Georgia se consideră nedreptăţită de decizia Uniunii Europene de a nu-i acorda statutul de ţară candidată anul trecut, odată cu Ucraina şi Republica Moldova, şi speră ca în acest an Comisia şi Consiliul să ia o decizie bazată pe merite, iar în ceea ce priveşte latura politică a hotărârii să se gândească la mesajul pe care îl transmite, a declarat marţi, la Bucureşti, într-un interviu pentru AGERPRES, preşedintele parlamentului georgian Şalva Papuaşvili.

Înaltul oficial georgian, care a efectuat o vizită în România, speră că evaluarea Comisiei Europene din octombrie va aprecia că ţara sa a făcut suficiente progrese pentru a recomanda Consiliului European să-i acorde statutul de ţară candidată, deşi şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, afirma recent că Georgia îndeplineşte în prezent doar trei din cele 12 recomandări făcute de executivul UE pentru a beneficia de o astfel de decizie.

Şalva Papuaşvili mai spune că ţara sa suferă de pe urma unor percepţii greşite şi a propagandei grupurilor de lobby în ceea ce priveşte criticile de autoritarism şi acuzaţiile cu care se confruntă în legătură cu detenţia fostului preşedinte Mihail Saakaşvili.

De asemenea, el explică în interviu motivele pentru care ţara sa a decis să nu adopte sancţiuni împotriva Rusiei deşi s-a aflat în 2008 într-o situaţie oarecum similară cu Ucraina şi afirmă că partenerii europeni înţeleg că Georgia este nevoită să acţioneze astfel în lipsa unor garanţii de securitate sau economice.

Nu în ultimul rând, Şalva Papuaşvili explică mizele conflictului constituţional dintre guvernul şi preşedinta Georgiei, Salome Zurabişvili, acuzată de încălcarea flagrantă a legii fundamentale şi ameninţată cu destituirea.

Preşedintele parlamentului georgian vorbeşte, de asemenea, despre perspectivele cooperării economice dintre Georgia şi România, care au semnat anul trecut un acord de parteneriat strategic.

AGERPRES: Operaţiunea militară lansată săptămâna trecută de Azerbaidjan în regiunea separatistă Nagorno-Karabah s-a încheiat după o zi cu un armistiţiu în urma căruia separatiştii armeni au fost de acord să predea armele. Cu toate acestea, par să existe semne ale unei posibile migraţii în masă a populaţiei armene, cu mii de persoane care au plecat deja spre Armenia. Este îngrijorată Georgia de consecinţele posibile ale acestei situaţii?
Şalva Papuaşvili: Din păcate, întreaga regiune a suferit în ultimii treizeci de ani din cauza acestei probleme. Iar pentru noi, pentru Georgia, este foarte important să menţinem neutralitatea în această situaţie. Cred că putem spune că Georgia este aproape singura ţară cu care atât Azerbaidjanul, cât şi Armenia au o relaţie de încredere datorită neutralităţii noastre în acest conflict.

Prim-ministrul georgian a reuşit acum doi ani să negocieze cu succes între Azerbaidjan şi Armenia un schimb de prizonieri de război armeni contra unor hărţi cu câmpuri minate furnizate de partea armeană. Aşadar, este vorba de o relaţie de încredere între Georgia şi Armenia şi Azerbaidjan, care au văzut întotdeauna Georgia ca pe o ţară, ca pe o naţiune care poate să medieze între ele.

Este important ca cele două ţări să încheie acorduri de pace în cele din urmă. Aşa că sperăm cu adevărat că, prin implicarea Uniunii Europene şi a altor actori, se va ajunge la acorduri de pace. În ceea ce priveşte evoluţiile recente din Nagorno-Karabah şi situaţia de acolo, autorităţile azere s-au asigurat că toată populaţia armeană din acea regiune se bucură pe deplin de drepturile prevăzute de Constituţia Azerbaidjanului.

AGERPERS: Aş dori să discutăm despre proiectele comune din domeniul energiei. Există vreo intenţie de a resuscita proiectul AGRI (Azerbaidjan - Georgia - Romania Interconnector) ca alternativă la gazul rusesc şi, dacă acest lucru este real, ce se întreprinde în acest sens? Care este stadiul proiectului celui mai lung cablu electric submarin din lume, pentru care aţi semnat un acord cu Azerbaidjan, România şi Ungaria?
Şalva Papuaşvili: Aceasta este o parte a aşa-numitei strategii geopolitice de a reînnoi statutul Georgiei ca ţară care poate conecta în cel mai rapid şi mai ieftin mod Europa cu Asia. Istoric, Georgia se află pe aşa-numitul Drum al Mătăsii, pe care acum îl numim Coridorul de mijloc, aşa că ceea ce facem acum este să dezvoltăm acest coridor ca fiind cea mai ieftină şi mai rapidă legătură între Europa cu Asia. (...) Coridorul de mijloc, care trece prin Georgia, Azerbaidjan, Asia Centrală, China şi Japonia, este cea mai rapidă şi mai ieftină cale. Şi observăm acum că mărfurile care erau transportate pe Coridorul nordic dinspre Rusia sunt mutate acum pe Coridorul de mijloc, astfel încât utilizarea acestui coridor este crescută.

Aşadar, o parte a acestei idei este şi găsirea altor căi de conectivitate. Iar unul dintre proiecte este cablul submarin de electricitate din Marea Neagră, care ar trebui să conecteze Georgia cu România, astfel încât să permită importul de energie verde din regiune în Europa. Va fi urmat şi de un cablu de internet... . Există o conexiune cu feribotul între feribotul de la Constanţa şi portul Poti. Şi acesta este motivul pentru care, la sfârşitul anului 2022, Georgia şi România au semnat acordul de parteneriat strategic, întrucât ţările noastre ar putea juca un rol crucial în economie, securitate, permiţând dezvoltarea de noi drumuri şi rute pentru aprovizionarea cu energie alternativă pentru Uniunea Europeană, inclusiv electricitate.

AGERPRES: Deci credeţi că este posibilă resuscitarea proiectului AGRI?
Şalva Papuaşvili: Ar putea fi, adică este o idee care a fost dezvoltată cu câţiva ani în urmă. Şi observ că există multe discuţii pe această temă (...). Fezabilitatea proiectului trebuie evaluată şi, după ce este evaluată fezabilitatea, trebuie să se ia o decizie.

AGERPRES: Aţi menţionat anterior noul serviciu de feribot, între Constanţa şi Poti, care a fost lansat în iunie 2023. Cât de performantă este această linie şi ce planuri de dezvoltare aveţi în vedere?
Şalva Papuaşvili: Este important să ai o legătură cu feribotul, care în prezent este o dată pe săptămână. Planul este de a o mări, deoarece conexiunea este importantă şi pentru transportul de mărfuri. Aşadar, acesta este doar începutul conexiunii cu feribotul, iar noi trebuie să lucrăm la creşterea numărului de curse pe săptămână.

AGERPRES: Înaltul reprezentant al UE Josep Borrell a declarat recent, la Tbilisi, că ţara dumneavoastră nu a îndeplinit până acum decât trei din cele 12 criterii avansate de UE drept condiţie prealabilă pentru acordarea statutului de ţară candidată la aderarea la UE. În aceste condiţii, are Georgia şanse realiste de a primi acest statut până la sfârşitul anului?
Şalva Papuaşvili: Deci există două chestiuni. În primul rând, în ceea priveşte recomandările, ultima evaluare a fost realizată în luna iunie, acest an, iar comisarul (european pentru extindere, Oliver) Varhelyi a făcut o conferinţă de presă în care a vorbit despre progresele realizate de Ucraina, Republica Moldova şi Georgia. La acel moment Georgia îndeplinise deja trei din 12 recomandări. Apropo, exista un număr similar de recomandări îndeplinite de Moldova, trei, şi în cazul Ucrainei - două. Deci avem acelaşi ritm ca Republica Moldova şi Ucraina.

Şi după acea evaluare au fost realizaţi mulţi paşi suplimentari pentru îndeplinirea recomandărilor, inclusiv noi amendamente la legile din sistemul judiciar (...). În timpul vizitei Înaltului reprezentant Borrell am avut nu numai şansa unor întâlniri cu oficiali la nivel înalt, ci şi a unor întâlniri tehnice, cu membri ai delegaţiei Înaltului reprezentant, din partea europeană şi din partea georgiană, reprezentanţi ai Ministerului de Externe şi cei implicaţi în îndeplinirea recomandărilor. Deci paşi suplimentari au fost conveniţi şi, plecând de la acest acord, amendamente legislative suplimentare au fost iniţiate şi, după cum ne înţeleseserăm, am trimis apoi întregul pachet de legi şi proiecte de lege Comisiei de la Veneţia şi aşteptăm acum evaluarea Comisiei de la Veneţia. Sunt destul de sigur că noua evaluare a Comisiei Europene, care este aşteptată în octombrie, va recunoaşte mai multe progrese şi sper că va fi o decizie pozitivă în Consiliul European privind acordarea statului de ţară-candidată.

În acelaşi timp, trebuie subliniat că după decizia de anul trecut de a nu acorda Georgiei statutul de ţară-candidată, ci numai Ucrainei şi Republicii Moldova, a existat o dezamăgire în societatea georgiană, care încă există. Iar această dezamăgire a fost cumva susţinută de evaluarea Comisiei Europene publicată în februarie acest an, când CE a evaluat alinierea instituţională şi legală a celor trei ţări cu Uniunea Europeană. Iar această evaluare a celor trei ţări a arătat - plecând de la criterii din diferite sectoare, de la chestiuni fundamentale, politice, instituţionale, până la cele din agricultură, de mediu, etc. - că Georgia, la şase luni după decizia de a nu-i acorda statutul de ţară candidată, era încă un lider în acest trio, pe care îl formează cu Republica Moldova şi Ucraina. Asta a provocat confuzie în societatea georgiană, văzând că, pe de o parte, Comisia Europeană a recomandat să nu ni se acorde statutul de ţară candidată, iar pe de alta, peste şase luni, evaluarea bazată pe merite şi criterii măsurabile care a fost publicată de aceeaşi Comisie Europeană, a arătat că Georgia a fost un lider în domeniu.

Poziţia noastră este că decizia de anul trecut a fost nedreaptă faţă de Georgia şi sperăm că de această dată Comisia Europeană şi Consiliul European vor lua decizia bazându-se pe merite, pe de o parte, iar în ceea ce priveşte latura politică a deciziei, UE se va gândi la rolul său în regiunea Caucazului şi la mesajul pe care îl trimite prin această decizie, fie ea pozitivă sau negativă. Pentru că deciziile trimit în acelaşi timp mesaje nu doar către societatea georgiană, ci şi celor care ne doresc răul, inclusiv Rusia. Deci decizia negativă a UE de anul trecut a fost şi un mesaj către Rusia, un mesaj care poate fi interpretat greşit de Rusia. De aceea cred că e important ca UE să înţeleagă greutatea acestei decizii şi de această dată să fie bazată pe merite.

AGERPRES: Va considera Georgia o "perspectivă europeană", aşa cum o numesc mulţi oficiali europeni, orice angajament care reprezintă mai puţin decât acordarea statutului de ţară candidată la aderarea la UE în acest an? Ce ar însemna pentru ţara dumneavoastră orice altă decizie decât aceasta?
Şalva Papuaşvili: O decizie negativă, după cum am spus, este de asemenea un mesaj. Bineînţeles, va provoca frustrare în societatea georgiană. Recent, UE a publicat un sondaj care a fost realizat în ţările membre ale Parteneriatului Estic. În ceea priveşte Georgia, acesta a arătat că atitudinea pozitivă a georgienilor faţă de UE a scăzut cu 11 puncte procentuale. Reflectă exact frustrarea şi dezamăgirea societăţii georgiene. În acelaşi timp, sprijinul pentru integrarea europeană a Georgiei este la cel mai înalt nivel. Peste 85% din populaţia Georgiei susţine integrarea euro-atlantică a ţării.

Deci cred că atunci când vorbim despre fereastra de oportunitate creată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, o fereastră de oportunitate pentru ca ţările noastre să facă noi paşi spre integrare, este în acelaşi timp o fereastră de oportunitate pentru ca UE să reconsidere sau să fie clară în privinţa rolului său faţă de Georgia, faţă de regiune. Este o fereastră de oportunitate şi pentru UE şi sper să o folosească cu înţelepciune.

AGERPRES: Există un conflict între guvernul şi preşedintele Georgiei, doamna Salome Zurabişvili, din cauza faptului că ea a efectuat vizite la Berlin şi la Bruxelles. Liderul partidului Visul georgian, Irakli Kobahidze, a declarat la începutul lunii că va începe procedura de destituire a preşedintelui pentru că a încălcat în mod flagrant constituţia. Există informaţii noi despre acest conflict şi cum vedeţi situaţia ca preşedinte al parlamentului?
Şalva Papuaşvili: Da, este o procedură legală care este importantă pentru clarificarea atribuţiilor constituţionale ale preşedintelui şi guvernului. Suntem o ţară care a trecut la sistemul parlamentar cu câţiva ani în urmă, în 2018, aşa că suntem încă în procesul de a defini diferenţele dintre republica parlamentară şi cea prezidenţială care eram cu circa zece ani în urmă. De aceea este important să avem o clarificare din partea Curţii Constituţionale în această chestiune.

Miezul chestiunii este că, potrivit Constituţiei, preşedintele poate reprezenta Georgia sau face deplasări oficiale numai dacă există consimţământ din partea guvernului. Deci preşedintele trebuie să obţină consimţământul guvernului ca să efectueze vizite oficiale. Dacă guvernul este de acord, preşedintele este autorizat să efectueze deplasări internaţionale. Practica era ca preşedintele să ceară de fiecare dată când făcea vizite externe consimţământul guvernului. De data aceasta a fost la fel, dar guvernul nu şi-a dat consimţământul, însă preşedintele a plecat în călătorie fără a-l obţine.

Justificarea ei a fost că, întrucât este vorba despre lobby pentru obţinerea statutului de ţară candidată pentru Georgia, acest obiectiv este mai important decât reglementările şi consimţământul guvernului. De aceea am sesizat Curtea Constituţională pentru a avea o clarificare în privinţa acestui lucru. Acest lucru este important pentru că nu este vorba despre o reglementare tehnică, este vorba despre chestiunea de bază a împărţirii puterii, fie guvernul are supremaţia în relaţiile externe, fie şi preşedintele poate interveni fără consimţământul guvernului şi reprezenta Georgia internaţional şi poate avea negocieri cu reprezentanţii unor ţări străine. Pentru că nu ne putem permite să avem o situaţie vagă, pentru că este vorba despre reprezentarea ţării în afară, cu o singură voce, un singur chip, şi de aceea este important ca Curtea Constituţională să facă clarificarea necesară. Sesizarea a fost trimisă către Curte cu o săptămână sau două în urmă, deci până la mijlocul lui octombrie Curtea Constituţională va emite o opinie şi apoi partea legală a acestei chestiuni va începe.

AGERPRES: Atunci va începe rolul dumneavoastră ca preşedintele al parlamentului, pentru că presupun că parlamentul va derula procedura de destituire...
Şalva Papuaşvili: Destituirea are o parte legală şi una politică. Partea politică este opinia Curţii Constituţionale, care este singura instituţie care poate interpreta constituţia şi spune dacă o acţiune sau alta este sau nu constituţională. După decizia Curţii Constituţionale, dacă aceasta va spune că a fost vorba despre o încălcare a Constituţiei, atunci chestiunea merge la Parlament şi acesta trebuie să se pronunţe asupra destituirii, iar pentru ca aceasta să se întâmple, potrivit constituţiei noastre, parlamentul are nevoie de o majoritate de două treimi, 100 de voturi din 150.

Facţiunea majoritară nu are 100 de voturi, ceea ce înseamnă că pentru destituire vor fi necesare voturi ale opoziţiei. Opoziţia deja a anunţat că nu va susţine destituirea, deci chiar dacă Curtea decide că a existat o încălcare a Constituţiei sunt puţine şanse să existe o majoritate suficientă în parlament. Dar chiar şi în acel caz, cel mai important lucru în această poveste este decizia Curţii Constituţionale, pentru că va fi un act legal al Curţii care defineşte ce spune Constituţia. Deci din perspectiva mea importantă nu este destituirea în sine, dacă preşedintele va fi înlăturat sau nu, aceasta este latura politică a chestiunii, mai important pentru viitor este interpretarea Constituţiei care va fi relevantă pentru viitori preşedinţi, parlamente şi guverne.

AGERPRES: Partidul 'Visul georgian' , pe care îl reprezentaţi, este acuzat de critici de derivă autoritaristă cu scopul de a controla ţara în perspectiva alegerilor parlamentare din 2024, pe care speraţi să le câştigaţi din nou. Cum răspundeţi acestor critici?
Şalva Papuaşvili: Răspundem cu faptele. Suntem confruntaţi în Georgia, ca multe popoare, multe guverne, multe societăţi din lume, cu această dihotomie dintre fapte şi percepţii. Adesea discuţiile politice sunt bazate pe percepţii, care pot fi create cu uşurinţă gândindu-ne la posibilităţile media moderne, în special social media, de a crea anumite narative şi percepţii. Noi opunem acestor percepţii faptele. Iar faptele sunt că poporul georgian a dat votul Visului Georgian în ultimele zece alegeri - parlamentare, prezidenţiale, locale - iar sondajele mereu, chiar cele ale opoziţiei, arată că Visul Georgian este cel mai popular partid din Georgia.

În acelaşi timp, vorbind despre alegerile din 2024, am introdus recent maşinile electronice de numărat şi alte tehnologii care vor opri orice speculaţii privind posibile influenţe în alegeri. Aceste maşini electronice de numărat au fost folosite în premieră la ultimele alegeri locale şi nu au existat critici din partea niciunei părţi - observatori ai alegerilor, reprezentanţi ai opoziţiei - privind funcţionarea sistemului. Asta despre partea tehnică a alegerilor.

În ceea ce priveşte partea politică a alegerilor, Visul Georgian este singurul partid care oferă un conţinut, în timp ce în special principalele partide de opoziţie se concentrează pe două-trei chestiuni, precum încarcerarea lui (Mihail) Saakaşvili (fost preşedinte al Georgiei - n.r.) sau alte chestiuni care nu preocupă societatea, care sunt bune pentru a crea turbulenţe politice sau pentru a atrage atenţie din exterior. Dar pentru societatea georgiană Visul Georgian este singurul partid care oferă discuţii asupra subiectelor şi ideilor care preocupă societatea şi acesta este motivul pentru care societatea georgiană acordă mandatul partidului nostru, şi nu altor partide.

AGERPRES: De ce guvernul de la Tbilisi nu îi permite fostului preşedinte Mihail Saakaşvili, încarcerat în prezent în Georgia, să plece în străinătate pentru tratament, dată fiind deteriorarea stării sale de sănătate? Nu se teme guvernul dumneavoastră că există riscul ca el să moară în închisoare şi să fie transformat într-un 'martir'?
Şalva Papuaşvili: Există o decizie a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), pentru că Saakaşvili a sesizat CEDO cu solicitarea să fie transferat în altă ţară. CEDO, bazându-se pe fapte şi nu pe percepţii, a decis că nu există motive ca deţinutul Sakaşvili să fie eliberat sau transferat în altă ţară. Deci aceasta este evaluarea legală a celei mai înalte şi respectabile curţi din Europa.

Arată, de asemenea, cât de intensă a fost campania de dezinformare în privinţa chestiunilor legate de Saakaşvili. Apropo, societatea georgiană a aflat că existau contracte încheiate în SUA cu grupuri de lobby, în valoare de peste un milion de dolari, exact pentru a promova chestiunea sănătăţii deteriorate a lui Saakaşvili în media şi în politica internaţionale. Deci rapoarte publicate pe site-ul Departamentului de Justiţie din SUA arată cum grupurile de lobby lucrau cu media internaţionale pentru a publica articole cu dezinformări despre starea lui de sănătate, conform cărora ar fi fost torturat sau otrăvit în închisoare, şi cum totul a fost coordonat de grupurile de lobby.

(...) Conform raportului Departamentului Justiţiei din SUA, am aflat că rezoluţia Parlamentului European a fost pregătită de compania de lobby şi apoi trimisă în Parlamentul European. Ceea ce bineînţeles a provocat preocupări în societatea noastră, având în minte recentele evoluţii din Parlamentul European precum Qatargate şi alte scandaluri, că ar putea fi vorba despre corupţie politică în spatele unor astfel de fraze din rezoluţia Parlamentului European, promovate de grupurile de lobby.

Realitatea este că Saakaşvili, chiar în ziua în care a fost reţinut în Georgia, a trecut ilegal frontiera într-un container de produse lactate din Ucraina şi există o acuzaţie împotriva adjunctului şefului serviciului de contrainformaţii din Ucraina care a organizat accesul său ilegal în Georgia. Această persoană este fostul ministru adjunct al afacerilor interne din Georgia.

AGERPRES: Cred că este acelaşi om pe care l-aţi acuzat că a orchestrat o lovitură de stat în Georgia...
Şalva Papuaşvili: Gheorghi Lortkipanidze. Da, serviciile noastre de securitate investighează acel caz. (...) După cum ştiţi, Saakaşvili a trecut frontiera ilegal cu două zile înainte de alegerile locale. Deci intenţia era de a apărea înainte de alegerile locale şi a provoca o revoluţie sau ceva de genul ăsta în societatea georgiană. Sunt încă proceduri juridice în desfăşurare, dar există dovezi precum conversaţii telefonice între adjunctul serviciului de contrainformaţii ucrainean cu cei care îl transportau pe Saakaşvili când era deja în Georgia, convorbiri telefonice în care el dă ordine şi le spune cum să acţioneze.

În aceeaşi zi în care a fost reţinut, el a intrat în greva foamei şi toate problemele de sănătate pe care le are, inclusiv pierderea sa în greutate, sunt cauzate de greva sa a foamei. Deci CEDO a avut toate aceste fapte - starea sa de sănătate, acţiunile sale ca deţinut, etc - şi având în vedere toate aceste fapte CEDO a afirmat că nu există motive de a-l elibera sau de a-l transfera într-o altă ţară.

AGERPRES: Deci practic spuneţi că viaţa sa nu este în pericol şi că beneficiază de îngrijirile medicale necesare...
Şalva Papuaşvili: În realitate, în cei doi ani de detenţie a petrecut poate doar una sau două luni în închisoare. Cea mai mare parte a timpului este în spital şi beneficiază de toate serviciile de care are nevoie din punct de vedere medical. Bineînţeles, din cauza grevei foamei pe care a făcut-o a pierdut din greutate şi, evident, are unele probleme de sănătate, dar asta este în mâinile lui. Problemele de sănătate pe care le are sunt cauzate de greva foamei prin care îşi face singur rău.

AGERPRES: Georgia nu a impus sancţiuni împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei, însă a declarat că nu va permite ca teritoriul său să fie utilizat pentru ocolirea sancţiunilor comunităţii internaţionale. Cum explicaţi această atitudine ambiguă, mai ales că Georgia însăşi a suferit de pe urma agresiunii ruse în 2008?
Şalva Papuaşvili: Georgia nu numai că a suferit de pe urma agresiunii ruse, Georgia este ţara din lume cea mai sancţionată de Rusia înainte de războiul de agresiune împotriva Ucrainei. În ceea ce priveşte atitudinea noastră faţă de sancţiuni, după războiul din 2008 şi de mai mult de un deceniu Georgia urmează politica răbdării strategice faţă de Rusia. Iar aceasta este politica recomandată de prietenii noştri occidentali: să nu escaladăm cu Rusia, să avem politica răbdării strategice şi să dezvoltăm ţara şi să aşteptăm până în punctul în care apare oportunitatea de a restabili integritatea teritorială (...).

Deci acum, după începutul, în februarie anul trecut, al războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei, multe ţări şi-au reconsiderat politicile faţă de Rusia. Auzim acum că anumite proiecte strategice şi conducte sunt oprite etc, deci UE şi-a reconsiderat rolul geopolitic dar şi poziţia faţă de Rusia. Pentru că în special după a doua agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei, Europa pare să fi înţeles ce înseamnă politica internaţională a Rusiei, în primul rând faţă de vecini. Deci problema este că odată cu această agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei evaluarea multor ţări s-a schimbat şi multe ţări şi-au deschis ochii în privinţa a ceea ce înseamnă Rusia, dar de fapt nimic nu s-a schimbat pentru noi.

Ştiam de dinainte de 24 februarie ce intenţionează Rusia. Am avertizat de fapt după 2008 Europa şi Vestul că asta se va întâmpla, dar am fost numiţi alarmişti. Apoi, în 2014, după anexarea Crimeei, am avertizat din nou că Rusia nu se va opri şi am fost numiţi din nou alarmişti. Apoi totul a devenit realitate şi ceea ce vreau să spun este că pentru noi nimic nu s-a schimbat în evaluarea pe care o avem asupra Rusiei. Rusia este în continuare o ţară care ne ocupă teritoriile şi avem aceleaşi riscuri sau poate şi mai mari decât aveam înainte.

Deci întrebarea pentru noi a fost: să ne schimbăm politica de răbdare strategică şi să escaladăm cu sancţiuni şi aşa mai departe sau să urmăm aceeaşi politică. Şi din nou, din perspectiva Georgiei, în evaluarea noastră a ameninţărilor din partea Rusiei, a modului în care Rusia acţionează faţă de vecini, nimic nu s-a schimbat. Prin urmare nu a fost niciun motiv de a schimba politica de răbdare strategică şi de a trece la o politică escaladare faţă de Rusia.

În acelaşi timp, Georgia este un membru activ al alianţei care susţine Ucraina, Georgia susţine Ucraina în toate platformele internaţionale, cu toate instrumentele politice. Am fost coautori ai cererii către Curtea Penală Internaţională de a investiga crimele de război comise de Rusia în Ucraina şi am fost coautori şi susţinători ai tuturor instrumentelor şi rezoluţiilor internaţionale care susţin Ucraina şi condamnă Rusia. Avem refugiaţi din Ucraina, aş spune că suntem una dintre puţinele ţări care am organizat ore de limba ucraineană în şcoli - sunt peste 2.000 de copii ucraineni care învaţă în limba nativă în Georgia.

(...) Un lucru trebuie subliniat - Georgia este aproape singura ţară din această alianţă care este o susţinătoare activă a Ucrainei fără a avea o umbrelă nucleară protectoare a NATO deasupra, fără a avea o umbrelă a solidarităţii economice a Uniunii Europene deasupra, având două regiuni ocupate de Rusia şi militari ruşi poziţionaţi la 30 km de capitala Tbilisi, la 500 metri de principala autostradă (...). Deci fără garanţiile de securitate şi de protecţie pe care majoritatea ţărilor care susţin Ucraina se bucură, să escaladezi cu Rusia nu ar fi înţelept, ar contrazice politica pe care o urmăm de peste un deceniu şi, cel mai important, nu ar avea niciun efect asupra Rusiei. Georgia reprezintă 0,3% din economia Rusiei şi Rusia a folosit de multe ori emborgoul economic faţă de Georgia - închiderea frontierei cu Georgia, etc. - pentru că nu le pasă de impactul economic al Georgiei asupra Rusiei, este marginal.

De aceea poziţia noastră a fost şi este de a nu impune sancţiuni bilaterale, dar în acelaşi timp de a garanta că sancţiunile internaţionale - sau cele impuse de UE, de SUA - sunt respectate, respectiv că teritoriul Georgiei nu este folosit pentru a ocoli sancţiunile. Recent, în urmă cu una-două luni, coordonatorii sancţiunilor din UE, SUA şi Regatul Unit au vizitat Georgia pentru a afla cum funcţionează sistemul şi şi-au exprimat recunoştinţa faţă de guvernul georgian care a creat sistemul care permite alinierea 100% cu aplicarea sancţiunilor. Asta înseamnă că nu există fapte care să indice că teritoriul Georgiei este folosit pentru ocolirea sancţiunilor. Mai mult, pe baza indiciilor agenţiilor maritime din Georgia, Uniunea Europeană a aflat cum sancţiunile erau eludate în Marea Neagră, când navele ruseşti mergeau în largul mării şi se întâlneau cu nave sub alte pavilioane şi bunurile erau transferate de pe o navă pe alta.

AGERPRES: Nu aţi simţit presiune din partea UE sau a altor aliaţi de a adopta sancţiuni împotriva Rusiei, poate ca un gest preliminar pentru a primi statutul de ţară candidată?
Şalva Papuaşvili: Eu însumi am avut şansa de a discuta cu diferiţi reprezentanţi ai UE despre sancţiuni. Bineînţeles, înţeleg că atitudinea generală este dorinţa ca fiecare ţară să impună sancţiuni şi să existe un cerc în jurul Rusiei. În acelaşi timp, toată lumea înţelege faptul că, fără a da garanţii de securitate ţării, fără a da garanţii economice ţării, nu te poţi aştepta ca aceasta să-şi rişte securitatea şi situaţia economică a oamenilor. De aceea cred că există o înţelegere deplină de partea europeană.AGERPRES/(A - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO