Herghelia Cislău, cu o istorie de peste un secol în care a servit armatei, a cunoscut un declin în timpul Primului Război Mondial şi o perioadă de glorie în anii '30 când a devenit centru de formare şi perfecţionare pentru echipa sportivă a României, este locul în care se găseşte armăsarul Pur sânge englez Fronzen Fire, adus din îndepărtata Irlandă de Irina Vlăducă Marghiloman, strănepoata marelui om politic şi 'părinte' al hipismului românesc, Alexandru Marghiloman.

Foto: (c) Irina Vlăducă Marghiloman

Potrivit specialiştilor Direcţiei de Creştere, Exploatare şi Ameliorare a Cabalinelor (DCEAC) din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) Romsilva, Herghelia Cislău, una dintre cele mai mari din România, a fost înfiinţată la ordinul Ministerului de Război în 1894.

"Calul Pur Sânge Englez (PSE) a ajuns în România după anul 1870 şi a cunoscut un succes uimitor fiind importaţi armăsari care, prin performanţele lor, au cultivat în rândul publicului gustul pentru sportul hipic. Etalonul proprietarilor şi crescătorilor de cai din Principatele Române a fost Alexandru Marghiloman despre care se poate afirma că a occidentalizat creşterea rasei PSE în ţara noastră, Herghelia Albatros (1885) din Buzău fiind un model de bune practici în creşterea cailor. Analizând calităţile descendenţilor acestor armăsari, Ministerul de Război - însărcinat, din 1872, cu creşterea şi ameliorarea cabalinelor - înfiinţează două unităţi care produceau şi furnizau cai unităţilor de cavalerie: una în Ilfov şi una la Nucet, în judeţul Dâmboviţa. Sub tutela Ministerului de Război se înfiinţează, în 1894, Herghelia Cislău, care devine în scurt timp cel mai important furnizor de cai pentru armată, pentru şcolile de cavalerie şi mai târziu pentru cluburile sportive", a declarat, pentru AGERPRES, inginerul zootehnist în cadrul Serviciului Tehnic al DCEAC Crina Popa.

Foto: (c) Bela Gaboş / Arhiva personală

Creşterea cailor este consemnată în documente istorice din secolele XVI - XVII. Acestea atestă moşiile boiereşti cu livezi de pomi fructiferi, culturi de cereale, bălţi de peşte şi herghelii de cai. Doamna Neaga - un important personaj istoric - (soţia voievodului Ţării Româneşti Mihnea Turcitul care a domnit între anii 1577-1583 şi 1585-1591) a avut un rol determinant în dezvoltarea culturală a localităţii Cislău, stabilindu-şi aici reşedinţa şi ctitorind un aşezământ monahal pe care l-a înzestrat, prin donaţie, cu 1.000 hectare de teren. Actul de donaţie s-a dovedit extrem de important în contextul istoric al secolului a XIX-lea, când, în 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a emis "Legea rurală" iar averile mănăstireşti au fost secularizate şi ţăranii împroprietăriţi. Din cele 1.000 hectare de teren 634 au ajuns în proprietatea unităţii militare proaspăt înfiinţate prin stabilirea în Cislău a unei garnizoane de Dorobanţi. Călugării au fost obligaţi să se retragă, chiliile au fost demolate iar, conform legendei, din materialele rezultate au fost construite fundaţiile primelor grajduri din ceea ce a devenit, în anul 1894, Depozitul de remonţi al armatei Cislău.

"În 1895, efectivele de cabaline de la hergheliile Ilfov şi Nucet sunt mutate la Cislău. În acel moment, structura efectivului era deosebit de eterogenă: erau cai PSE - cea mai mare parte armăsari proveniţi din import şi utilizaţi ca reproducători în matca indigenă, pur sânge arab şi metişi arab. Perioada 1916-1918 marchează un declin în creşterea calului şi activitatea sportivă, efectivele scad. În 1916, Depozitul de remonţi este evacuat în Moldova iar în perioada de ocupaţie germană la Cislău a funcţionat un spital veterinar. Al Doilea Război Mondial a dat o lovitură grea creşterii calului, efectivele înregistrând un regres numeric şi calitativ, iar în perioada naţionalizării direcţia urmărită a fost de a utiliza rasa PSE ca ameliorator pentru caii locali. Începând cu anul 1945 Depozitul de remonţi devine Herghelia Cislău şi se pune baza creşterii rasei în sistem de herghelie de stat. În 1947 începe antrenamentul cailor şi călăreţilor din Herghelia Cislău pe pista proprie de galop de 3.000 m, antrenamentele fiind desfăşurate sub comanda lui Sandu Teleanu (specializat în Germania) având coordonator pe dr. Apahideanu. La Cislău a funcţionat Şcoala de Miliţie Călare care avea sediul în clădirile din zona centru, în jurul bisericii. Aici erau clădirile administrative, grajdurile ce puteau adăposti până la 120 de cai, terenuri de antrenament şi un manej de dresaj acoperit", a precizat specialistul Direcţiei de Creştere, Exploatare şi Ameliorare a Cabalinelor.

Foto: (c) Bela Gaboş / Arhiva personală

Istoria Hergheliei Cislău a cunoscut suişuri şi coborâşuri însă de fiecare dată caii i-au dus faima în cadrul concursurilor organizate în ţară şi în străinătate.

"Herghelia Cislău a fost centrul de formare şi perfecţionare pentru echipa sportivă a României compusă din: Mihalcea, F. Ţopescu, Rang, Timu, Velicu, Antohi, care au plasat şi menţinut pe podiumurile internaţionale echitaţia românescă în anii '30. De Herghelia Cislău se leagă şi numele col. Felix Ţopescu (tatăl lui Cristian Ţopescu - personalitate sportivă şi om de televiziune) care a format la Cislău o echipă de sportivi cărora le va dedica mai târziu un întreg capitol în cartea 'Călăreţi, obstacole, victorii'. La rasa Pur sânge englez descoperim astăzi în registrele genealogice ale Hergheliei Cislău nu mai puţin de şapte armăsari pepinieri din care cinci cei mai importanţi: Satelit, Pas Parol, Spătaru, Pescăruş şi Colonel. O altă linie, iniţiată de Bend'or, a ajuns în Herghelia Cislău prin armăsarul Firdaussi, importat din Franţa, şi s-a perpetuat prin armăsarii: Peris, Mosquitosi şi Fantastic şi urmaşii acestuia: Năvod, Bicaz şi Copil. De-a lungul vremii, Herghelia Cislău şi-a păstrat statutul de principalul crescător de Pur sânge englez din România", a subliniat Crina Popa.

În anul 2002, patrimoniul Societăţii Naţionale Cai de Rasă a fost preluat de RNP - Romsilva, Herghelia Cislău făcând parte integrantă din sistemul hergheliilor de stat administrat prin DCEAC.

"În prezent, DCEAC continuă programul de ameliorare a efectivului de rasă PSE de la Herghelia Cislău prin închirierea de armăsari reproducători din import pentru sezonul 2024 iar, în premieră, patru iepe vor fi transportate în Ungaria, de asemenea pentru a fi montate cu un armăsar valoros din punct de vedere genetic şi al performanţelor obţinute în curse oficiale pe hipodrom. Preocuparea pentru creşterea performanţelor PSE s-a intensificat astfel că începând din anul 2019, RNP Romsilva prin DCEAC şi conducerea Hergheliei Cislău au recurs anual la importuri de material genetic, utilizând ca reproducători armăsari din Irlanda, Ungaria, Bulgaria cu performanţe testate oficial care au montat femelele din efectivul matcă al hergheliei. Primul armăsar din această categorie a fost Frozen Fire, pus la dispoziţie cu titlu gratuit de către doamna Irina Vlăducă Marghiloman, urmaşa lui Alexandru Marghiloman, din dorinţa de a impulsiona creşterea PSE şi de a readuce cumva în atenţia societăţii prestigiul hergheliilor buzoiene. În anul 2023, doamna Irina Vlăducă Marghiloman s-a implicat în activitatea Jockey Club Român - Societatea pentru Îmbunătăţirea Rasei Cailor (organizator de curse pe Hipodromul Ploieşti şi conducător Stud Book PSE în România) susţinând activitatea Hergheliei Cislău în participarea la curse oficiale şi de calificare a tineretului cabalin", a indicat reprezentantul DCEAC, din cadrul Romsilva.

Pentru a cinsti amintirea marelui om politic şi prim-ministru al României în 1918, Alexandru Marghiloman, iubitor şi crescător al rasei de cai PSE, Irina Vlăducă Marghiloman - strănepoata părintelui hipismului românesc - a luat hotărârea de a continua tradiţia la Cislău prin aducerea în herghelie a calului Frozen Fire din Irlanda.

"Am fost pentru prima oară la Herghelia din Cislău în 2010. În timp, la sugestiile primite, ne-am gândit să aducem un armăsar PSE în România pentru a reîmprospăta această rasă şi a relua tradiţia. Herghelia de la Cislău era pe vremuri cunoscută ca locul cailor PSE. Este o herghelie într-o natură splendidă, ştiam că unchiul meu Alexandru Marghiloman atunci când Regina Maria venea în vizită la Vila Albatros plecau amândoi în Cabriolet să viziteze Herghelia Cislău. În amintirea splendidei herghelii a unchiului meu Alexandru Marghiloman din Buzău am făcut şi pasul următor să îl aducem în 2019 pe Frozen Fire. Este momentan cel mai valoros armăsar din România, câştigător de Derby în grupă, în Irlanda. L-am adus din îndepărtata Irlandă pe Frozen Fire şi pus gratuit la dispoziţia Hergheliei Cislău pentru montă. În 2020 s-au născut patru armăsari şi o iapă. Suntem bucuroşi că în acest an îi vom putea vedea alergând pe Hipodromul din Ploieşti", a declarat, pentru AGERPRES, Irina Vlăducă Marghiloman.

Odată cu aducerea lui Frozen Fire în grajdurile Hergheliei Cislău, Irina Vlăducă Marghiloman speră într-o relansare a hipismului românesc.

Foto: (c) Bela Gaboş / Arhiva personală

"Nu multă lume ştie că România a deţinut locul II în Europa la cursele de galop. Unul dintre fruntaşii acestui sport, numit 'părintele hipismului românesc', Alexandru Marghiloman deţinea o mare herghelie la Buzău, câştigând an de an Premiile Jockey Club şi Derby-urile din România cu celebrii săi cai. Timp de 20 de ani Alexandru Marghiloman a fost şi vicepreşedintele Jockey Clubului Român. Azi aceste curse de galop, organizate totdeauna de Jockey Club Român, se ţin pe Hipodromul din Ploieşti. Pe vremuri exista frumosul Hipodrom de la Băneasa, care azi din păcate nu mai există. Sperăm ca acest sport nobil să meargă mai departe. Herghelia din Cislău are acum, în urma continuării montelor altor armăsari, un mic dar valoros - nucleu de PSE, care să contribuie ca România să se repoziţioneze în Europa", a subliniat strănepoata marelui om politic Alexandru Marghiloman.

În prezent, Herghelia Cislău îşi pregăteşte caii pentru curse, având posibilitatea de a-i antrena pe o pistă pentru galop nou amenajată.

Foto: (c) Bela Gaboş / Arhiva personală

"Avem momentan 165 de cai din rasa PSE pentru curse de galop şi rasa Gidran pentru obstacole şi proba completă. Problema este că nu prea se găsesc oameni specializaţi, de la îngrijitori până la călăreţi şi antrenori. Noi investim în fiecare an în herghelie câte ceva, prin fonduri alocate de Romsilva. Acoperişurile grajdurilor au fost refăcute, am forat un puţ de apă nou, cu adăpătoare automate pentru fiecare cal, în fiecare an investim. De cinci ani montăm doar cu armăsari aduşi din străinătate, născuţi în Anglia sau Irlanda. În felul acesta avem cai promiţători. Anul trecut am reuşit să facem şi o pistă de antrenament de galop aici în herghelie unde putem să antrenăm", a declarat, pentru AGERPRES, şeful Hergheliei Cislău, medicul veterinar Bela Gaboş.

Un alt cal de galop de la Herghelia Cislău care făcut istorie a fost "Petrică, fără frică".

Foto: (c) Galop.ro  

"Unul dintre cei mai valoroşi cai pe care i-a dat Herghelia Cislău a fost 'Petrică, fără frică'... câştigătorul Derby-ului Român din anul 1955. Petrică s-a născut în 1952 la Herghelia Cislău. A fost unul dintre cei mai remarcabili cai de galop din istoria noastră, atât în cursele de galop plat, cât şi în cele de galop cu obstacole (steeplechase). Deşi avea o talie de doar 156 cm, inimosul Petric゠a alergat în peste 60 de curse, reuşind multe victorii. A reuşit să câştige o cursă de steeplechase internaţională la vârsta de 11 ani. Victoriile repetate de la Pardubice, şi nu numai, vor rămâne o pagină de aur din istoria noastră hipică. La Pardubice, Petrică a fost fără frică, reuşind să câştige o cursă pe 3.200 m după ce la jumătatea cursei s-a împiedicat şi a fost foarte aproape să cadă şi să îşi piardă jocheul; se întâmpla în anul 1959. Deşi pare greu de crezut, Petrică a alergat până la vârsta de 11 ani, adică până în 1963, când a şi câştigat Premiul Wisly pe 3.200 m la Pardubice", notează Galop.ro.

Foto: (c) Galop.ro  

Istoria Hergheliei Cislău este presărată de momente deosebit de importante. În anul 1929, Regele George şi Regina Elisabeta a Greciei au vizitat şi au cumpărat din Herghelia Cislău trei cai. Între anii 1950-1960, Herghelia Cislău a obţinut importante premii în competiţii ecvestre la Praga, Varşovia, Berlin, Budapesta şi Istanbul. Herghelia are şi participări în cadrul unor producţii artistice importante cum ar fi filmele "Tudor", "Mihai Viteazul", "Ştefan cel Mare", "Iancu Jianu", "Buzduganul cu trei peceţi".

În prezent, Herghelia Cislău creşte două rase, PSE şi Gidran. Se întinde pe un teren de 415 hectare din care 153 ha - arabil, 150 ha - fâneaţă şi 112 ha - păşune. Baza tehnico-materială este compusă din nouă grajduri, un culoar pentru efectuarea mişcării dirijate la tineret, cinci padocuri pentru mişcarea armăsarilor pepinieri, o pistă pentru antrenamentul tineretului şi utilaje necesare producerii furajelor pentru efectivul de cabaline. AGERPRES/(A, AS-autor: Florin Zafiu, editor: Florentina Peia, editor online: Ady Ivaşcu)