noastre sunt că ar fi putut un avea loc anumite conexiuni între cele două. Noi am vrut să găsim dovezi directe sau indirecte, arheologice, să susţinem această presupunere. Apoi am găsit multe seminţe, cum ar fi meiul, care a stat la baza mâncării în culturile preistorice chinezeşti inclusiv în Yangshao, care e contemporană cu cultura Cucuteni. Asta e dovada cea mai directă pe care am găsit-o, dar nu am putut confirma că a existat o legătură directă", a declarat presei Chenghao Wen, research assistant Institute of Archaeology Chinese Academy of Social Sciences.

La rândul său, Wendan Wang, o doctorandă din China, a mărturisit presei că a găsit unele similarităţi între Cucuteni şi Yangshao, între unele vase cu modele decorative şi poate şi tipul caselor. Însă arheologii din România şi China încă mai explorează şi caută răspunsuri.

Foto: (c) Complexul Muzeal Naţional Moldova Iaşi

Dr. Magda Lazarovici, cercetător ştiinţific la Institutul de Arheologie, apreciază că atât Cultura Cucuteni, cât şi Cultura Yangshao au aproape aceeaşi manieră de evoluţie.

"Sunt experţi care spun că aceste similitudini se referă la maniera de a decora a ceramicii prin pictură cu o serie de elemente decorative la care se adaugă multe semne şi simboluri. Dar dacă nu uităm cu atenţie la semnele şi simbolurile care sunt prezente pe vasele aparţinând culturii Cucuteni, o parte din ele le regăsim şi în cadrul culturii Yangshao din China şi, mai ales, în cadrul unei alte civilizaţii din aceeaşi zonă a Chinei, Cultura Majiayo. Este vorba de reprezentări ale diferitor animale fantastice, uneori reprezentarea unor copaci, dar sunt şi triunghiuri, dreptunghiuri, tot felul de semne care au fost puse în legătură cu existenţa unui cod folosit în cadrul practicilor religioase în special. Acum nu putem face o paralelă foarte clar între cele două civilizaţii, având în vedere că sunt peste 6.000 km distanţă, dar nu este exclus ca originea acestei maniere de decorare a ceramicii prin pictură şi folosirea unor semne şi simboluri să pornească de fapt din zona de unde a pornit şi revoluţia neolitică, ne referim aici la aşa-numita Semilună Roditoare. Este vorba probabil şi de existenţa unor contact între diferite civilizaţii prin migraţii, sau poate doar o dezvoltare spre acelaşi punct de maximă dezvoltare în paralel a două civilizaţii care au avut un, repet, un impact foarte mare asupra anumitor zone", a precizat dr. Magda Lazarovici.

Ea a menţionat că la un moment dat au intervenit schimbări climatice care au împins locuitorii din anumite zone din Semiluna Roditoare să caute noi zone cu resurse pentru animale şi pentru ei, precum păşuni, terenuri bune de agricultură sau sare.

"Este posibil că, la un moment dat, împinşi de aceste schimbări climatice, o parte din cei care au generat ceramica pictată s-au îndreptat şi spre această zonă. Ceea ce se numeşte astăzi 'drumul mătăsii' poate fi un mijloc de comunicare între civilizaţii mai vechi", a precizat dr. Magda Lazarovici.

Aceasta a declarat totodată că situl arheologic de la Dobrovăţ ar putea fi primul sit arheologic din România transformat în parc arheologic deschis vizitatorilor. AGERPRES/ (A, autor: Daniela Malache, editor: Anamaria Constantin, editor online: Irina Giurgiu)