IANUARIE
10. - Reuniune Uniunea Europeană - NATO la finalul căreia a fost semnată o declaraţie comună - a treia, după cele din 2016 şi 2018 - pentru a continua să-şi dezvolte cooperarea, în contextul războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedinţii Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi al Consiliului European, Charles Michel, au semnat documentul la sediul alianţei nord-atlantice din Bruxelles.
23. - Miniştrii de externe ai statelor din Uniunea Europeană, reuniţi în formatul Consiliului Afaceri Externe (CAE), au ajuns la un acord cu privire la înfiinţarea unei Misiuni a UE în Armenia (EUMA), în cadrul politicii de apărare şi securitate comune (CSDP). Obiectivul acestei misiuni este de a contribui la stabilitatea în zonele de frontieră ale Armeniei, de construire a încrederii şi de asigurare a unui mediu propice pentru eforturile de normalizare a relaţiilor dintre Armenia şi Azerbaidjan, cu sprijinul UE.

FEBRUARIE
3. - Cei mai înalţi responsabili ai Uniunii Europene s-au reunit la Kiev pentru a-şi afişa sprijinul faţă de procesul de aderare a Ucrainei la blocul comunitar. Acest summit, care s-a desfăşurat după aproape un an de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, i-a reunit în special pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şeful Consiliului European, Charles Michel, şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
9. - Liderii Uniunii Europene au convenit, la summitul de la Bruxelles, o serie de măsuri menite să reducă numărul migranţilor care sosesc ilegal pe teritoriul UE. Măsurile convenite includ iniţative de întărire a protecţiei infrastructurii la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia, prin camere de supraveghere şi turnuri de pază cu supraveghere electronică. Statele UE vor, de asemenea, să faciliteze recunoaştere reciprocă a returnărilor, într-o tentativă de a creşte numărul acestora, a mai spus Von der Leyen. (9-10)
14. - Parlamentul European a adoptat, în sesiune plenară la Strasbourg, planul REPowerEU, în valoare totală de 20 de miliarde de euro în granturi nerambursabile. Planul REPowerEU stabileşte o serie de măsuri menite să reducă rapid dependenţa de combustibilii fosili din Rusia şi să accelereze tranziţia verde, sporind în acelaşi timp rezilienţa sistemului energetic din UE. Planul se bazează pe trei piloni: diversificare, economisire şi accelerarea trecerii la energia curată.
* Parlamentul European a confirmat în plen, cu 535 voturi pentru, 63 împotrivă şi 53 abţineri, un acord încheiat cu Consiliul în decembrie 2022, prin care statele membre care solicită să primească fonduri suplimentare printr-un plan modificat de redresare şi rezilienţă vor trebui să includă măsuri de economisire a energiei, de producere a energiei curate şi de diversificare a aprovizionării cu energie, aşa cum se prevede în planul REPowerEU.
17. - Conferinţa de Securitate de la Munchen (MSC 2023, 17-19) la finalul căreia discuţiile privind războiul din Ucraina şi viitorul ordinii internaţionale au fost în centrul atenţiei.
* Provocările pe termen scurt constau în punerea în aplicare a deciziilor care au fost deja luate, cum ar fi trimiterea de tancuri de luptă, furnizarea de muniţie suficientă Ucrainei şi creşterea în acelaşi timp a producţiei de muniţie în Europa. O altă constantă a conferinţei a fost avertismentul că războiul va fi lung şi că preşedintele rus, Vladimir Putin, mizează pe faptul că Occidentul se va plictisi de sprijinul său pentru Ucraina şi de tot ceea ce implică acest lucru din punct de vedere economic.
* În remarcile sale de încheiere, directorul Conferinţei de Securitate de la Munchen, Christoph Heusgen, a declarat că trei concluzii s-au desprins de la ediţia din acest an. În primul rând, că a existat o unitate euro-atlantică în ceea ce priveşte necesitatea de a respinge atacul la adresa civilizaţiei pe care îl reprezintă agresiunea rusă împotriva Ucrainei. În al doilea rând, necesitatea de a spori capacităţile militare ale Europei şi, în cele din urmă, necesitatea de concentrare mai mult asupra Sudului global pentru a convinge unele ţări care sunt încă sceptice în ceea ce priveşte apărarea valorilor universale.
* La eveniment au participat peste 450 decidenţi din întreaga lume, printre care şefi de stat, prim-miniştri, miniştri, personalităţi internaţionale şi reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale şi ai mediului de afaceri, jurnalişti şi profesori universitari.
* Pentru a doua oară consecutiv, la MSC 2023 nu a participat niciun reprezentant al conducerii Federaţiei Ruse. Anul trecut, a existat o invitaţie pe numele ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, care a decis să nu participe, gest care la acel moment a fost interpretat drept un semnal că decizia de lansare a invaziei ruse asupra Ucrainei fusese deja luată.
* Ediţia din acest an a fost prezidată pentru prima oară de Christoph Heusgen, fost consilier pentru politică externă al fostului cancelar german, Angela Merkel. El şi-a explicat decizia de a nu invita o delegaţie rusă, spunând că nu doreşte să le ofere preşedintelui rus Vladimir Putin şi guvernului său o platformă pentru propaganda lor.
24. - Reuniunea miniştrilor de finanţe şi preşedinţii băncilor centrale din statele G20. (Bangalore, India, 24-25)

MARTIE
2. - Reuniunea miniştrilor afacerilor externe ai ţărilor din G20. (New Delhi, India)
9. - Miniştrii de interne ai statelor din Uniunea Europeană, reuniţi în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), au adoptat poziţia în primă lectură cu privire la regimul de călătorii fără viză pentru titularii paşapoartelor eliberate de Kosovo. Noile norme le vor permite titularilor de paşapoarte din Kosovo să călătorească în Uniunea Europeană fără viză pentru o perioadă de şedere de 90 de zile în cursul oricărei perioade de 180 de zile. Această scutire de obligaţia de a deţine viză se va aplica de la data intrării în funcţiune a Sistemului european de informaţii şi de autorizare privind călătoriile (ETIAS) sau de la 1 ianuarie 2024, oricare dintre acestea survine mai întâi.


APRILIE
16. - Reuniunea Grupului celor şapte ţări puternic industrializate (G7). Dubla chestiune a intervenţiei militare ruse în Ucraina şi temerile privind o acţiune similară a Chinei împotriva Taiwanului au fost principalele teme ale reuniunii. Miniştrii de externe din principalele ţări industrializate au promis că vor face ca ţările ce ar furniza asistenţă Rusiei în războiul ei împotriva Ucrainei să plătească un "preţ ridicat". Ei s-au angajat de asemenea "să sprijine Ucraina atât timp cât va fi necesar", "să-şi intensifice" sancţiunile împotriva Rusiei şi eforturile pentru a evita eludarea acestora de către ţările terţe. (staţiunea japoneză Karuizawa, prefectura Nagano, 16-18).

MAI
4. - Reuniunea şefilor diplomaţiilor din cadrul Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS). Au participat, între alţii, reprezentanţii Chinei - Qin Gang, Rusiei - Serghei Lavrov, şi Pakistanului - Bilawal Bhutto. Reuniunea, care a avut loc în statul Goa a marcat prima vizită la nivel înalt a unui oficial pakistanez în ţara vecină, India, după mai mult de un deceniu.
13. - Reuniunea miniştrilor de finanţe şi guvernatorii băncilor centrale din G7 din oraşul japonez Niigata la finalul căreia s-au angajat să monitorizeze mai îndeaproape tranzacţiile internaţionale ale Rusiei şi au condamnat invazia forţelor ruse în Ucraina. Reprezentanţii G7 au mai convenit să lanseze, o nouă schemă de diversificare a lanţurilor de aprovizionare la nivel mondial.
19. - Grupul celor şapte cele mai puternice economii ale lumii (G7) s-au reunit la Hiroshima (Japonia) pentru a discuta despre "coerciţia economică" faţă de China şi alte probleme. Liderii grupului G7 au declarat că s-au asigurat că Ucraina are sprijinul bugetar necesar pentru anul în curs şi începutul lui 2024, ei reînnoindu-şi angajamentul de a furniza susţinere financiară şi militară Kievului în lupta contra Rusiei.
22. - Consiliul Afaceri Externe (CAE) a avut loc la Bruxelles, principalul subiect de dezbatere fiind invazia rusă în Ucraina, dar şi situaţia din Sudan după ce Arabia Saudită şi Statele Unite au intermediat un armistiţiu de şapte zile, începând din 22 mai, pentru încetarea focului între părţile implicate în conflict. Uniunea Europeană şi-a întărit sancţiunile împotriva Gardienilor Revoluţiei, armata ideologică a Republicii Islamice Iran, din cauza reprimării manifestaţiilor declanşate de moartea tinerei Mahsa Amini. Miniştrii de Externe din UE au înscris pe lista lor neagră IRCG Cooperative Foundation, organismul însărcinat cu investiţii din cadrul Gardienilor Revoluţiei. Sancţiunea permite îngheţarea activelor deţinute de fundaţie în UE şi interzicerea oricărei finanţări.

IUNIE
1. - Cel de-al doilea summit al Comunităţii Politice Europene s-a desfăşurat în Republica Moldova, la Castelul Mimi din satul Bulboaca, raionul Anenii Noi, la aproximativ 35 de kilometri de Chişinău.
2. - Al doilea summit "Uniunea Europeană-Asia Centrală" din Kârgâzstan, în oraşul kârgâz Cholpon-Ata, pe malul lacului Issyk-Kul.
29. - Summit-ul liderilor statelor UE asupra politicii europene de azil. Pactul european privind migraţia şi azilul a fost o temă importantă pe agenda summitului. Acordul înăspreşte regulile privind dreptul de azil, dar include şi cote obligatorii de refugiaţi pentru statele membre sau, ca alternativă, o contribuţie de circa 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat. (Bruxelles, 29-30)

IULIE
4. - Summitul virtual al Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS) a fost găzduit şi prezidat de India. China şi Rusia au reafirmat unitatea unei organizaţii regionale sub conducerea lor şi au cerut o cooperare mai puternică în materie de securitate între membri, cu liderii lor exprimând critici faţă de sancţiunile occidentale.
11. - Summitul NATO de la Vilnius, Republica Lituania. (11-12)
12. - Parlamentul European, reunit în sesiune plenară, s-a pronunţat în favoarea proiectului Comisiei Europene privind refacerea naturii. Conform proiectului de lege, până în 2030, UE trebuie să dispună de măsuri de refacere care să acopere cel puţin 20% din suprafaţa sa terestră şi maritimă. Eurodeputaţii au adoptat propunerea cu 336 voturi pentru, 300 de voturi împotrivă şi 13 abţineri.


AUGUST
5. - Reuniune asupra conflictului ucrainean. Oficiali din peste 30 de ţări au purtat discuţii asupra conflictului dintre Rusia şi Ucraina. Reuniunea a făcut parte din demersurile ucrainene şi occidentale de a ralia către această formulă de pace statele din aşa-numitul Sud Global, care s-au abţinut până în prezent să susţină vreuna dintre părţi în războiul declanşat de Rusia în februarie 2022. (Arabia Saudită, oraşul Jeddah)

SEPTEMBRIE
9. - Summit-ul liderilor ţărilor din G20. În declaraţia adoptată la final G20 s-a angajat să rezolve vulnerabilităţile legate de datorii din ţările cu venituri medii şi scăzute "într-un mod sistematic, cuprinzător şi eficient". De asemenea, statele-membre G20 s-au angajat să reformeze băncile multilaterale de dezvoltare, în timp ce au acceptat propunerea de a reglementa mai strâns criptomonedele, pe plan global. (New Delhi, 9-10)
25. - Consiliul Uniunii Europene, reunit la nivelul miniştrilor responsabili pentru competitivitate, a adoptat abordările generale referitoare la revizuirea propusă a pachetului legislativ privind desenele şi modelele: directiva privind protecţia juridică a desenelor şi modelelor şi regulamentul privind desenele şi modelele comunitare. Noile texte actualizează legislaţia privind desenele şi modelele, veche de 20 de ani, şi vizează facilitarea protecţiei desenelor şi modelelor industriale şi adaptarea legislaţiei UE în acest domeniu la provocările tehnologiilor imprimării digitale şi 3D.

OCTOMBRIE
19. - Reuniunea miniştrilor migraţiei din Uniunea Europeană de la Bruxelles, în cadrul căreia au discutat despre îmbunătăţirea securităţii în blocul comunitar după atacurile letale din Franţa şi Belgia, precum şi despre îngrijorările legate de faptul că războiul dintre Israel şi Hamas va forţa strămutarea în masă a persoanelor. Unii membri ai blocului celor 27 de naţiuni au cerut frontiere mai stricte, mai multe repatrieri de străini şi noi acorduri cu statele africane pentru a ţine pe teritoriile lor refugiaţi şi migranţi din Europa.
23. - Reuniunea miniştrilor de externe din Uniunea Europeană de la Bruxelles, în cadrul căreia au discutat despre criza din Orientul Mijlociu şi continuarea ajutorului pentru Ucraina în războiul cu Rusia şi modul în care UE poate contribui la evitarea escaladării regionale a conflictului dintre Israel şi gruparea islamistă Hamas.
26. - Summit-ul european al liderilor statelor UE, la finalul căruia s-au angajat otrivit unei declaraţii comune să continue furnizarea de arme şi muniţii Ucrainei, înaintea celei de-a doua ierni de război cu Rusia. În aceeaşi declaraţie, UE a promis Ucrainei livrarea unor generatoare electrice suplimentare şi staţii mobile de încălzire. Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a propus mobilizarea a încă 20 de miliarde de euro pentru ajutorul militar destinat Ucrainei pentru perioada 2024-2027, separat de ajutorul financiar suplimentar de 50 de miliarde de euro cerut de Comisia Europeană pentru Ucraina şi discutat de liderii europeni la summit. (26-27)

NOIEMBRIE
11. - Summitul arabo-islamic găzduit de Arabia Saudită a cerut încetarea războiului din Gaza şi a respins justificarea acţiunilor Israelului împotriva palestinienilor ca autoapărare. Summitul a condamnat "agresiunea israeliană asupra Fâşiei Gaza, crimele de război şi masacrele barbare şi inumane ale guvernului de ocupaţie", se arată într-un comunicat final. Comunicatul a cerut de asemenea încetarea asediului Gazei, permiţând ajutor umanitar în enclavă şi oprirea exporturilor de arme către Israel. Liderii ţărilor arabe şi musulmane au cerut de asemenea Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite să adopte "o rezoluţie decisivă şi obligatorie" pentru a pune capăt "agresiunii" israeliene în Fâşia Gaza.
15. - Reuniunea miniştrilor apărării ai statelor membre ale ASEAN (Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est). (Jakarta, Indonezia 15-16)
- Summit APEC (Cooperarea Economică Asia-Pacific). (San Francisco, în California)
28. - Reuniunea miniştrilor de externe din NATO în cadrul căreia au discuta diferite chestiuni de securitate, printre care războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi tensiunile sporite dintre Serbia şi Kosovo. (Bruxelles, 28-29)

DECEMBRIE
2. - Cea de-a 28-a Conferinţă a Statelor parte la Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP28). Pentru prima dată comunitatea internaţională a solicitat, în declaraţia finală, o ''tranziţie de la combustibilii fosili în sistemele energetice''. Textul declaraţiei COP28 a fost publicat de preşedinţia conferinţei, deţinută de Emiratele Arabe Unite (UAE), şi adoptat în plen. Documentul de 21 de pagini solicită ţărilor să se îndepărteze de combustibilii fosili în sistemele lor energetice. (Dubai, Emiratele Arabe Unite, 2-4)
14. - Liderii statelor Uniunii Europene, reuniţi la Bruxelles au decis să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, după ce în luna noiembrie Comisia Europeană făcuse o recomandare în acest sens. Anunţul a fost făcut de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, care a prezidat summitul. AGERPRES/(Documentare - Suzana Cristache Drăgan, editor: Horia Plugaru)