De la războiul dintre Israel şi Hamas şi seismele care au lovit Marocul şi Turcia la contraofensiva ucraineană şi greva de la Hollywood, AFP trece în revistă evenimente marcante ale anului 2023:

- Războiul dintre Israel şi Hamas -

La 7 octombrie, comandouri ale mişcării islamiste Hamas se infiltrează în sudul Israelului din Fâşia Gaza şi comit masacre în localităţile de frontieră şi la un festival de muzică. Circa 1.200 de persoane, majoritatea civili - bărbaţi, femei şi copii - sunt ucise de partea israeliană, potrivit celor mai recente cifre oficiale. O anchetă privind violarea şi mutilarea unor femei a fost deschisă ulterior.

Atacul, de o amploare şi de o violenţă fără precedent de la crearea Israelului în 1948, a provocat groază în întreaga ţară şi nu numai. Circa 240 de persoane, inclusiv zeci de copii şi de octogenari, au fost luate ostatice.

Hotărâtă să "elimine" Hamas, clasificată drept organizaţie teroristă de către Statele Unite, UE şi Israel, armata israeliană a ripostat cu bombardamente masive asupra Fâşiei Gaza forţând civilii să fugă spre sud. La 27 octombrie, aceasta a lansat operaţiuni terestre în nordul teritoriului, preluând treptat controlul asupra acestuia.

Intensitatea loviturilor şi amploarea distrugerilor au provocat critici şi îngrijorări pe plan internaţional cu privire la soarta populaţiei civile palestiniene, privată de apă, electricitate, hrană şi medicamente de asediul total impus de Israel.

În şapte săptămâni de conflict, aceste bombardamente asupra Fâşiei Gaza s-au soldat cu aproape 15.000 de morţi, dintre care 6.150 având sub 18 ani, potrivit guvernului Hamas. Peste două treimi din cei 2,4 milioane de locuitori ai Fâşiei Gaza au fost strămutaţi, potrivit ONU.

Ajutorul umanitar a crescut odată cu intrarea în vigoare, la 24 noiembrie, a unui armistiţiu de patru zile, prelungit cu 48 de ore, conform Hamas şi Qatar-ului, însă acesta rămâne extrem de insuficient, potrivit agenţiilor ONU. Cincizeci de ostatici au fost eliberaţi, potrivit acordului de armistiţiu, în schimbul eliberării prevăzute a 150 de palestinieni deţinuţi în Israel.

- Contraofensiva dificilă a Ucrainei -

În ianuarie, armata rusă, întărită cu 300.000 de rezervişti şi susţinută de paramilitarii grupului Wagner, au reluat ofensiva în special în Donbas, în estul Ucrainei. În mai, Moscova a revendicat capturarea Bahmut-ului, după cea mai lungă şi sângeroasă bătălie de la începutul invaziei ruseşti, la 24 februarie 2022.

Contraofensiva Kievului, atât de aşteptată de aliaţii săi occidentali, a fost lansată la începutul lunii iunie în încercarea de a recuceri teritoriile ocupate de Moscova, însă aceasta s-a lovit de apărarea solidă a Rusiei. În pofida ajutorului militar occidental de miliarde de dolari, armata ucraineană nu a reuşit să recucerească decât câteva sate din sud şi est.

Pe 24 iunie, combatanţii grupului Wagner s-au revoltat şi au mărşăluit spre Moscova. Preşedintele Vladimir Putin a denunţat "trădarea" liderului lor, Evgheni Prigojin, care în cele din urmă le-a ordonat oamenilor săi să se "întoarcă" în taberele lor. Moartea, două luni mai târziu, a liderului grupului Wagner într-un accident de avion a ridicat semne de întrebare, Occidentul şi Ucraina suspectând implicarea Kremlinului.

După luni de contraofensivă zadarnică, Kievul a afirmat la jumătatea lunii noiembrie că a împins armata rusă înapoi cu câţiva kilometri pe malul stâng al fluviului Nipru, în regiunea sudică Herson.

La 21 noiembrie, lideri europeni s-au deplasat la Kiev pentru a-şi reînnoi sprijinul pentru Ucraina, care se teme de un angajament mai redus din partea aliaţilor săi într-un moment în care atenţia internaţională este concentrată pe războiul dintre Israel şi Hamas.

- Cutremure soldate cu victime -

În noaptea de 5 spre 6 februarie, unul dintre cele mai letale cutremure din ultimii 100 de ani a devastat sud-estul Turciei şi o parte a Siriei. Seismul cu magnitudinea 7,8, urmat de un altul nouă ore mai târziu, a ucis cel puţin 56.000 de persoane, dintre care circa 6.000 în Siria.

Imagini sfâşietoare au făcut înconjurul lumii: un tată ţinând mâna fiicei sale de 15 ani, ucisă în cutremurul care a lovit Turcia, sau un nou-născut salvat în mod miraculos în Siria, după ce a fost găsit încă legat prin cordonul ombilical de mama sa moartă.

Un alt cutremur letal, în Maroc. Era ora 23:11 (22:11 GMT) vineri, 8 septembrie, când un seism violent a zguduit regiunea Marrakech, din centrul regatului.

Cu o magnitudine 6,8 -7, - cel mai puternic măsurat vreodată în această ţară - seismul a lăsat în urmă circa 3.000 de morţi şi peste 5.600 de răniţi.

Cutremurul a avariat aproximativ 60.000 de locuinţe din aproape 3.000 de sate din regiunile înalte ale Munţilor Atlas şi din împrejurimi, în unele dintre acestea accesul fiind deosebit de dificil.

- Creşterea instabilităţii în Africa -

Africa a cunoscut două lovituri de stat în 2023: în Niger, o ţară din Sahel afectată de violenţe jihadiste, militarii au preluat puterea la 26 iulie invocând "deteriorarea situaţiei de securitate". Preşedintele îndepărtat de la putere, Mohamed Bazoum, este de atunci sechestrat în reşedinţa sa.

În Gabon, un puci militar l-a îndepărtat de la putere pe Ali Bongo Ondimba la 30 august, imediat după un scrutin prezidenţial criticat pe scară largă pentru neregulile sale şi care îi oferea al treilea mandat. Ali Bongo, a cărui familie conduce această ţară din Africa Centrală de peste 55 de ani, se află încă la Libreville, dar este liber să se deplaseze.

Din 15 aprilie, un război în Sudan între armata condusă de generalul Abdel Fattah al-Burhan şi forţele paramilitare ale fostului său secund, Mohammed Hamdan Dagalo, s-a soldat cu peste 10.000 de morţi, potrivit unei estimări a ONG-ului Acled, considerată mult sub cifrele reale.

După Mali şi Republica Centrafricană în 2022, Franţa a trebuit să-şi retragă trupele din alte două foste colonii, Burkina Faso în februarie şi Niger începând din octombrie, sub presiunea puterilor locale şi a opiniei publice ostile.

- Inteligenţa artificială zguduie Hollywoodul -

Începând din mai, scenariştii americani, cărora li s-au alăturat la jumătatea lunii iulie actorii, au intrat în grevă pentru a cere salarii mai bune şi o încadrare legislativă privind utilizarea inteligenţei artificiale (AI).

Această grevă, prima de acest fel la Hollywood din 1960, s-a încheiat în septembrie pentru scenarişti, cu un acord salarial şi garanţii privind utilizarea IA.

Actorii, îngrijoraţi că studiourile vor folosi această tehnologie ca să le cloneze vocea şi imaginea, pentru a le refolosi la nesfârşit fără compensaţii sau consimţământ, nu s-au întors la filmări până în noiembrie.

Pe lângă câştigurile salariale, greva a contribuit la impunerea de noi restricţii în ceea ce priveşte utilizarea inteligenţei artificiale. În total, ea a paralizat timp de şase luni producţia de filme şi seriale americane şi a costat economia americană cel puţin 6 miliarde de dolari. Mai multe producţii importante, printre care serialul "Stranger Things", au fost amânate.

- Planeta se supraîncălzeşte -

Iunie şi octombrie au fost cele mai fierbinţi luni înregistrate la nivel mondial, potrivit observatorului european Copernicus, pentru care anul 2023 va depăşi "aproape sigur" recordul stabilit de anul 2016, urmând să devină "cel mai cald din istorie".

Aceste temperaturi sunt însoţite de secete sinonime cu foametea, cu incendii devastatoare sau cu uragane mai puternice.

Anul acesta, Canada a cunoscut un sezon de incendii de pădure fără precendent, cu peste 18 milioane de hectare arse şi 200.000 de persoane strămutate.

Incendiile izbucnite în Hawaii în august au distrus aproape complet oraşul turistic Lahaina de pe insula Maui şi au ucis 97 de persoane.

Grecia a fost grav afectată de incendii în timpul verii (cel puţin 26 de morţi), inclusiv cel mai mare înregistrat vreodată în Uniunea Europeană, în departamentul Evros (nord-est). În septembrie, inundaţiile au devastat Tesalia, principala zonă de câmpie din centrul Greciei, provocând moartea a 17 persoane.

Incendii violente favorizate de caniculă au devastat, de asemenea, insulele turistice Rodos şi Corfu, precum şi zone din bazinul mediteranean ca Algeria şi Sicilia.

- Întoarcerea pe Lună -

Luna s-a regăsit în centrul cursei spaţiale. La 23 august, India a reuşit aselenizarea misiunii Chandrayaan-3 într-o zonă neexplorată din apropierea polului sudic lunar, o premieră.

Cu câteva zile mai devreme, sonda rusă Luna-25, prima misiune a Moscovei pe Lună din 1976, se prăbuşise în aceeaşi regiune.

Înainte de India, doar Statele Unite, Uniunea Sovietică şi China reuşiseră să efectueze aselenizări controlate.

NASA, la rândul său, mizează pe racheta Starship, dezvoltată de SpaceX - compania lui Elon Musk - pentru misiunile sale Artemis de revenire pe Lună, cu ambiţia de a aduce astronauţi pe aceasta în 2025, pentru prima dată din 1972.

Pe 20 aprilie, Starship a decolat pentru prima dată în configuraţia sa completă, însă pene de motor au obligat SpaceX să explodeze racheta după patru minute. La a doua încercare, în luna noiembrie, treapta superioară a uriaşei rachete a reuşit să ajungă în spaţiu, înainte ca o "anomalie" să o facă să explodeze.

De asemenea, start-up-ul japonez ispace a eşuat în aprilie să aselenizeze modulul său Hakuto-R, însă agenţia spaţială japoneză Jaxa a lansat o nouă misiune selenară la începutul lunii septembrie.

- Sărut forţat în fotbalul spaniol -

La 20 august, la câteva minute după ce Spania a câştigat Cupa Mondială de Fotbal Feminin la Sydney, Luis Rubiales, la acel moment preşedintele Federaţiei Spaniole de Fotbal, a sărutat-o brusc pe gură pe atacanta Jenni Hermoso, provocând indignarea internaţională.

În timp ce Jenni Hermoso a denunţat gestul ca fiind "sexist, deplasat şi fără niciun consimţământ" din partea ei, Luis Rubiales a insistat mult timp că a fost vorba doar de "un sărut consensual", înainte de a demisiona la 10 septembrie. Acuzat de procurori de "agresiune sexuală", el a fost suspendat pentru trei ani din toate activităţile legate de fotbal de către FIFA (federaţia internaţională).

Acest "#MeToo al fotbalului spaniol" a avut un impact cu atât mai mare cu cât fotbalul feminin suscită un interes în creştere.

- Ofensivă fulgerătoare în Nagorno-Karabah -

La 19 septembrie, Azerbaidjanul a atacat Nagorno-Karabah, un teritoriu separatist cu majoritate armeană pe care Baku şi Erevan şi-l dispută de mai bine de trei decenii.

Această enclavă muntoasă - care şi-a proclamat unilateral independenţa în 1991, după prăbuşirea Uniunii Sovietice, cu sprijinul Armeniei - a fost deja scena a două războaie între fostele republici sovietice din Caucaz (între 1988 şi 1994 şi în toamna anului 2020).

În decurs de 24 de ore, autorităţile din acest teritoriu, abandonate de Erevan, au capitulat şi a fost convenită o încetare a focului. După această ofensivă fulgerătoare, soldată cu aproape 600 de morţi, majoritatea celor 120.000 de locuitori s-au refugiat în Armenia, iar Nagorno-Karabah şi-a anunţat dizolvarea la 1 ianuarie 2024.

La jumătatea lunii noiembrie, Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), sesizată de Erevan, a ordonat Baku-ului să permită locuitorilor din Nagorno-Karabah să se întoarcă "în deplină siguranţă". Discuţiile purtate sub mediere internaţională în vederea încheierii unui acord de pace nu au avut până în prezent succes.

- Un ultraliberal la conducerea Argentinei -

Economistul ultraliberal Javier Milei, în vârstă de 53 de ani, a preluat funcţia de preşedinte al Argentinei la 10 decembrie, în urma victoriei sale zdrobitoare în faţa centristului Sergio Massa la 19 noiembrie.

Acest economist "antisistem", un oponent al peroniştilor şi liberalilor care au alternat la putere în ultimii douăzeci de ani, promite o terapie de şoc pentru cea de-a treia economie a Americii Latine, afectată de o inflaţie record: privatizări generalizate, reducerea masivă a cheltuielilor publice şi înlocuirea peso-ului argentinian cu dolarul, cu desfiinţarea Băncii Centrale.

Printre ideile sale controversate se numără dereglementarea vânzărilor de arme şi o "soluţie de piaţă" pentru donarea de organe.

Având în vedere că tânărul său partid, La Libertad Avanza, este doar a treia forţă în Camera Deputaţilor cu 38 din 257 de deputaţi, Milei va trebui să încheie alianţe pentru a obţine aprobarea planurilor sale. AGERPRES/ (AS - autor: Ana Alecu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)