AGERPRES: Care sunt principalele priorităţi ale dumneavoastră în calitate de ministru al afacerilor externe Republicii Moldova, în mod special în relaţia cu România, ţinând cont că v-aţi preluat mandatul într-o perioadă marcată de provocări importante, atât la nivel regional, european, cât şi la nivel mondial?
Mihai Popşoi: În contextul relaţiilor cu România, prioritatea numărul unu este continuarea relaţiilor strategice şi avansarea relaţiilor noastre bilaterale pe toate domeniile - dezvoltare economică, securitate, diplomaţie culturală - aşa încât să aducem la noi culmi relaţia dintre Republica Moldova şi România, chiar dacă s-ar părea că este imposibil având în vedere relaţiile excepţionale pe care le avem în prezent. Dar, zic eu, mereu este loc de mai bine.

România este un partener de încredere, partener care ne ajută inclusiv în dosarul de integrare europeană, în domeniul securităţii, creşterii capabilităţilor, creşterii rezilienţei instituţiilor noastre, în domeniul economic, în domeniul dezvoltării regionale, proiectele de infrastructură pe care le-am aşteptat 30 de ani: construirea de noi poduri peste Prut, reparaţia celor existente, investiţii în satele din Republica Moldova, programul Satul European, programul Apă Vital - apa din România trece Prutul şi ajunge în localităţile din Republica Moldova, pe care iarăşi oamenii au aşteptat-o de zeci de ani. Relaţiile dintre şefii de stat, şefii de Guvern, şefii de Parlamente şi, concret, dintre conducătorii Ministerelor Afacerilor Externe este una cât se poate de bună şi vom valorifica aceste relaţii în interesul cetăţenilor, atât ai României, cât şi ai Republicii Moldova.
 

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Comisia Europeană lucrează în prezent la definitivarea cadrului de negociere cu Republica Moldova. Ţinând cont că la începutul lunii iunie vor avea loc alegeri europarlamentare în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, care de obicei sunt urmate de un proces de câteva luni de reaşezare instituţională, când estimaţi că ar fi ideal să înceapă negocierile de aderare a Republicii Moldova la UE şi ce capitole de negociere vă aşteptaţi să fie cele mai dificile pentru Chişinău?
Mihai Popşoi: Noi ne-am dori ca această deschidere a negocierilor să înceapă cât de curând. Depunem eforturi susţinute pentru a ne pregăti de acest moment. Chiar mâine, colega mea Cristina Gherasimov (ministrul pentru afaceri europene n.e.) va merge la Bruxelles pentru a avea primele discuţii. Va veni în curând şi la Bucureşti, astfel încât echipa noastră de negociatori să aibă deplina capacitate pentru a intra în forţă în exercitarea mandatului. Depinde în mare parte şi de evoluţiile politice din Uniunea Europeană.

Noi suntem încrezători, graţie relaţiilor bune pe care le avem şi sprijinului consensual în rândul tuturor marilor partide europene faţă de Republica Moldova. Am văzut acest lucru de fiecare dată în Parlamentul European, atât Stânga, cât şi dreapta Renew, Verzii, până şi conservatorii, în mare parte, au oferit sprijin de fiecare dată Republicii Moldova. Avem un parteneriat foarte strâns şi apropiat cu delegaţia României în Parlamentul European. Am avut onoarea de a conduce comitetul parlamentar de asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană, iar omologul din partea Parlamentului European era Siegfried Mureşan, un parteneriat solid. Şi astăzi m-am convins de acest parteneriat în discuţiile cu premierul Ciolacu, cu preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, cu domnul Corlăţean şi cu doamna ministru Odobescu. Vom valorifica în continuare această deschidere, acest parteneriat strategic, aceste relaţii frăţeşti, astfel încât să apropiem în mod cât se poate de tangibil Republica Moldova de România şi, astfel, de Uniunea Europeană.
 

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Rămânem la subiectul integrării europene. Preşedintele Maia Sandu a declarat în noiembrie că Republica Moldova ar putea să adere la Uniunea Europeană în doi paşi, presupunând includerea Transnistriei la un moment ulterior. Vedeţi posibil un asemenea scenariu şi, dacă da, cum ar urma el să fie pus în practică?
Mihai Popşoi: Fireşte, e posibil, noi însă ne dorim, inclusiv în contextul negocierilor care urmează în cel mai scurt timp, ca acele oportunităţi care se vor deschide pentru întreaga Republică Moldova, inclusiv pentru regiunea din stânga Nistrului, să apropie cât se poate de mult regiunea transnistreană, aşa încât să îi readucem, pas cu pas, într-un mod paşnic în câmpul constituţional al Republicii Moldova.

Şi vedem deja că primele acţiuni au fost întreprinse legate de taxele vamale. Vom oferi în continuare servicii cetăţenilor noştri din stânga Nistrului în schimbul integrării în spaţiul constituţional şi economic al Republicii Moldova. Oportunităţile care se deschid în faţa Republicii Moldova în contextul integrării europene sunt vaste - oportunităţi economice, fonduri structurale pentru a dezvolta satele şi oraşele noastre - şi cu siguranţă şi cetăţenii noştri din stânga Nistrului vor dori să beneficieze de pe urma acestor noi oportunităţi.

Vom depune eforturi susţinute pentru a apropia acest moment al reintegrării Republicii Moldova. De aceea, suntem încrezători că acest lucru poate fi realizat şi până la aderare. Dacă acest lucru nu se va întâmpla din diverse motive, rămâne şi oportunitatea de a face acest lucru după.

AGERPRES: În ce măsură credeţi că este posibilă soluţionarea diferendului transnistrean până în 2030, orizontul de timp fixat de Chişinău pentru aderarea la Uniunea Europeană, în condiţiile continuării războiului din Ucraina?
Mihai Popşoi: Este posibil. Să ofer garanţii nu aş putea, deşi mi-aş fi dorit în mod sincer. Tatăl meu este veteran al războiului de pe Nistru, a apărat suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială ale Republicii Moldova, iar eu, în calitate de diplomat, nu pot admite altă soluţie decât una paşnică şi în contextul oportunităţilor care se deschid este fezabil ca acest lucru să se întâmple. În ce măsură vom reuşi depinde şi de constrângerile regionale, aşa cum bine punctaţi. Este cert că avem sprijinul deplin al partenerilor şi prietenilor noştri din Ucraina, nemaivorbind de România.

Evident, poziţia cea mai problematică este cea a Federaţiei Ruse, care de 30 de ani de zile păstrează trupe pe teritoriul nostru în pofida nenumăratelor insistenţe ale autorităţilor de la Chişinău şi ale comunităţii internaţionale de a evacua aceste trupe şi muniţii. De altfel, Federaţia Rusă şi-a asumat un angajament public internaţional în 1999 la summitul OSCE de la Istanbul. E adevărat, în scurt timp şi-a schimbat poziţia şi încet, încet a uitat de acel angajament.

Va trebui să muncim, să depunem eforturi diplomatice împreună cu partenerii noştri internaţionali pentru a apropia acel moment când Federaţia Rusă va conştientiza că trebuie să renunţe la acea prezenţă militară care nu are niciun substrat legal, juridic în Republica Moldova. Partea curioasă este că Federaţia Rusă a insistat mereu şi insistă pe neutralitatea Republicii Moldova, prevăzută în Constituţie, de altfel, dar în acelaşi timp este unicul stat care violează această neutralitate timp de 30 de ani, păstrându-şi trupele în pofida voinţei legitime şi exprimate cât se poate de clar de autorităţile de la Chişinău.
 

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: A fost luată vreo decizie referitoare la data referendumului privind integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană şi, de asemenea, când vor avea loc alegerile prezidenţiale?
Mihai Popşoi: Data aproximativă este final de octombrie, dar încă nu este stabilită, nu este fixată, va fi fixată, bănuiesc, până la finalul sesiunii parlamentare. Referendumul şi alegerile prezidenţiale cel mai probabil vor avea loc în acelaşi timp, dar nu este încă o decizie finală, cel puţin aceasta era discuţia iniţială.

AGERPRES: Ce decizie aţi luat în legătură cu solicitarea Moscovei de a deschide secţii de votare pentru alegerile prezidenţiale din Rusia pe teritoriul Republicii Moldova?
Mihai Popşoi: O decizie finală încă nu este, dar din discuţiile prealabile probabil va fi permis scrutinul în cadrul ambasadei pentru că, şi din perspectiva Convenţiei de la Viena, şi în mod practic, e complicat ca acest lucru să fie interzis. Încercăm să găsim şi alte soluţii. În contextul în care va fi o decizie, aceasta va fi anunţată public, aşa încât să fie informată toată comunitatea atât din ţară, cât şi din străinătate.

AGERPRES: Conform Agenţiei de Servicii Publice, în cei doi ani de invazie rusă în Ucraina, 19.200 de cetăţeni străini au solicitat cetăţenia R.Moldova, 70% din aceste cereri provenind de la cetăţeni ruşi. Analiştii au tras un semnal de alarmă în legătură cu riscurile pe care le comportă acest fenomen, în special legat de infiltrarea de agenţi ai serviciilor secrete ruseşti şi de viitoarele alegeri din R.Moldova. Consideraţi că acest aflux de cetăţeni ruşi constituie un risc pentru stabilitatea Republicii Moldova şi, în caz afirmativ, ce măsuri a luat guvernul de la Chişinău pentru a contracara acest risc?
Mihai Popşoi: În cazul acestui fenomen, ştim că mulţi cetăţeni de-ai noştri care s-au aflat în Federaţia Rusă au renunţat la un moment dat la cetăţenie pentru că exista incompatibilitatea cu deţinerea cetăţeniei ruse. Acum vedem că au ales, marea lor majoritate, să redobândească cetăţenia Republicii Moldova. Pe undeva este dreptul lor, dar aveţi perfectă dreptate, există şi anumite sensibilităţi în materie de securitate. Instituţiile abilitate sunt la curent, verifică, fac acţiunile care se impun, aşa încât să diminuăm orice risc de acest gen. Noi ne-am confruntat în ultimii ani cu multiple încercări de a submina stabilitatea şi securitatea Republicii Moldova şi până acum le-am făcut faţă. Suntem siguri că atât graţie reacţiei instituţiilor Republicii Moldova, cât şi graţie colaborării cu partenerii noştri internaţionali, în primul rând România, vom continua să facem faţă acestor provocări.
 

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: În ultimii ani au fost semnalate în presă cazuri de obţinere a cetăţeniei române de către cetăţeni moldoveni fără legătură cu România, printr-o procedură simplificată în baza articolului 11 al Legii cetăţeniei române, cu scopul de a obţine un paşaport al UE. Sunteţi la curent cu acest fenomen? A fost acest subiect pe agenda discuţiilor dumneavoastră avute cu partea română?
Mihai Popşoi: Asemenea cazuri s-au întâmplat de când există această oportunitate de a redobândi cetăţenia română. Este un subiect care vizează autorităţile române. Nu este ceva care ne vizează în mod direct.

AGERPRES: Referitor la interdicţia de intrare în Republica Moldova pentru preşedintele partidului AUR, George Simion, recent prelungită pentru încă cinci ani, premierul român Marcel Ciolacu a declarat că le va solicita oficial omologilor săi din Republica Moldova şi Ucraina să îl informeze cu privire la motivele pentru care liderul AUR are interdicţie de intrare în aceste ţări. Ce ne puteţi spune despre aceste motive, reprezintă George Simion un pericol pentru securitatea Republicii Moldova?
Mihai Popşoi: Din câte înţeleg, fie urma, fie a fost transmis deja un răspuns oficial pe canalele de securitate ale Republicii Moldova către omologii din România. Decizia a fost menţinută, cea care a fost luată iniţial, aşa încât acele riscuri care au fost identificate la acel moment nu s-au epuizat. AGERPRES/(A - autor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)

* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO