Preşedintele Camerei Reprezentanţilor a SUA, republicanul Mike Johnson, a prezentat miercuri un pachet legislativ de ajutor extern în valoare de circa 95 de miliarde de dolari destinat Ucrainei, Israelului şi Taiwanului, după trei zile de presiuni exercitate asupra sa în urma atacului Iranului asupra Israelului, consemnează joi agenţiile EFE şi Reuters.

Preşedintele democrat Joe Biden a cerut de anul trecut acest pachet de ajutor, pe care partidul său l-a inclus într-un proiect de act normativ unic, adoptat în februarie de Senatul majoritar democrat. Republicanii s-au opus proiectului cerând în schimbul adoptării lui în Camera Reprezentanţilor majoritar republicană o politică mai restrictivă privind migraţia, ceea ce Biden a refuzat, şi au criticat stratagema la care a recurs preşedintele democrat prin includerea fondurilor destinate Ucrainei şi Israelului în acelaşi text de lege pentru a forţa astfel un vot favorabil.

Prin urmare, preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, considerat un apropiat al lui Donald Trump, a tergiversat supunerea proiectului la vot în această cameră. Însă atacul cu drone şi rachete efectuat sâmbătă noaptea de Iran asupra Israelului, ca represalii după atacul aerian asupra consulatului iranian de la Damasc, l-a determinat în cele din urmă pe Mike Johnson să-şi schimbe poziţia şi să accepte pachetul de ajutor cerut de Biden, incluzându-l însă în acte normative distincte ce vor fi votate sâmbătă în Camera Reprezentanţilor.

Din pachetul de ajutor pentru Israel, de 26,38 miliarde de dolari, o parte din fonduri vor fi destinate înlocuirii rachetelor consumate pentru doborârea dronelor şi rachetelor iraniene lansate sâmbătă noaptea. Circa patru miliarde de dolari vor fi astfel alocate pentru completarea resurselor sistemului antiaerian israelian Iron Dome (Cupola de fier).

Tot în ajutorul pentru Israel 9,1 miliarde de dolari vor fi alocate nevoilor umanitare, o solicitare a democraţilor, dar este interzisă finanţarea agenţiei ONU pentru refugiaţii palestinieni (UNRWA), întrucât Israelul a acuzat că reprezentanţi ai acesteia au fost implicaţi în atacul mişcării Hamas asupra Israelului din 7 octombrie.

În proiectul legislativ cu ajutorul pentru Ucraina sunt prevăzute 60,84 miliarde de dolari, o uşoară scădere faţă de cele 61,4 miliarde de dolari din proiectul cerut de Biden. O diferenţă faţă de proiectul iniţial este că fondurile din componenta de ajutor financiar vor fi oferite Kievului sub formă de împrumuturi, în locul asistenţei nerambursabile. Componenta militară rămâne însă nerambursabilă şi în plus permite includerea în ajutorul militar pentru Ucraina a rachetelor cu rază lungă de acţiune ATACMS.

Dar din ajutorul militar o sumă de 23,2 miliarde de dolari nu va fi destinată direct Ucrainei, ci finanţării completării stocurilor de arme şi muniţii ale armatei americane diminuate în urma sprijinului oferit Kievului în perioada scursă de la lansarea invaziei ruse în februarie 2022. Asistenta totală oferită de atunci Ucrainei de către SUA se ridică la circa 113 miliarde de dolari.

Al treilea proiect prevede 8,1 miliarde de dolari pentru zona Indo-Pacifică, în special pentru Taiwan, iar un al patrulea este un act normativ privind securitatea naţională ce include mai multe dispoziţii care nu se regăsesc în proiectul iniţial adoptat de Senat, printre care unele care autorizează transferul către Ucraina a activelor ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor impuse Rusiei, de asemenea sancţiuni împotriva Iranului şi grupării palestiniene Hamas, precum şi restricţii asupra produselor informatice chineze în SUA.

Aceste proiecte vor fi supuse sâmbătă votului Camerei Reprezentanţilor, unde republicanii deţin majoritatea, dar sunt împărţiţi în două tabere, respectiv tabăra din jurul lui Donald Trump, reticentă faţă de susţinerea Ucrainei, şi tabăra cu poziţii apropiate de cele ale democraţilor în ce priveşte războiul ruso-ucrainean. Voturile acestei tabere din urmă împreună cu cele ale democraţilor ar urma astfel să asigure majoritatea necesară adoptării proiectelor, mai ales că Biden a anunţat că sprijină "ferm" planul lui Mike Johnson. Faţă de ajutorul pentru Israel există totuşi obiecţii din partea unor congresmeni democraţi, care deplâng numărul mare de victime civile palestiniene provocate de ofensiva israeliană în Fâşia Gaza.

Mike Johnson a introdus şi un al cincilea proiect legislativ, privind migraţia şi securitatea la frontiera SUA, tema de discordie între republicani şi democraţi ce a împiedicat adoptarea proiectului legislativ iniţial cerut de Biden. Unii congresmeni republicani insistă în continuare că nu vor vota favorabil cele patru proiecte de ajutor extern propuse acum dacă nu sunt de asemenea suplimentate fondurile pentru consolidarea frontierei cu Mexicul în faţa migranţilor ilegali.

Odată adoptate în Cameră, proiectele de lege vor ajunge în Senat, care de asemenea este aşteptat să le adopte rapid, iar în final vor merge la promulgare la Casa Albă. "Le voi semna pentru a deveni lege imediat şi pentru a transmite un mesaj lumii: ne vom sprijini prietenii şi nu vom permite nici Iranului şi nici Rusiei să câştige", a indicat Biden.

În acest timp, în tabăra republicană cea mai de dreapta din jurul lui Trump, cel puţin doi aleşi l-au ameninţat pe Mike Johnson cu destituirea din postul de preşedinte al Camerei în urma schimbării sale radicale de poziţie. "Johnson nu este preşedintele nostru, este al lor", al democraţilor, a declarat aleasă republicană din statul Georgia, Marjorie Taylor Greene.

De partea sa, Mike Johnson spune că nu se va lăsa influenţat de ameninţări şi consideră acum că este necesar să fie sprijinită Ucraina, a cărei armată se află în criză de muniţii şi abia rezistă în faţa trupelor ruse. "Aş fi putut lua o decizie egoistă (...), dar fac aici ceea ce cred că este bine", şi-a justificat el în faţa presei schimbarea abordării.

Cât despre reacţia Rusiei, aceasta a descris noul ajutorul pe care SUA îl vor oferi Ucrainei drept o măsură de natură "colonială" care nu va schimba situaţia pe front. "Toţi experţii şi pseudo-experţii văd acum cu ochiul liber situaţia pe câmpul de luptă, care este departe de a fi favorabilă părţii ucrainene", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov.

"Este vorba de fapt despre a provoca Ucraina să lupte până la ultimul ucrainean, garantând beneficii pentru Statele Unite", şi "în plus o încarcă cu datorii. Aceasta este politica colonială favorită a Statelor Unite", care de asemenea şi-au asigurat că "o parte foarte importantă din resursele alocate rămân în complexul militar-industrial american", a remarcat Peskov.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Florin Ştefan, editor online: Irina Giurgiu)