Peste 2.000 de fosile de melci şi scoici de diferite dimensiuni, cu o vechime de zeci de milioane de ani, au fost strânse vreme de patru ani de un colecţionar, împreună cu logodnica sa, de pe dealurile calcaroase din aşa-numita zonă a Ţării Călatei, ce include localităţi din judeţele Cluj şi Sălaj.

Povestea fosilelor, ce provin din perioada eocenului, a început în plină pandemie, în 2020, când Cosmin Giurgiu şi logodnica sa, Lavinia Hagău, au luat decizia de a părăsi Floreştiul, suburbie a municipiului Cluj-Napoca, pentru a se muta în Văleni, o mică localitate din judeţul Cluj.

"De atunci stăm aici permanent. În primăvara lui 2020 am început să mergem şi să descoperim dealurile satului. Într-o zi frumoasă de primăvară, din pură întâmplare, am dat de nişte scoici fosilizate în zona dealului Şoiom. Eram cu copiii la plimbare. Am adunat câteva şi le-am adus acasă. Aşa s-a aprins 'beculeţul' explorării zonei. În ultimii patru ani am explorat mare parte a zonei, când aveam timp. Ne-am documentat despre geologia locului. Am aflat că, de fapt, aici a fost acum multe milioane de ani o mare iar acum stăm, de fapt, pe un fund de mare. Am studiat puţin şi straturile geologice şi am învăţat unde să ne uităm pe un deal pentru a găsi fosile. Nu era dată să ieşim şi să nu descoperim ceva. Am umblat pe toată zona, aliniamentul Râşca - Mănăstireni - Văleni - Ciuleni - Bociu, în prima fază. Apoi ne-am extins pe văile Nadăşului şi Căpuşului, în Cluj şi Valea Almaşului în Sălaj, adică toată Ţara Călatei", povesteşte Cosmin Giurgiu.

Colecţionarul precizează că în cei patru ani de excursii pe dealurile din Ţara Călatei a strâns peste 2.000 de exemplare de fosile de dimensiuni mari şi mici, aparţinând unui număr de aproximativ 30 de specii.

"A devenit un hobby care s-a dovedit extrem de interesant, să cunoşti forme de viaţă de acum multe milioane de ani. E fascinant să ţii în palmă ceva care ştii că a trăit acum 30-50 de milioane de ani, în spatele casei tale", a spus Cosmin Giurgiu.

Cei doi colecţionari au primit sprijin în identificarea speciilor de moluşte de la paleontologul Ioan Chiorean, din Cluj-Napoca.

"Fosilele sunt de vârstă eocenă, cu o vechime cuprinsă între 34 şi 56 de milioane de ani. În principal, este vorba de moluşte - melci şi scoici -, majoritatea fiind, de fapt, mulaje fosilizate în calcar. În calcarul de Văleni s-au găsit şi urmele unei moluşte deosebite, numită Nautilus. Ne-am gândit că merită făcută o colecţie ştiinţifică cu aceste fosile, pentru că ele nu au neapărat o valoare financiară, însă au valoare estetică şi ştiinţifică", a precizat, pentru AGERPRES, Ioan Chiorean.

Iniţial, s-a dorit realizarea unui muzeu fosilifer, însă lipsa fondurilor şi a sprijinului din partea autorităţilor a făcut imposibilă concretizarea acestei idei, motiv pentru care Cosmin şi Lavinia au luat decizia de a amenaja în casa lor din Văleni o încăpere unde să fie expuse fosilele.

"Am încercat să obţinem un mic spaţiu pentru un muzeu fosilifer. Am început să adunăm fonduri, dar totul a fost în zadar. Nu am avut sprijin de nicăieri. Această muncă s-a dovedit a fi şi costisitoare. Maşina personală a fost distrusă de câteva ori, foarte mulţi bani daţi pe combustibil. Am renunţat la muzeu şi fosilele au zăcut în lăzi. Anul trecut am renovat o parte a casei şi am alocat un spaţiu special pentru fosile. Totul din banii noştri. Anul acesta vom finaliza amenajarea. Va putea fi văzută de către cei care ne vizitează. Practic, e o expoziţie privată. Nicidecum un muzeu public. Dar o vom arăta celor care doresc şi ne contactează în prealabil. Încă este la început. Suntem la faza de clasificare a speciilor. Vor fi informaţii pe panouri TV cu led, cu materiale video despre fosile, cum arătau când trăiau etc.... Vrem să fie drăguţă şi atractivă expoziţia, nu doar nişte 'pietre' puse acolo. Ioan Chiorean ne ajută la partea ştiinţifică", precizează Cosmin.

În paralel, cei doi colecţionari vor continua explorările pe dealurile din împrejurimi.

"Scopul suprem este să găsim un Nautilus intact. E o fosilă superbă. E şi rară, dar cu siguranţă ne aşteaptă, undeva, pe un deal al Ţării Călatei. Avem doar două bucăţi mai mici dintr-o astfel de fosilă", a spus Cosmin Giurgiu.

Ioan Chiorean crede, la rându său, că zestrea geologică a Ţării Călatei ar trebui promovată, inclusiv prin organizarea de trasee tematice, cu panouri explicative la aflorimentele principale, alături de constituirea unor rezervaţii paleontologice. AGERPRES / (A - autor: Sebastian Olaru, editor: Antonia Niţă, editor online: Simona Aruştei)