Rusia a dezminţit duminică o relatare din presa americană conform căreia ofensiva surpriză lansată de armata ucraineană în provincia rusă Kursk a zădărnicit negocieri indirecte pe care Moscova şi Kievul ar fi urmat să le desfăşoare pentru un acord prin care ambele tabere să înceteze loviturile asupra infrastructurilor enegetice ale celeilalte, transmite Reuters.

Conform respectivei relatări, publicate de Washington Post, Rusia şi Ucraina urmau să trimită luna aceasta delegaţii în Qatar pentru negocierea unui acord cadru în care fiecare să se angajeze că va opri atacurile asupra acelor infrastructuri. Conform cotidianului american, un astfel de acord ar fi echivalat cu un armistiţiu parţial.

Rusia desfăşoară cu regularitate raiduri aeriene cu drone şi rachete asupra sistemului ucrainean de producţie şi distribuţie a energiei electrice, în timp ce Ucraina atacă cu drone rafinăriile şi depozitele de combustibil ruseşti, ca tactică de război asimetric menită să perturbe logistica armatei ruse şi să compenseze pierderile teritoriale suferite de Ucraina pe frontul de est, unde trupele ruse continuă să înainteze.

"Nimeni nu a rupt nimic, pentru nu era nimic de rupt", a afirmat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, despre relatarea din Washington Post. "Nu au existat negocieri nici directe şi nici indirecte între Rusia şi regimul de la Kiev asupra securităţii infrastructurilor civile critice", a precizat ea. Completând declaraţia sa cu o referire la ofensiva surpriză lansată de Ucraina pe 6 august asupra provinciei ruse Kursk, Zaharova a mai spus că "nu este nimic de discutat cu persoanele care dezlănţuie astfel de lucruri".

Şi preşedintele rus Vladimir Putin a dat de înţeles că această ofensivă ucraineană diminuează şi mai mult şansele unor eventuale negocieri, el estimând că un obiectiv urmărit de Ucraina prin această acţiune este acela de a aduce Rusia la masa negocierilor în termeni favorabili Kievului. "Despre ce fel de negocieri se poate vorbi acum ? Cu oameni care bombardează la întâmplare civili (...), care caută să creeze ameninţări pentru instalaţiile nucleare ?", s-a întrebat el lunea trecută la o reuniune de criză, după ce trupele ucrainene au ajuns la câteva zeci de kilometri de centrala nucleară Kursk şi după ce Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc de provocarea unui incendiu la centrala nucleară ucraineană Zaporojie aflată sub control rusesc.

Armata ucraineană a susţinut în ultimele zile că a ocupat 82 de aşezări şi circa 1.150 de kilometri pătraţi de teritoriu în provincia rusă Kursk şi că îşi consolidează acolo poziţiile, în timp ce înaintează progresiv, "exact cum am prevăzut", după cum a spus preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

De partea sa, Rusia susţine că trimite în continuare întăriri şi respinge atacurile armatei ucrainene, căreia îi provoacă mari pierderi, încercând să-şi sprijine aceste afirmaţii pe publicarea de imagini cu blindate şi alte echipamente militare ucrainene distruse. Ministerul rus al Apărării mai menţionează duminică în raportul său zilnic că unităţile sale vânează grupurile mobile ucrainene infiltrate. Potrivit bloggerilor militari ruşi, armata ucraineană acţionează intens în Kursk cu unităţi mobile de recunoaştere şi sabotaj.

În acest timp, armata ucraineană a distrus cu rachete două poduri peste râul Seim în districtul Gluşovksi, în partea de vest a provinciei Kursk. Trupele ruse aflate în acea zonă riscă astfel să fie încercuite dacă nu se retrag, dar o retragere ar permite armatei ucrainene să captureze o nouă porţiune semnificativă de teritoriu.AGERPRES/(AS - editor: Sorin Popescu, editor online: Adrian Dădârlat)