REPORTAJ Tulcea: Cetăţile dunărene - între istorie, turism şi religie
Cetatea Halmyris de lângă satul Murighiol, prima localitate din judeţul Tulcea care a fost atestată de Guvern ca staţiune turistică de interes naţional, face parte dintre cele cinci cetăţi dunărene care au constituit frontiera fortificată a fostului Imperiu Roman.
Ca şi celelalte cetăţi tulcene incluse în proiectul 'Danube Limes Brand', derulat acum aproape zece ani de Institutul Naţional al Patrimoniului, situl Halmyris pare lăsat în paragină, iar în imediata apropiere sau chiar în zona de protecţie se ridică o biserică începută în urmă cu aproape 20 de ani de Arhiepiscopia Tomisului, instituţie a Bisericii Ortodoxe Române din judeţul Constanţa, de care aparţine Episcopia Tulcei.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
Pe drumul care pleacă din oraşul Tulcea şi îi duce pe călători în Delta Dunării, chiar la ieşirea din municipiul reşedinţă de judeţ, în apropiere de zona în care în perioada regimului comunist era Aeroportul Delta Dunării, acum cunoscută sub numele de mini-delta de la marginea oraşului, Zaghen, pronunţată şi Zagăn, este un altar care îi prezintă pe sfinţii Epictet şi Astion.
Drumul până la cetatea în apropierea căreia se construieşte de aproape 20 de ani o mănăstire este şerpuit şi le permite vizitatorilor să vadă Dunărea şi zone naturale protejate, cum ar fi dealurile Beştepe, pe de o parte, şi aşezări umane, obiective industriale şi centrale eoliene, semnele civilizaţiei, pe de altă parte. Toate formaţiunile deluroase din această zonă, inclusiv cele de pe drumul judeţean Jurilovca-Murighiol, fac parte din Dealurile Tulcei, după cum le numesc specialiştii în geografie şi geomorfologie.
Foto: (c) Luisiana BIGEA/AGERPRES
De la Tulcea la Murighiol, sunt mai puţin de 100 de kilometri, iar satul reşedinţă de comună a fost atestat anul acesta de Guvernul României drept "staţiune turistică de interes naţional". Localitatea este punctul de legătură între drumurile judeţene care vin din Constanţa şi Tulcea spre un mini-port turistic amenajat cu fonduri europene.
"E luni, doamnă. Nu vine nimeni la început de săptămână în Deltă", spune unul dintre cei trei localnici care stau la umbra unei sălcii de la intrarea în parcarea mini-portului.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
Sunt zeci de bărci acostate de pasarelele din lemn, care fac legătura între malul canalului şi apă, iar lemnul pe care trebuie să calci pare în unele locuri nou, iar în altele vechi, cel mai probabil pentru că au existat mai multe proiecte în zonă, plătite de contribuabili - unul prin care s-a amenajat un loc de joc, un altul pentru modernizarea portului, un al treilea probabil pentru parcare.
Mai departe de drumul care duce spre mini-portul din Murighiol, pe drumul judeţean Tulcea - Dunavăţu, este situl Halmyris. Luni, în curtea mănăstirii, păzită de poliţişti, erau zeci de autovehicule. Într-un foişor, pentru închinare, se aflau două racle cu moaştele sfinţilor Epictet şi Astion, străjuite de jandarmi. În faţa scenei pe care înalte feţe bisericeşti oficiază Sfânta Liturghie erau însă puţine persoane.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
"Este al treilea an în care venim aici, la mănăstire. Noi venim de fapt la Cocoş şi petrecem aici o săptămână în rugăciune şi vizităm şi locurile din împrejurimi. La Halmyris am venit pentru prima dată acum doi ani şi ne-au impresionat foarte mult locul, şi părintele, şi greutăţile prin care trece. Azi dimineaţă (luni - n.r.), chiar dacă e anunţată caniculă, am riscat de dragul părinţilor", a declarat, la finalul slujbei, învăţătoarea Liliana Ciornei, din Botoşani.
Pe malul stâncos al Dunării, în urmă cu mai mulţi ani, oamenii locului spun că pentru a se ridica noua biserică s-a săpat în piatră sau s-a dinamitat dealul pentru fundaţia bisericii mănăstirii Halmyris, o clădire pe care arhiepiscopul Tomisului, Înaltpreasfinţia Sa Teodosie, o dorea cea mai mare din Dobrogea.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
La sfârşitul slujbei religioase, pe scenă, l-am întrebat pe arhiepiscopul Teodosie dacă e mulţumit de cum au decurs până acum lucrările de construcţie a bisericii.
"Este foarte bine (cum s-a construit - n.r.), dar trebuie terminată. (...) O să mă sfătuiesc cu părintele Iov, că nu mi-a spus un moment (când se termină construcţia - n.r.), dar în taină îl voi ajuta de acum înainte. (...) E foarte importantă această biserică a celor mai vechi sfinţi mucenici tămăduitori", a spus IPS Teodosie.
Foto: (c) Luisiana BIGEA/AGERPRES
Episcopul Visarion al Tulcei aminteşte că lucrările de ridicare a bisericii au început în anii 2000, piatra de temelie fiind pusă de IPS Teodosie, şi menţionează că de când a ajuns episcop, de aproape 16 ani, "s-a ridicat o jumătate de biserică".
"Probabil va avea 35 - 40 de metri înălţime. Va fi o adevărată catedrală a Deltei Dunării. Aici s-au descoperit sfintele moaşte ale sfinţilor martiri şi este o binecuvântare de la Dumnezeu ca străinii care vin, dar şi românii care vin din toată ţara să găsească o biserică monumentală, pentru că aici, în apropiere, la Mahmudia, pe timpul regelui Carol I s-a pus piatra de temelie la o biserică impresionantă. Au venit regimurile vechi, în special regimul comunist, care au demolat temeliile acelei biserici şi biserica mare catedrală de la Mahmudia nu s-a mai realizat. Încercăm noi să o facem aici (la Murighiol - n.r.)", a declarat pentru AGERPRES episcopul Visarion al Tulcei.
Stareţul mănăstirii Halmyris, părintele arhimandrit Iov Archiudean, recunoaşte că lucrările merg foarte încet.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
"E foarte greu. În fiecare an, am tot făcut câte o porţiune, dar acum la partea de deasupra, fiindcă trebuie făcute cinci turle care să se închidă dintr-odată toate, ar trebui un volum mai mare de bani. Ar trebui numai pentru partea de deasupra, ca să închidem, doar un milion de euro, iar suma asta greu se adună. Când am primit nişte bani, au explodat preţurile, nu ne-am putut încadra şi a trebuit să dăm înapoi, nopţi întregi nu am mai putut dormi de grija asta. La mănăstire, lucrăm cu firme. Suntem patru fraţi, cu mine la un loc. Avem şi gospodărie. Cu dragoste şi răbdare, toate se fac. De ce e mai greu, de aia e mai frumos", a arătat stareţul.
La intrarea în parcarea amenajată de preoţi, un localnic - Mihai Chirilă - spune că ştie situl arheologic Halmyris din copilărie.
Foto: (c) Luisiana BIGEA/AGERPRES
"Lângă situl arheologic, erau două lacuri, Cruhlecul mic şi Cruhlecul mare. Sunt denumiri autohtone. În comună, trăiesc şi etnici ucraineni, cazacii zaporojeni. Ştiu situl din fragedă copilărie. Mergeam şi culegeam muşeţel. Era o frumuseţe de neegalat. Erau multe păsări şi totul era verde, nu era agricultură cum e azi. Sunt creştin practicant, iar această lucrare (biserica - n.r.) e minunată, dacă se va şi termina", a afirmat Mihai Chirilă, în vârstă de 55 de ani.
La situl arheologic, se ajunge pe un drum neamenajat, iar la Centrul de informare turistică realizat cu fonduri europene supraveghetoarea sitului, Anca Ivanov, vorbeşte despre istoria cercetărilor arheologice şi aminteşte de cercetătorul Mihail Zahariade, care în anul 2001 a găsit sub altarul monumentului de la Halmyris o criptă care adăpostea rămăşiţele pământeşti ale martirilor Epictet şi Astion, descoperiţi în Scythia Minor de altădată.
Foto: (c) Luisiana BIGEA/AGERPRES
Potrivit Institutului de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" (ICEM), ruinele de lângă localitatea Murighiol sunt cunoscute încă de la finele secolului al XIX-lea. Descoperirile întâmplătoare, dar mai ales discuţiile privind numele antic al cetăţii au susţinut constant interesul pentru aşezarea aflată în apropiere de satul Murighiol, pe malul drept al braţului Sfântul Gheorghe al Dunării.
"De la Mihail Zahariade ştim că Halmyris era portul veteranilor marinari. În perioada 1980-1986, cercetările s-au făcut cu soldaţi, iar în anul 1999, lucrările s-au reluat cu studenţi români şi voluntari americani. Cei doi sfinţi au fost decapitaţi la 8 iulie 290, iar descoperirea moaştelor s-a făcut în anul 2001, de Sfânta Maria. Aici era un golf, iar basilica a fost centru episcopal în Scythia Minor. Se spune că la vremea aceea oraşul Halmyris era foarte bine văzut, deoarece era zonă portuară şi centru episcopal", a menţionat Anca Ivanov.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
Oficial, situl arheologic numără doar câteva mii de vizitatori pe an, iar încercările de protejare a unui monument important pentru creştinism bat pasul pe loc, în ciuda fondurilor europene. Drept dovadă stă construcţia ridicată în urmă cu mai mulţi ani pentru protejarea basilicii, încă de pe vremea cercetărilor făcute de istoricul Mihail Zahariade. Protecţia basilicii este şubredă.
"Mulţi turişti sunt neînţelegători. Urcă pe ziduri. Le spui să nu o facă, pentru că nu sunt consolidate, cad, sunt fragile. Ei fac asta în continuare, dovadă că baza altarului îşi pierde conturul", ne dezvăluie Anca Ivanov.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
În apropierea basilicii, mai sunt urme ale civilizaţiei de altădată de la gurile Dunării, dar nu e un traseu, nu sunt panouri care să-i informeze pe vizitatori cine şi ce a făcut sau pe banii cui.
"Este un loc de istorie care înseamnă ceva pentru noi. Ca locuitori ai acestei zone, simţim că aici sunt rădăcinile noastre, aici a început credinţa noastră. Dacă se implicau toate organele abilitate, Ministerul Culturii, Consiliul Judeţean, ar fi fost mai bine, dar istoria e lăsată pe ultimul loc. Ţara asta are un trecut şi dacă nu vom ţine cont de el nu va avea niciun viitor. La Niculiţel, totul a fost acoperit", a susţinut Claudiu Zlate din Tulcea, unul dintre vizitatorii sitului arheologic.
Foto: (c) Luisiana BIGEA/AGERPRES
Nici mini-portul din satul Murighiol nu are plăcuţe de identificare a obiectivelor realizate cu fonduri publice, dar are zeci de bărci rapide, iar unii localnici abia luni şi-au lansat la apă şalupele cu care-i vor plimba pe vizitatori în Deltă.
"Eu am o pensiune din anul 2021 şi nu stau să agăţ turişti în port. Avem şi grupuri organizate, dar avem şi turişti care vin pentru prima dată, chiar şi în Deltă. Recomandarea mea ar fi să anunţe din timp când vor să vină, pentru că este mai sigur pentru ei şi pentru noi. Ne organizăm mai bine, că nu le poţi face pe toate instantaneu", ne spune Valentin Tudor, din satul Murighiol.
Foto: (c) Luisiana BIGEA/AGERPRES
La început de săptămână, sunt puţine bărci care pleacă din Murighiol. Un hotel de lux este închis pentru o întâlnire privată, iar la pensiunea-restaurant de lângă mini-port se află un autocar şi o barcă plină cu turişti, care se pregăteşte să plece în Deltă.
Ciprian Nacu, un localnic care aduce la mal doi turişti, spune că o excursie de două ore costă 100 de lei, iar una de şase sau opt ore ajunge la 200 de lei, iar dacă oaspeţii vor li se recomandă un localnic pentru a lua masa.
Foto: (c) Luisiana BIGEA/AGERPRES
"Este o experienţă de vis. Am fost în tranzit şi vom reveni cu un număr mai mare de persoane", spune Daniela din Suceava.
Tot în mini-port îl întâlnim pe IPS Casian al Dunării de Jos care, în prima parte a zilei de luni, a oficiat slujba sfinţilor Epictet şi Astion. L-am întrebat despre mănăstirea Dinogeţia, de pe drumul care leagă satele tulcene din extremitatea nord-estică a judeţului de oraşul Galaţi. La fel ca mănăstirea Halmyris, cea de acolo este la doi paşi de cetatea Dinogeţia.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
"Orice cetate istorică este un bun al întregii spiritualităţi, al întregii comunităţi româneşti. Orice biserică este un bun al ortodoxiei ecumenice sau internaţionale. Cetatea Dinogeţia (administrată de Academia Română - n.r.) este un patrimoniu sacru, precum toate celelalte cetăţi din nordul Dobrogei, dintre Dunăre şi mare, iar în sec al IX-lea, acolo păstrăm un patrimoniu unic în toată zona Dunării de Jos, inventarul unei biserici în interiorul căreia s-a descoperit cea mai veche inscripţie a unei cruci pectorale episcopale care se află în Muzeul de Istorie a României, încât cetatea de la Dinogeţia din judeţul Tulcea este continuarea cetăţii Dinogeţia Vecchia din secolul al IV-lea, construită de împăratul Constantin cel Mare", a explicat IPS Casian al Dunării de Jos necesitatea construirii unei mănăstiri.
Mănăstirea Dinogeţia din judeţul Tulcea pare aproape finalizată, iar resturile provenite din construcţia obiectivului aruncate de-a lungul timpului pe marginea drumului judeţean sunt înverzite sau îngălbenite de plantele care răsar în fiecare primăvară. În imediata apropiere a mănăstirii, lucrările continuă.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
***
Potrivit unui document publicat online de Consiliul Judeţean Tulcea, comuna Murighiol este formată din şapte sate, Murighiol, reşedinţa de comună, Dunavăţu de Sus, Dunavăţu de Jos, Plopu, Sarinasuf, Colina şi Uzlina, în localităţile Dunavăţu de Sus şi Dunavăţu de Jos, dar şi în Tulcea existând urme ale locuirii cozacilor dunăreni şi populaţiei rusnace stabilite de-a lungul timpului în Delta Dunării şi nordul Dobrogei, potrivit lucrării "Cozacii dunăreni şi populaţia rusnacă în nordul Dobrogei şi Delta Dunării", semnată de Ananie Ivanov, fost parlamentar al României la începutul anilor 1990, domiciliat în judeţul Tulcea.
Satul Murighiol este prima staţiune turistică de interes local din judeţul Tulcea atestată de Guvern.
Tulcea este unul dintre judeţele din România cu cel mai bogat patrimoniu arheologic, dar puţine situri, ca de exemplu cetatea Salsovia, din apropierea localităţii Mahmudia, sunt amenajate pentru a putea fi cunoscute de vizitatori. Multe dintre ele nu au clarificat statutul juridic al terenurilor, iar terenurile de pe unele situri arheologice nu au fost intabulate, aşa încât investiţiile în aceste obiective au fost catalogate de unele autorităţi drept imposibile.
Judeţul Tulcea este aproape în întregime sit Natura 2000 şi are două obiective turistice recunoscute la nivel internaţional - Parcul Naţional Munţii Măcinului şi Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD).
RBDD este patrimoniu UNESCO, iar o parte din suprafaţa acesteia se regăseşte în Ucraina, zonă aflată în conflict armat cu Rusia începând din anul 2022, după ce Rusia a anexat Crimeea, în anul 2014.
Rezervaţia din România include suprafeţe de apă şi de teren care se află atât în România de-a lungul Dunării pe raza judeţelor Galaţi şi Tulcea, precum şi suprafeţe de apă şi teren situate de-a lungul coastei Mării Negre în judeţele Tulcea şi Constanţa.
Delta Dunării este cunoscută drept cel mai tânăr pământ al Europei, datorită fenomenului de colmatare care se manifestă atât pe fluviu, cât şi la gurile de vărsare în Marea Neagră. AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Autoritatea pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție a lansat, de Ziua Tineretului, campania 'De la abandon la succes'
Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) a lansat vineri, de Ziua Tineretului, campania 'De la abandon la succes', potrivit unei postări pe pagina de Facebook a instituției. 'Pe 2 mai sărbătorim Ziua Națională a Tineretului și marc
Vaslui: Veteranul de război Vasile Adam, decedat la vârsta de 103 ani, înmormântat cu onoruri militare
Veteranul de război col. Vasile Adam, decedat la vârsta de 103 ani, a fost înmormântat, vineri, cu onoruri militare, în Cimitirul 'Eternitatea' din municipiul Vaslui, la ceremonie participând militari din Bârlad și Iași.
Vaslui: Centru pentru tineret inaugurat în municipiul reședință de județ
Un Centru pentru tineret, amenajat într-o fostă centrală termică dezafectată din municipiul Vaslui, a fost inaugurat, vineri, în prezența autorităților, în cadrul manifestărilor derulate cu ocazia Zilei Tineretului și sub egida Vaslui - Capitala Tineretului din România 2025. Spațiul va fi pus în perioada următoare
Bistrița-Năsăud: Tânărul căutat în apele lacului Colibița a fost găsit decedat
Tânărul căutat vineri de pompieri și scafandri în apele lacului Colibița, după ce ar fi căzut dintr-o barcă în noaptea precedentă, a fost găsit decedat, la aproximativ 30 de metri de mal, potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență Bistrița-Năsăud. Căutările au durat aproape trei ore, iar cadavrul a fost găsit de scaf
Sibiu: Atracție în plus la Zoo - peste 200 de peruși vor fi aduși la expoziția anuală
Vizitatorii celei mai vechi grădini zoologice din țară, cea de la Sibiu, au ocazia să admire sâmbătă și duminică peste 200 de exemplare de peruși care vor fi aduși din toată țara, la expoziția anuală organizată de Asociația Romanian Budgerigar, a anunțat Primăria Sibiu, pe pagina de socializare. 'De sâmbătă, 3 mai, de la ora 9.
Vremea se menține caldă în primele zile ale săptămânii, ulterior valorile termice vor fi în scădere (meteorologi)
Vremea se va menține frumoasă și deosebit caldă în următoarele zile la nivelul întregii țări, iar valorile termice vor fi mult mai ridicate decât cele specifice pentru această perioadă, arată prognoza săptămânală publicată de Administrația Națională de Meteorologie (ANM). Astfel, în intervalul 2-3 mai, vremea va f
Bistrița-Năsăud: Tânăr de 17 ani, căutat în apele lacului de acumulare Colibița
Un tânăr de 17 ani care ar fi căzut dintr-o barcă, în noaptea de joi spre vineri, în lacul de acumulare Colibița și nu ar mai fi ieșit la suprafață este căutat de pompieri, potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență Bistrița-Năsăud. 'În cursul nopții trecute, un minor în vârstă de aproximativ 17
Arieratele bugetului general consolidat au scăzut ușor în martie 2025
Arieratele bugetului general consolidat au scăzut cu 0,85%, în martie 2025, comparativ cu luna precedentă, la 552,5 milioane de lei, de la 557,2 milioane de lei în februarie, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor (MF) și consultate de AGERPRES. Arieratele de peste 90 de zile s-au majorat cu 7,3%, de la 150,9
Alba: Turist accidentat în Cheile Râmețului
Un turist a suferit o dublă fractură, de tibie și peroneu, în timp ce se afla joi în Cheile Râmețului. Un echipaj al Serviciului Public Județean Salvamont - Salvaspeo Alba a intervenit joi în zona Cheilor Râmețului în sprijinul unui turist, despre care exista suspiciunea de fractură membru inferior. 'Victi
Vaslui: Fată de 14 ani, transportată în stare critică la Iași după ce a căzut cu bicicleta într-un canal
O fată de 14 ani a fost grav rănită și se află în stare critică după ce a căzut cu bicicleta într-un canal, sub un pod, în localitatea Rafaila, au informat reprezentanții Serviciului de Ambulanță Județean (SAJ) Vaslui. Potrivit purtătorului de cuvânt al instituției, Daniel Ungureanu, la locul producerii evenimentului s-au deplasat o amb
Sezonul estival a început, Apele Române finalizând predarea sectoarelor de plajă către 266 operatori economici
Sezonul estival 2025 a început oficial pe litoral, Apele Române Dobrogea-Litoral finalizând predarea sectoarelor de plajă către cei 266 de operatori economici cu contracte de închiriere, a anunțat, joi, Administrația Națională 'Apele Române' (ANAR), într-o postare pe Facebook. Potrivit sursei citate,
Un cutremur slab cu magnitudinea de 3,2 s-a produs joi, în Vrancea
Un cutremur slab cu magnitudinea 3,2, la adâncimea de 118.3 km, s-a produs, joi, la ora 12:43:01 (ora locală a României) în zona seismică Vrancea, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 30
Tulcea: A început pescuitul pe lacul Ciuperca
Doar unul din cei aproximativ 50 de tulceni care au pescuit, în prima parte a zilei de joi, în lacul Ciuperca și-a cumpărat permisul online, toți ceilalți plătindu-l pe loc la angajații Direcției de Întreținere și Administrare a Patrimoniului din cadrul Primăriei municipiului. Accesul la pescuit pe lacul Ciuperca se face &ici
Peste 470 de permise de conducere reținute de polițiști; 25 de șoferi - prinși băuți la volan
Peste 470 de șoferi au rămas fără permis de conducere, în ultimele 24 de ore, pentru diverse abateri în trafic, dintre care 138 pentru viteză și 25 pentru consum de alcool, informează Poliția Română. În ultimele 24 de ore, polițiștii rutieri au constatat 87 de infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice, fii
Trafic îngreunat la ieșirea din țară pe podul de la Giurgiu; coloana de mașini se întinde pe 4 kilometri
Traficul pe sensul de ieșire din România pe podul Giurgiu - Ruse se desfășoară joi cu mare dificultate, coloana de mașini întinzându-se pe aproximativ 4 kilometri, iar timpul estimat de tranzit este de o oră. 'Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu informează participanții la trafic că, în ziua de