Opţiunea europeană a cetăţenilor din Republica Moldova este influenţată de războiul din Ucraina, procentul celor care s-au exprimat în acest sens scăzând la 54% de la 62%, cât se înregistra înainte de conflict, a declarat miercuri Dan Dungaciu, preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre "Mircea Maliţa", în cadrul unui eveniment privind lansarea publică a Barometrului de opinie "Republica Moldova între România, Ucraina şi Rusia (Transnistria)".

"Chestiunea cea mai importantă e că evoluţiile din Republica Moldova sunt marcate în continuare de ce se întâmplă geopolitic. Noi am făcut cercetări împreună, înainte de acest război sau înainte chiar ca iniţiativele Chişinăului să fie apăsate în ceea ce priveşte dezinformarea şi lupta împotriva războiului hibrid. Opţiunea europeană era pe la 62%, acum a scăzut la 54%. Practic, războiul acesta influenţează politica în Republica Moldova şi trebuie să ne aşteptăm, realist vorbind, ca influenţa să fie mare, în funcţie de variaţiile de pe front. Cu cât frontul estic se duce mai departe sau are succes mai mult, trebuie să ne aşteptăm ca frontul să înainteze şi politic spre Republica Moldova, aşa cum frontul va înainta şi politic spre Ucraina", a transmis Dungaciu.

El a adăugat că războiul nu a speriat populaţia acestei ţări, în sensul să o împingă spre structurile euro-atlantice, ci "dimpotrivă", a făcut-o mai reticentă.

"Războiul nu a speriat populaţia, în sensul să împingă populaţia spre Uniunea Europeană, spre unire, spre NATO, ci dimpotrivă, a făcut-o mai reticentă. Şi asta arată un tip de volatilitate. 54%, în timp ce fanfarele cântă, toţi europenii se duc la Chişinău, steagurile flutură, drapelurile Bruxelles-ului sunt peste tot. Nu e neapărat un lucru care să ne liniştească (...). E o discrepanţă între ţara reală şi ţara regală şi ţara asta reală trebuie să o palpăm din când în când, pentru că s-ar putea să avem surprize. Şi dacă noi ne uităm doar la ţara regală, s-ar putea ca cineva să lucreze la ţara reală într-un mod în care nouă doar să ne explodeze în faţă. Pentru că în toată această cercetare despre asta e vorba, despre ţara reală, ţara aceea reală în care 64% din populaţie vrea să vină patriarhul României acolo (n.r. - în Republica Moldova). Niciun politician din Republica Moldova nu are o dorinţă pozitivă de 64%. E un procent mare, e mai mult decât orice politician are în acest moment", a indicat vorbitorul.

Dungaciu a subliniat că geopolitica "contează", iar chestiunea identitară este importantă în Republica Moldova, ca opţiune strategică şi politică.

"Identitatea românească este o identitate fermă, cea moldovenească poate să fie aşa şi aşa (...). Dacă noi nu ne ocupăm de chestiunea identitară plecând de la ipoteza că este o identitate geopolitică, înseamnă că nu am înţeles nimic din ce se întâmplă în Republica Moldova. Chestiunea identitară este importantă în Republica Moldova, ca opţiune strategică şi politică. Fără o asumare identitară de un alt tip acolo, va fi foarte greu să mişti populaţiile acelea într-o direcţie sau alta (...). Legat de identitate şi de Mitropolia Basarabiei. Mitropolia Basarabiei nu are pe teren 34%, dacă e să numărăm parohiile şi credincioşii, dar ea are 34% în opţiune. Mitropolia Basarabiei este despre ţara reală, nu despre ţara regală, despre populaţia de la firul ierbii. Cum ajungem noi acolo, cum gestionezi acest instrument când tu ai un potenţial de 34% şi patriarhul este aşteptat de 64%, dintre care vreo 6-7% ruşi? Ce faci când patriarhul are o acceptabilitate mai mare decât orice alt politician? Asta e întrebarea fundamentală. Asta este o miză enormă, Mitropolia Basarabiei, şi, dincolo de miza religioasă, este o miză strategică", a punctat Dungaciu.

În context, Ion Jigău, de la Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing "CBS-Research", institut de cercetare a opiniei publice de la Chişinău, a prezentat datele studiului menţionat, potrivit căruia, dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum privind aderarea Republicii Moldova la UE, 54% ar vota "pentru", iar 30% "împotrivă". Pentru aderarea la NATO, 28,5% dintre repondenţi s-au pronunţat favorabil, iar împotrivă 55%.

În cazul unui referendum privind unirea Republicii Moldova cu România, 37,8% ar vota "pentru" şi 50% ar vota "contra", iar la întrebarea dacă Mitropolia Basarabiei susţine unirea cu România, 51% dintre cei chestionaţi au spus da. 49% dintre repondenţi şi-au exprimat acordul cu integrarea Republicii Moldova în UE, 27,5% au răspuns afirmativ integrării în NATO, iar 19,6% s-au pronunţat în favoarea apropierii Moldovei de Rusia.

De asemenea, 64% dintre chestionaţi au răspuns afirmativ la întrebarea dacă patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române ar trebui să viziteze Republica Moldova.

Referitor la numărul moldovenilor care lucrează cu drept de muncă în Federaţia Rusă, acesta a spus că în iunie, anul trecut, numărul acestora era de 6000, potrivit datelor ministerului de interne din Republica Moldova, menţionând că numărul acestora ar putea fi triplu, dacă se ţine seama de cei care muncesc în această ţară fără documente.

"Numărul este semnificativ mai scăzut decât cel vehiculat, de 500.000, iar numărul lor scade în continuare", a afirmat Jigău.

Potrivit altor date furnizate de acesta, instituţia publică în care moldovenii au cea mai mare încredere este primăria, cu un punctaj de 7,4 pe o scală de la 1 la 10, urmează instituţia prezidenţială cu 5 puncte, în timp ce încrederea moldovenilor în Parlament şi Guvern se situează sub acest punctaj.

La capitolul încrederea în personalităţi, pe primul loc se situează Maia Sandu, apoi Ion Ceban, care îl devansează pe Igor Dodon, Vladimir Voronin, Ilan Şor.

Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, aproximativ 71% dintre moldoveni ar vota "sigur", a mai informat expertul.

Viaceslav Ioniţă, expert din Republica Moldova, a analizat partea economică din sondaj.

"Avem un număr mare de cetăţeni din Republica Moldova care îşi văd viitorul copiilor lor în afara ţării, dar este cu 10% mai mic decât a fost cinci ani la rând. Avem o înclinaţie spre migraţie destul de mare, 16% dintre cetăţeni spun că vor pleca în viitorul apropiat din ţară, în următoarele şase luni. Deci oamenii au luat decizia să plece din ţară, continuă să plece. Lucrul acesta rămâne constant pentru ultimii şapte ani, Ceea ce ne face să credem că la noi migraţia este undeva la două procente din populaţia rămasă în ţară, deci avem o migraţie puternică, de 35.000 - 40.000 de de oameni anual. Salariul nu mai este atât de presant, dar motivul de migraţie în prezent este bunăstarea şi calitatea vieţii, nu salariul. Şi lucrul acesta influenţează destul de puternic şi opţiunile politice", a concluzionat Ioniţă.

Sondajul a fost realizat telefonic, în perioada 7-12 februarie 2024, pe un volum de 1.104 persoane şi are o eroare de 3%. AGERPRES /(A, AS - autor: Sorinel Peneş, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Gabriela Badea)