REPORTAJ Tulcea: Cetăţile dunărene - între istorie, turism şi religie
Cetatea Halmyris de lângă satul Murighiol, prima localitate din judeţul Tulcea care a fost atestată de Guvern ca staţiune turistică de interes naţional, face parte dintre cele cinci cetăţi dunărene care au constituit frontiera fortificată a fostului Imperiu Roman.
Ca şi celelalte cetăţi tulcene incluse în proiectul 'Danube Limes Brand', derulat acum aproape zece ani de Institutul Naţional al Patrimoniului, situl Halmyris pare lăsat în paragină, iar în imediata apropiere sau chiar în zona de protecţie se ridică o biserică începută în urmă cu aproape 20 de ani de Arhiepiscopia Tomisului, instituţie a Bisericii Ortodoxe Române din judeţul Constanţa, de care aparţine Episcopia Tulcei.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
Pe drumul care pleacă din oraşul Tulcea şi îi duce pe călători în Delta Dunării, chiar la ieşirea din municipiul reşedinţă de judeţ, în apropiere de zona în care în perioada regimului comunist era Aeroportul Delta Dunării, acum cunoscută sub numele de mini-delta de la marginea oraşului, Zaghen, pronunţată şi Zagăn, este un altar care îi prezintă pe sfinţii Epictet şi Astion.
Drumul până la cetatea în apropierea căreia se construieşte de aproape 20 de ani o mănăstire este şerpuit şi le permite vizitatorilor să vadă Dunărea şi zone naturale protejate, cum ar fi dealurile Beştepe, pe de o parte, şi aşezări umane, obiective industriale şi centrale eoliene, semnele civilizaţiei, pe de altă parte. Toate formaţiunile deluroase din această zonă, inclusiv cele de pe drumul judeţean Jurilovca-Murighiol, fac parte din Dealurile Tulcei, după cum le numesc specialiştii în geografie şi geomorfologie.
Foto: (c) Luisiana BIGEA/AGERPRES
De la Tulcea la Murighiol, sunt mai puţin de 100 de kilometri, iar satul reşedinţă de comună a fost atestat anul acesta de Guvernul României drept "staţiune turistică de interes naţional". Localitatea este punctul de legătură între drumurile judeţene care vin din Constanţa şi Tulcea spre un mini-port turistic amenajat cu fonduri europene.
"E luni, doamnă. Nu vine nimeni la început de săptămână în Deltă", spune unul dintre cei trei localnici care stau la umbra unei sălcii de la intrarea în parcarea mini-portului.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
Sunt zeci de bărci acostate de pasarelele din lemn, care fac legătura între malul canalului şi apă, iar lemnul pe care trebuie să calci pare în unele locuri nou, iar în altele vechi, cel mai probabil pentru că au existat mai multe proiecte în zonă, plătite de contribuabili - unul prin care s-a amenajat un loc de joc, un altul pentru modernizarea portului, un al treilea probabil pentru parcare.
Mai departe de drumul care duce spre mini-portul din Murighiol, pe drumul judeţean Tulcea - Dunavăţu, este situl Halmyris. Luni, în curtea mănăstirii, păzită de poliţişti, erau zeci de autovehicule. Într-un foişor, pentru închinare, se aflau două racle cu moaştele sfinţilor Epictet şi Astion, străjuite de jandarmi. În faţa scenei pe care înalte feţe bisericeşti oficiază Sfânta Liturghie erau însă puţine persoane.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
"Este al treilea an în care venim aici, la mănăstire. Noi venim de fapt la Cocoş şi petrecem aici o săptămână în rugăciune şi vizităm şi locurile din împrejurimi. La Halmyris am venit pentru prima dată acum doi ani şi ne-au impresionat foarte mult locul, şi părintele, şi greutăţile prin care trece. Azi dimineaţă (luni - n.r.), chiar dacă e anunţată caniculă, am riscat de dragul părinţilor", a declarat, la finalul slujbei, învăţătoarea Liliana Ciornei, din Botoşani.
Pe malul stâncos al Dunării, în urmă cu mai mulţi ani, oamenii locului spun că pentru a se ridica noua biserică s-a săpat în piatră sau s-a dinamitat dealul pentru fundaţia bisericii mănăstirii Halmyris, o clădire pe care arhiepiscopul Tomisului, Înaltpreasfinţia Sa Teodosie, o dorea cea mai mare din Dobrogea.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
La sfârşitul slujbei religioase, pe scenă, l-am întrebat pe arhiepiscopul Teodosie dacă e mulţumit de cum au decurs până acum lucrările de construcţie a bisericii.
"Este foarte bine (cum s-a construit - n.r.), dar trebuie terminată. (...) O să mă sfătuiesc cu părintele Iov, că nu mi-a spus un moment (când se termină construcţia - n.r.), dar în taină îl voi ajuta de acum înainte. (...) E foarte importantă această biserică a celor mai vechi sfinţi mucenici tămăduitori", a spus IPS Teodosie.
Foto: (c) Luisiana BIGEA/AGERPRES
Episcopul Visarion al Tulcei aminteşte că lucrările de ridicare a bisericii au început în anii 2000, piatra de temelie fiind pusă de IPS Teodosie, şi menţionează că de când a ajuns episcop, de aproape 16 ani, "s-a ridicat o jumătate de biserică".
"Probabil va avea 35 - 40 de metri înălţime. Va fi o adevărată catedrală a Deltei Dunării. Aici s-au descoperit sfintele moaşte ale sfinţilor martiri şi este o binecuvântare de la Dumnezeu ca străinii care vin, dar şi românii care vin din toată ţara să găsească o biserică monumentală, pentru că aici, în apropiere, la Mahmudia, pe timpul regelui Carol I s-a pus piatra de temelie la o biserică impresionantă. Au venit regimurile vechi, în special regimul comunist, care au demolat temeliile acelei biserici şi biserica mare catedrală de la Mahmudia nu s-a mai realizat. Încercăm noi să o facem aici (la Murighiol - n.r.)", a declarat pentru AGERPRES episcopul Visarion al Tulcei.
Stareţul mănăstirii Halmyris, părintele arhimandrit Iov Archiudean, recunoaşte că lucrările merg foarte încet.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
"E foarte greu. În fiecare an, am tot făcut câte o porţiune, dar acum la partea de deasupra, fiindcă trebuie făcute cinci turle care să se închidă dintr-odată toate, ar trebui un volum mai mare de bani. Ar trebui numai pentru partea de deasupra, ca să închidem, doar un milion de euro, iar suma asta greu se adună. Când am primit nişte bani, au explodat preţurile, nu ne-am putut încadra şi a trebuit să dăm înapoi, nopţi întregi nu am mai putut dormi de grija asta. La mănăstire, lucrăm cu firme. Suntem patru fraţi, cu mine la un loc. Avem şi gospodărie. Cu dragoste şi răbdare, toate se fac. De ce e mai greu, de aia e mai frumos", a arătat stareţul.
La intrarea în parcarea amenajată de preoţi, un localnic - Mihai Chirilă - spune că ştie situl arheologic Halmyris din copilărie.
Foto: (c) Luisiana BIGEA/AGERPRES
"Lângă situl arheologic, erau două lacuri, Cruhlecul mic şi Cruhlecul mare. Sunt denumiri autohtone. În comună, trăiesc şi etnici ucraineni, cazacii zaporojeni. Ştiu situl din fragedă copilărie. Mergeam şi culegeam muşeţel. Era o frumuseţe de neegalat. Erau multe păsări şi totul era verde, nu era agricultură cum e azi. Sunt creştin practicant, iar această lucrare (biserica - n.r.) e minunată, dacă se va şi termina", a afirmat Mihai Chirilă, în vârstă de 55 de ani.
La situl arheologic, se ajunge pe un drum neamenajat, iar la Centrul de informare turistică realizat cu fonduri europene supraveghetoarea sitului, Anca Ivanov, vorbeşte despre istoria cercetărilor arheologice şi aminteşte de cercetătorul Mihail Zahariade, care în anul 2001 a găsit sub altarul monumentului de la Halmyris o criptă care adăpostea rămăşiţele pământeşti ale martirilor Epictet şi Astion, descoperiţi în Scythia Minor de altădată.
Foto: (c) Luisiana BIGEA/AGERPRES
Potrivit Institutului de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" (ICEM), ruinele de lângă localitatea Murighiol sunt cunoscute încă de la finele secolului al XIX-lea. Descoperirile întâmplătoare, dar mai ales discuţiile privind numele antic al cetăţii au susţinut constant interesul pentru aşezarea aflată în apropiere de satul Murighiol, pe malul drept al braţului Sfântul Gheorghe al Dunării.
"De la Mihail Zahariade ştim că Halmyris era portul veteranilor marinari. În perioada 1980-1986, cercetările s-au făcut cu soldaţi, iar în anul 1999, lucrările s-au reluat cu studenţi români şi voluntari americani. Cei doi sfinţi au fost decapitaţi la 8 iulie 290, iar descoperirea moaştelor s-a făcut în anul 2001, de Sfânta Maria. Aici era un golf, iar basilica a fost centru episcopal în Scythia Minor. Se spune că la vremea aceea oraşul Halmyris era foarte bine văzut, deoarece era zonă portuară şi centru episcopal", a menţionat Anca Ivanov.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
Oficial, situl arheologic numără doar câteva mii de vizitatori pe an, iar încercările de protejare a unui monument important pentru creştinism bat pasul pe loc, în ciuda fondurilor europene. Drept dovadă stă construcţia ridicată în urmă cu mai mulţi ani pentru protejarea basilicii, încă de pe vremea cercetărilor făcute de istoricul Mihail Zahariade. Protecţia basilicii este şubredă.
"Mulţi turişti sunt neînţelegători. Urcă pe ziduri. Le spui să nu o facă, pentru că nu sunt consolidate, cad, sunt fragile. Ei fac asta în continuare, dovadă că baza altarului îşi pierde conturul", ne dezvăluie Anca Ivanov.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
În apropierea basilicii, mai sunt urme ale civilizaţiei de altădată de la gurile Dunării, dar nu e un traseu, nu sunt panouri care să-i informeze pe vizitatori cine şi ce a făcut sau pe banii cui.
"Este un loc de istorie care înseamnă ceva pentru noi. Ca locuitori ai acestei zone, simţim că aici sunt rădăcinile noastre, aici a început credinţa noastră. Dacă se implicau toate organele abilitate, Ministerul Culturii, Consiliul Judeţean, ar fi fost mai bine, dar istoria e lăsată pe ultimul loc. Ţara asta are un trecut şi dacă nu vom ţine cont de el nu va avea niciun viitor. La Niculiţel, totul a fost acoperit", a susţinut Claudiu Zlate din Tulcea, unul dintre vizitatorii sitului arheologic.
Foto: (c) Luisiana BIGEA/AGERPRES
Nici mini-portul din satul Murighiol nu are plăcuţe de identificare a obiectivelor realizate cu fonduri publice, dar are zeci de bărci rapide, iar unii localnici abia luni şi-au lansat la apă şalupele cu care-i vor plimba pe vizitatori în Deltă.
"Eu am o pensiune din anul 2021 şi nu stau să agăţ turişti în port. Avem şi grupuri organizate, dar avem şi turişti care vin pentru prima dată, chiar şi în Deltă. Recomandarea mea ar fi să anunţe din timp când vor să vină, pentru că este mai sigur pentru ei şi pentru noi. Ne organizăm mai bine, că nu le poţi face pe toate instantaneu", ne spune Valentin Tudor, din satul Murighiol.
Foto: (c) Luisiana BIGEA/AGERPRES
La început de săptămână, sunt puţine bărci care pleacă din Murighiol. Un hotel de lux este închis pentru o întâlnire privată, iar la pensiunea-restaurant de lângă mini-port se află un autocar şi o barcă plină cu turişti, care se pregăteşte să plece în Deltă.
Ciprian Nacu, un localnic care aduce la mal doi turişti, spune că o excursie de două ore costă 100 de lei, iar una de şase sau opt ore ajunge la 200 de lei, iar dacă oaspeţii vor li se recomandă un localnic pentru a lua masa.
Foto: (c) Luisiana BIGEA/AGERPRES
"Este o experienţă de vis. Am fost în tranzit şi vom reveni cu un număr mai mare de persoane", spune Daniela din Suceava.
Tot în mini-port îl întâlnim pe IPS Casian al Dunării de Jos care, în prima parte a zilei de luni, a oficiat slujba sfinţilor Epictet şi Astion. L-am întrebat despre mănăstirea Dinogeţia, de pe drumul care leagă satele tulcene din extremitatea nord-estică a judeţului de oraşul Galaţi. La fel ca mănăstirea Halmyris, cea de acolo este la doi paşi de cetatea Dinogeţia.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
"Orice cetate istorică este un bun al întregii spiritualităţi, al întregii comunităţi româneşti. Orice biserică este un bun al ortodoxiei ecumenice sau internaţionale. Cetatea Dinogeţia (administrată de Academia Română - n.r.) este un patrimoniu sacru, precum toate celelalte cetăţi din nordul Dobrogei, dintre Dunăre şi mare, iar în sec al IX-lea, acolo păstrăm un patrimoniu unic în toată zona Dunării de Jos, inventarul unei biserici în interiorul căreia s-a descoperit cea mai veche inscripţie a unei cruci pectorale episcopale care se află în Muzeul de Istorie a României, încât cetatea de la Dinogeţia din judeţul Tulcea este continuarea cetăţii Dinogeţia Vecchia din secolul al IV-lea, construită de împăratul Constantin cel Mare", a explicat IPS Casian al Dunării de Jos necesitatea construirii unei mănăstiri.
Mănăstirea Dinogeţia din judeţul Tulcea pare aproape finalizată, iar resturile provenite din construcţia obiectivului aruncate de-a lungul timpului pe marginea drumului judeţean sunt înverzite sau îngălbenite de plantele care răsar în fiecare primăvară. În imediata apropiere a mănăstirii, lucrările continuă.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
***
Potrivit unui document publicat online de Consiliul Judeţean Tulcea, comuna Murighiol este formată din şapte sate, Murighiol, reşedinţa de comună, Dunavăţu de Sus, Dunavăţu de Jos, Plopu, Sarinasuf, Colina şi Uzlina, în localităţile Dunavăţu de Sus şi Dunavăţu de Jos, dar şi în Tulcea existând urme ale locuirii cozacilor dunăreni şi populaţiei rusnace stabilite de-a lungul timpului în Delta Dunării şi nordul Dobrogei, potrivit lucrării "Cozacii dunăreni şi populaţia rusnacă în nordul Dobrogei şi Delta Dunării", semnată de Ananie Ivanov, fost parlamentar al României la începutul anilor 1990, domiciliat în judeţul Tulcea.
Satul Murighiol este prima staţiune turistică de interes local din judeţul Tulcea atestată de Guvern.
Tulcea este unul dintre judeţele din România cu cel mai bogat patrimoniu arheologic, dar puţine situri, ca de exemplu cetatea Salsovia, din apropierea localităţii Mahmudia, sunt amenajate pentru a putea fi cunoscute de vizitatori. Multe dintre ele nu au clarificat statutul juridic al terenurilor, iar terenurile de pe unele situri arheologice nu au fost intabulate, aşa încât investiţiile în aceste obiective au fost catalogate de unele autorităţi drept imposibile.
Judeţul Tulcea este aproape în întregime sit Natura 2000 şi are două obiective turistice recunoscute la nivel internaţional - Parcul Naţional Munţii Măcinului şi Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD).
RBDD este patrimoniu UNESCO, iar o parte din suprafaţa acesteia se regăseşte în Ucraina, zonă aflată în conflict armat cu Rusia începând din anul 2022, după ce Rusia a anexat Crimeea, în anul 2014.
Rezervaţia din România include suprafeţe de apă şi de teren care se află atât în România de-a lungul Dunării pe raza judeţelor Galaţi şi Tulcea, precum şi suprafeţe de apă şi teren situate de-a lungul coastei Mării Negre în judeţele Tulcea şi Constanţa.
Delta Dunării este cunoscută drept cel mai tânăr pământ al Europei, datorită fenomenului de colmatare care se manifestă atât pe fluviu, cât şi la gurile de vărsare în Marea Neagră. AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Prahova: Jocurile de noroc, interzise pe teritoriul municipiului Câmpina
Consiliul Local (CL) Câmpina a adoptat, luni, o hotărâre privind interzicerea desfășurării pe teritoriul municipiului a jocurilor de noroc, cu excepția activităților organizate și exploatate de Compania Națională ''Loteria Română''. ''Astăzi a avut loc ședința Consiliului Local Câmpina, pe ordine
Bihor: Contract semnat de peste 64 de milioane de lei pentru realizarea Grădinii urbane Nufărul din Oradea
Primăria Oradea a anunțat, luni, semnarea contractului pentru execuția lucrărilor pentru realizarea Grădinii Urbane Nufărul, un proiect în valoare de peste 64 de milioane de lei, fără TVA, pentru a crea pe circa șapte hectare cel mai mare parc al orașului, un spațiu urban atractiv și funcțional. ''Grădina Urbană Nufărul va d
Harghita: Zeci de afaceri închise la Praid și șomaj în creștere, după inundarea salinei în urmă cu un an
Zeci de mici afaceri din domeniul turismului, alimentației publice sau comerțului ambulant au fost închise în anul 2025 în Praid și în localitățile din apropiere, după ce Salina Praid - principala atracție turistică a zonei - a fost inundată în luna mai a anului trecut de apele pârâului Corund. Potrivi
Mureș: Cușcă pentru capturarea unui urs, semnalat într-o zonă de agrement din reședința de județ
Primăria Târgu Mureș a anunțat amplasarea unei cuști pentru capturarea unui urs, care a apărut în ultimele nopți în zona Platoului Cornești și în apropierea Grădinii Zoologice, zone intens frecventate de către localnici și turiști. ''Revenim cu un nou apel către cetățeni: a fost semnalată în mod repetat pr
Covasna: Hydrokov schimbă procedurile și achiziționează echipamente de testare rapidă, după contaminarea apei la Târgu Secuiesc
Operatorul regional de apă și canalizate Hydrokov a anunțat, luni, modificarea procedurilor interne de comunicare și achiziționarea de echipamente pentru detectarea rapidă a bacteriilor, în urma unui incident de contaminare microbiologică înregistrat recent la Târgu Secuiesc. Potrivit sursei citate, majoritatea probelor prele
Iași: Vot în unanimitate al consilierilor locali pentru proiectul ''Fără păcănele'', în ședință extraordinară a CLM
Consilierii locali au aprobat în unanimitate proiectul ''Fără păcănele'', în cadrul unei ședințe extraordinare, care s-a desfășurat în cursul zilei de luni, fiind astfel interzise jocurile de noroc de tip slot-machine pe raza municipiului Iași. Proiectul de interzicere a sălilor de joc de tip slot-machine &ici
Sibiu/ Primarul Astrid Fodor: Sălile de jocuri de noroc vor dispărea pe măsura expirării autorizațiilor
Primarul Astrid Fodor a declarat luni, pentru AGERPRES, că sălile de jocuri de noroc vor dispărea treptat din municipiul Sibiu pe măsura expirării autorizațiilor, după ce consilierii locali au votat interzicerea acestora în oraș. ''Sunt mulțumită pentru că trăim într-o societate democratică. Consilierii au avut trei proiecte, tr
Incendiu la Soveja: Prefectura a dispus evaluarea pagubelor; 29 de locuințe și anexe au fost afectate
Un număr de 29 de locuințe și anexe gospodărești au fost afectate de incendiul produs, duminică, în satul Rucăreni, comuna Soveja, majoritatea fiind complet mistuite de flăcări, potrivit datelor centralizate în urma evaluării realizate de o comisie constituită prin ordin al prefectului județului Vrancea. Prefectul Marius Iorga s-a
Timiș: Brâul din Banat a cucerit publicul la Festivalul ''Primăvara Românească'' de la Bruxelles
Brâul din Banat a ridicat în picioare aproape 10.000 de participanți la Festivalul ''Primăvara Românească'', care a avut loc, între 23 şi 25 aprilie, la Bruxelles, a declarat, luni, vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Timiș, Alexandru Iovescu, care a condus în capitala Belgiei o delegație a județului, cu scopul pro
Bihor: Lacul Vida de la Dobrești a fost revitalizat printr-un proiect european de peste 9 milioane de lei (GALERIE FOTO)
Lacul Vida din comuna Dobrești a fost decolmatat și dublat ca suprafață, fiind revitalizat printr-un proiect european de peste 9 milioane de lei, cu beneficii pentru natură, turism și alimentarea cu apă a zonei. Finalul lucrărilor de reconstrucție ecologică a lacului de acumulare din comuna Dobrești, cunoscut ca Lacul cu pâlnie de la Vid
Recomandări ale Jandarmeriei în legătură cu protestul de marți de la Guvern, unde sunt așteptați peste 10.000 de sindicaliști
Peste 10.000 de sindicaliști, reprezentanți ai Confederației Sindicale Naționale Meridian și ai federațiilor sindicale afiliate, sunt așteptați marți, în Piața Victoriei, la un protest organizat în fața sediului Guvernului, de Ziua mondială a siguranței și sănătății la locul de muncă. În acest context, Jandarmeria Capitalei a
Sondaj CONAF: Peste jumătate dintre antreprenorii români au adoptat măsuri de adaptare la presiunile energetice
Peste jumătate (51%) dintre antreprenorii români au implementat deja măsuri pentru adaptarea la presiunile energetice pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al presiunilor tot mai mari asupra piețelor, în timp ce 26% iau în calcul astfel de demersuri în perioada următoare, relevă un sondaj realizat de Confederația Națională pentru Antr
Botoșani: O femeie de 94 de ani, găsită în viață într-o pădure, la două zile după ce a fost dată dispărută
O femeie în vârstă de 94 de ani, dispărută de acasă în urmă cu două zile, a fost găsită în viață într-o pădure de la marginea localității sale de domiciliu, au anunțat, luni, reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Botoșani. Potrivit acestora, bătrâna a fost găsită în pădurea din local
Tulcea: Curse suplimentare în Deltă, în minivacanța de 1 mai
Societatea Navrom Delta SA va suplimenta, începând de vineri, numărul navelor care transportă călătorii și mărfurile între municipiul Tulcea și singurul oraș din Delta Dunării, Sulina, venind în întâmpinarea persoanelor care vor să viziteze rezervația cu nave semirapide. Directorul executiv al societ
Sector 2: Cheltuielile bugetului local pe 2026 - peste 2,3 miliarde de lei
Bugetul local al Sectorului 2 pentru anul 2026 prevede cheltuieli de peste 2,3 miliarde de lei, potrivit sintezei publicate în consultare publică. Din această sumă, aproape 1,6 miliarde de lei sunt alocate secțiunii de funcționare, iar aproximativ 776 de milioane de lei secțiunii de dezvoltare. Cheltuielile de personal însumează ap