La 17 iulie este marcată Ziua mondială a justiţiei penale internaţionale.

Marcarea acestei zile are loc după ce în anul 1998, la această dată, a fost consemnată semnarea Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, document de referinţă pentru justiţia internaţională privind protejarea faţă de cazurile de genocid, de crime împotriva umanităţii şi de crime de război, potrivit portalului dedicat asp.icc-cpi.int.

Alegerea datei, de 17 iulie, s-a petrecut în 2014, în urma adoptării declaraţiei de la Kampala, cu prilejul Conferinţei de revizuire a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale (CPI). Prin marcarea acestei zile se urmăreşte confirmarea angajamentului comunităţii internaţionale pentru justiţia penală internaţională ca instrument comun pentru combaterea impunităţii privind crimele cele mai grave care ameninţă securitatea internaţională, precum genocidul, crimele de război, crimele împotriva umanităţii şi crima de agresiune.

CPI este prima instanţă penală internaţională permanentă. În prezent, 123 de state la nivel mondial sunt semnatare ale Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, arată site-ul www.icc-cpi.int. Dintre acestea, 33 sunt din Africa, 19 reprezintă zona Asia-Pacific, 18 sunt din Europa de Est, 28 din America Latină şi Caraibe, iar 25 sunt din vestul şi nordul Europei şi Australia, potrivit https://asp.icc-cpi.int.

Curtea are competenţă asupra infracţiunii de genocid, crimelor împotriva umanităţii, crimelor de război şi crimei de agresiune, jurisdicţia CPI fiind complementară jurisdicţiilor naţionale, conform www.mae.ro.

România a făcut demersuri, în perioada interbelică, prin reputatul diplomat şi jurist român Vespasian Pella, pentru înfiinţarea unei jurisdicţii penale internaţionale cu caracter permanent în slujba păcii şi stabilităţii în lume. Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale a fost semnat de Guvernul României la 7 iulie 1999. A fost ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002, România fiind printre primele 60 de state care au făcut acest demers, participând la intrarea în vigoare a documentului. În 2013, România a deţinut poziţia de co-facilitator al Planului de acţiune pentru universalitatea şi punerea în aplicare completă a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale. România a organizat, la Bucureşti, la Haga şi la New York, evenimente pentru promovarea Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale şi a activităţii acestei instanţe penale internaţionale, potrivit www.mae.ro. În 8 decembrie 2014, în a XIII-a sesiune a Adunării Statelor Părţi la Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale (ASP CPI), România a fost aleasă, prin consens, membru în Biroul ASP CPI, pentru un mandat de trei ani, conform www.mae.ro.

De la debutul conflictului din Ucraina, Uniunea Europeană a sprijinit Curtea Penală Internaţională să ancheteze crime comise în cursul acestei incursiuni armate a Rusiei în teritoriul naţional ucrainean. La 1 şi 2 martie 2022, 39 de state părţi la Statutul de la Roma, inclusiv state membre, au transmis o petiţie către Curtea Penală Internaţională pentru investigarea situaţiei din Ucraina, chiar dacă această ţară nu este parte semnatară a documentului fondator al Statului de la Roma. În conformitate cu prezentele reguli în vigoare, Curtea Penală Internaţională poate investiga o serie de crime, dar nu are jurisdicţie pentru crima de agresiune din această speţă, în special pentru că ambele state implicate în conflict trebuie întâi de toate să fie părţi semnatare ale actului fondator al Curţii şi să ratifice amendamentul specific care permite lansarea unei astfel de investigaţii, potrivit portalului https://epthinktank.eu/ (European Parliament Research Service). AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)