Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului, 2 aprilie, este mereu prilej pentru readucerea în discuţie a problemelor şi provocărilor întâmpinate de familii, şcoală sau autorităţi publice în gestionarea situaţiei copiilor cu astfel de afecţiuni.

Numărul insuficient de centre de terapie, lipsa unei strategii privind formarea cadrelor didactice, în contextul integrării copiilor în unităţi şcolare de masă, reticenţa părinţilor în evaluarea şi diagnosticarea celor mici, dar şi slaba implicare a autorităţilor locale sau a societăţii civile, reprezintă doar câteva dintre neajunsuri.

În luna martie 2024, în evidenţele Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Vaslui erau înregistraţi 460 de copii cu autism, care aveau certificate de încadrare în grad de handicap, iar în cele cinci centre de recuperare din cadrul instituţiei urmează terapii de recuperare un număr de 215 copii.

"Nu trebuie să uităm că autismul poate să apară în orice familie, indiferent de rasă, etnie, zonă geografică, nivel de educaţie. Diagnosticarea precoce şi intervenţia timpurie intensivă ajută copiii cu autism să poată trăi o viaţă independentă. Fără terapie, simptomele autismului şi comportamentele disfuncţionale se agravează în timp. În prezent, extinderea serviciilor terapeutice pentru copiii cu autism a devenit o prioritate pentru instituţia noastră, concretizată prin relocarea centrului TSA din Vaslui, în vederea creşterii numărului de intervenţii pentru fiecare copil, şi deschiderea unui centru de recuperare doar pentru copilul cu autism, în Bârlad", precizează reprezentanţii DGASPC Vaslui.

De puţin timp, terapia pentru copiii cu autism este inclusă în cadrul Programului Naţional de Sănătate, fiind decontată de stat. La nivelul judeţului Vaslui, un singur furnizor de astfel de servicii se află în contract cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS).

"Din luna februarie a acestui an, avem contract cu un furnizor, iar al doilea furnizor se află în procedura de evaluare. Faptul că terapia pentru copiii cu autism a fost inclusă în Programul Naţional de Sănătate este un lucru foarte bun, deoarece permite tuturor accesul la aceste servicii atât de necesare. Familii care înainte nu şi-ar fi permis din punct de vedere financiar să meargă cu copii la terapie în mediul privat, au acum această şansă", a declarat, pentru AGERPRES, directorul general al CJAS Vaslui, Mihaela Chitariu.

Dacă la nivelul centrelor de educaţie incluzivă din judeţ situaţia este una bună, existând specialişti pregătiţi în educaţia elevilor cu cerinţe speciale, provocările încep când vine vorba de mult discutata integrare a copiilor cu autism în şcolile de masă.

"Realitatea şcolară nu este întotdeauna roz şi nici nu poate fi atâta timp cât ne confruntăm cu această afecţiune atât de complexă, încât din câte ştiu, nici astăzi nu avem o descriere întru totul exactă şi, mai mult, soluţii în a răspunde cât mai eficient confruntaţi cu această maladie. Ei sunt integraţi atât în învăţământul de masă, cât şi în învăţământul special. În cazul elevilor integraţi în învăţământul special, lucrurile stau cumva mai bine, se desfăşoară într-o modalitate mai eficientă, tocmai pentru că aceste centre au ca principal atribut intervenţia în cazul copiilor cu cerinţe educaţionale speciale. În cazul învăţământului de masă, e mai complicat pentru colegi, pentru că ei trebuie să aibă un dublu rol, acela de cadre didactice pentru elevii tipici şi cadre didactice pentru elevii cu autism sau cu cerinţe educaţionale speciale. De multe ori, ritmurile de învăţare ale celor două categorii şcolare sunt diferite şi, mai mult decât atât, tipul de intervenţie pe care trebuie să-l practice pedagogul împreună cu persoana de sprijin, cu logopedul, cu psihologul şcolar este diferit. Toţi cei care lucrează la centrele de educaţie incluzivă sunt specializaţi. Mulţi dintre colegii noştri care s-au confruntat cu această realitate au făcut cursuri speciale care să le dezvolte abilităţile de relaţionare şi de formare specifice, dar este evident că niciodată nu e suficient", a precizat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean Vaslui, prof. Andrei Huiban.

El a adăugat că pe lângă integrarea dificilă a copiilor cu autism în învăţământul de masă, o altă problemă este legată de viitorul acestor copii, de perspectiva integrării lor pe piaţa muncii, de acceptarea lor în societate în general.

Intervenţia autorităţilor locale în gestionarea situaţiei copiilor cu autism este limitată. Învăţător de profesie, confruntat el însuşi cu provocarea de a fi fost nevoit să lucreze la clasă cu copii speciali, viceprimarul municipiului Vaslui, Cătălin Mîndru, a propus acum ceva timp elaborarea unui protocol de colaborare cu Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională în vederea susţinerii copiilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES) şi a familiilor acestora. El a menţionat că a vorbit cu conducerea CJRAE despre posibilitatea de a finanţa, de la bugetul local al municipiului Vaslui, acţiuni care să vină în sprijinul copiilor cu nevoi speciale, dar nu a fost găsit cadru legislativ pentru astfel de finanţare.

"Pista aceasta de sprijin a copiilor cu nevoi speciale din municipiul Vaslui s-a împotmolit din cauza prevederilor legislative. Nu m-am oprit aici şi am continuat să merg pe partea serviciilor noastre de asistenţă socială pe care le asigurăm. Ce am putea face pentru aceşti copii? Sunt cel puţin trei direcţii pe care am putea acţiona. Prima ar fi cea de identificare şi de diagnostic, terapia, mai ales terapia timpurie, care este foarte importantă şi apoi integrarea. Cam acesta ar fi spectrul activităţilor unde am putea să intervenim, eventual evenimente de conştientizare. A fost o propunere de-a mea aceea de a încerca să integrăm aceşti copii, familiile lor în comunitate, dar şi aici nu este foarte uşor, având în vedere în primul rând reticenţa familiilor acestor copii şi apoi din cauza faptului că nu am mai făcut asemenea evenimente până acum, teama ca reacţia celorlalţi să nu fie una demobilizatoare. Aceşti copii ajung în învăţământul de masă şi aici acţiunea ar trebui să fie una integrată, adică acţiuni şi asupra resursei umane de la clasă, în sensul pregătirii acestora pentru a lucra cu astfel de copii. O altă acţiune ar trebui să fie în zona acestor centre de asistenţă psihopedagogică, de suplimentare a resursei umane, care oricum este mai bine pregătită decât cea existentă în şcoli, astfel încât să poată acoperi toate nevoile şcolilor. Evident, ar trebui şi o acţiune îndreptată către familie, fie din partea comunităţii locale, fie din partea altor sisteme care să sprijine familia în procesul de integrare şcolară", a transmis viceprimarul municipiului Vaslui.

Cătălin Mîndru a mai spus că instituţia deţine anumite spaţii pe care le-ar putea pune la dispoziţia unor ONG-uri sau asociaţii care luptă pentru drepturile copiilor cu autism, dar că nu a primit solicitări pentru sprijin în acest sens. AGERPRES / (AS - autor: Loredana Ciobanu, editor: Marius Frăţilă, editor online: Irina Giurgiu)