Războiul dronelor între Rusia şi Ucraina şi multiplele sale faţete
Drone ruseşti care lovesc Kievul, mai recent şi drone ucrainene care atacă Moscova, în timp ce sute de drone zboară deasupra liniei frontului - acest război al dronelor a căror utilizare a explodat în războiul pornit de Rusia contra Ucrainei are multiple faţete, tactice, psihologice şi financiare, scrie France Presse într-o analiză.
- Drona Bayraktar, scoasă din joc -
Drona turcească Bayraktar TB2 a fost una dintre eroinele rezistenţei ucrainene la începutul invaziei ruse. "Ea a căpătat un loc important în comunicarea strategică a forţelor ucrainene. Prezentată ca un element central în mai multe succese militare, precum stoparea coloanelor ruseşti venite dinspre Belarus sau distrugerea crucişătorului Moscova, drona TB2 a devenit unul din simbolurile perioadei de început a conflictului", rezumă Léo Péria-Peigné, cercetător la Institutul Francez de Relaţii Internaţionale (IFRI).
Deşi lăudate de atunci în cântecele ucrainene, de mai multe luni nu s-a mai auzit nimic despre dronele Bayraktar. Ruşii s-au adaptat şi au reuşit să doboare multe dintre ele. "Un front fluid este favorabil folosirii dronelor MALE (de altitudine medie, cu rază lungă de acţiune), care au provocat multe pierderi (trupelor ruse). Dar între timp frontul s-a stabilizat şi a devenit etanş pe măsură ce ruşii şi-au desfăşurat sistemele antiaeriene", astfel că dronele Bayraktar au devenit vulnerabile şi "nu prea mai zboară", explică o sursă europeană din sectorul apărării.
- Drona rusească Lancet, simplă şi eficientă -
Drona explozivă rusească Lancet-3, simplă şi ieftină, a devenit pe parcursul războiului din Ucraina un atu notabil al armatei ruse, fiind eficientă îndeosebi în atacurile asupra pieselor de artilerie occidentale furnizate armatei ucrainene.
"Mica dronă rusească Lancet se impune ca o armă predilectă a Moscovei pentru a combate afluxul de echipamente adverse, jucând mai ales rolul de 'contrabaterie dronizată'. O soluţie tipică pentru conflictele de durată", observă consultantul francez Stéphane Audrand.
Fabricată de societatea Zala Aero, care face parte din grupul Kalaşnikov, această dronă lungă de circa 1,6 metri, prevăzută cu patru aripi şi cu o elice posterioară, s-a remarcat în ultimele luni prin eficacitatea sa şi producţia ei nu pare deloc să fie afectată de sancţiunile occidentale impuse Rusiei.
Imagini publicate de Rusia arată cum dronele Lancet au lovit 23 de radare sau centre de control radar, precum şi 31 de sisteme antiaeriene ucrainene, plus numeroase obuziere de calibrul 155 mm şi alte echipamente.
Atunci când un obuzier ucrainean deschide focul, comandamentul rus îl localizează cu ajutorul radarelor antibaterie şi îl atribuie automat celei mai apropiate drone Lancet-3, care apoi îl va lovi dacă amplasamentul obuzierului nu a fost schimbat rapid, explică analistul militar indian Girish Linganna.
Cu un cost unitar estimat între 20.000 şi 40.000 de dolari, Lancet-3 are în plus avantajul că cel puţin deocamdată este puţin vulnerabilă în faţa mijloacelor defensive ale armatei ucrainene. Cea mai eficientă modalitate de apărare în faţa acestei drone rămâne aşa-numita "bulă de foc", adică un grup de soldaţi să tragă în direcţia ei cu arme uşoare, un dezavantaj al acestei drone fiind că este relativ lentă, dar accelerează când ajunge aproape de ţintă.
Prima versiune a dronei Lancet a fost utilizată în Siria în 2019. O versiune modernizată a fost observată în acţiune în Ucraina în iulie 2022, iar din octombrie lansările ei au devenit zilnice. Rusia reuşeşte acum să producă această dronă în mari cantităţi, cu ajutorul unor componente uşor accesibile.
- Drone sacrificabile în profunzime -
Rusia lansează cu regularitate valuri de drone asupra liniilor ucrainene din spatele frontului şi drone sinucigaşe iraniene Shahed asupra capitalei Kiev. Într-o măsură mai mică, Kievul lansează la rândul său drone în Crimeea, în regiunea rusă frontalieră Belgorod şi de asemenea ]n profunzimea teritoriului rus, reuşind recent să atingă inclusiv Moscova.
Forţele ucrainene au recurs la drone sinucigaşe cu rază lungă de acţiune, uneori modele cu elice chinezeşti cumpărate de pe piaţa liberă, sau vechi drone de recunoaştere sovietice cu motoare cu reacţie, dronele Tupolev TU-141. Acestea pot fi echipate cu încărcături explozive şi pot atinge ţinte mult în interiorul teritoriului rus.
Mult mai ieftine decât rachetele, dronele sunt folosite de ambele tabere nu doar pentru a lovi ţinte inamice, ci şi ca momeli pentru detectarea amplasării sistemelor antiaeriene adverse, ori pentru epuizarea resurselor acestor sisteme care sunt astfel obligate să lanseze un mare număr de rachete împotriva ţintelor aeriene, dar şi pentru a menţine o stare de permanentă teroare şi confuzie în rândul inamicului.
- Drone deasupra tranşeelor -
Cele mai multe drone sunt folosite în apropierea liniei frontului, pentru operaţiuni de recunoaştere, identificare a ţintelor şi atac, inclusiv micile drone comerciale utilizate pentru a lansa grenade asupra soldaţilor aflaţi în tranşee sau alte adăposturi.
Fiecare din cele două tabere operează între 25 şi 50 de drone pe fiecare sector de circa 10 kilometri de-a lungul liniei de separaţie dintre trupele ruse şi ucrainene, estimează experţii think-tank-ului britanic RUSI.
Printre dronele tactice folosite în zona liniei frontului se remarcă drona ucraineană "Furia", cu o rază de acţiune de circa 50 de kilometri, sau drona rusească "Eleron-3", dar şi mici aparate cvadricopter, cumpărate de pe piaţă şi care nu sunt concepute pentru armată, însă pot fi adaptate în scop militar şi au o rază de acţiune mai mică de 10 kilometri.
În faţa roiurilor de drone, fiecare tabără a desfăşurat sisteme defensive, în special electronice, pentru a bruia aceste aparate adesea foarte ieftine şi a căror doborâre cu rachete antiaeriene foarte scumpe trebuie evitată.
Soldaţii sunt foarte expuşi micilor drone cvadricopter, iar singura modalitate de a le combate este bruiajul, explică sursa europeană din sectorul apărării. "Armata rusă a alocat un sistem major de război electronic pentru fiecare 10 kilometri din linia frontului, amplasat fiecare de obicei la circa 7 kilometru în spatele liniei, plus capacităţi mai specializate la un eşalon superior", remarcă centrul RUSI.
"Este ceva enorm, ruşii au făcut progrese în războiul electronic. Nu poţi face un război al dronelor fără a avea o capacitate robustă de război electronic. Drona şi războiul electronic nu pot fi disociate. Este vorba despre un nou timp de luptă interarme, aşa cum avem infanterie-mecanizate-artilerie, la fel avem dronă - război electronic - conectivitate", explică cercetătorul francez de la IFRI.
În plus, sesizează centrul RUSI, armata rusă a desfăşurat masiv mijloace mai uşoare de combatere a dronelor, cum ar fi dispozitivele de bruiaj direcţionale. Avem astfel "puşca anti-dronă", dar şi aparate de bruiaj fixe, sub forma unor mari sfere prevăzute cu generatoare şi instalate aproape de linia frontului, dar care sunt uşor de reperat de către tabăra adversă şi sunt astfel distruse rapid.
În cele din urmă, pierderile la capitolul drone sunt foarte mari, în medie fiecare dronă zboară de cel mult 4-6 ori înainte de a fi doborâtă, conform unei estimări a unui militar citat de France Presse.
Potrivit ucrainenilor, ei pierd în fiecare lună în acest război circa 10.000 de drone, cifră neconfirmată de alte surse şi care s-ar putea înscrie în strategia de comunicare a Kievului faţă de aliaţii săi occidentali pentru a-i convinge să-şi sporească ajutorul militar oferit Ucrainei.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Florin Ştefan, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
#Ucraina: Armata oferă contracte pe durată determinată pentru a atrage mai mulți voluntari
Armata ucraineană oferă, începând de luni, noi contracte pe durată determinată și perioadă de demobilizare garantată în cadrul unei reforme pentru a răspunde la criza de efective, pe fondul continuării războiului contra Rusiei, transmite AFP. ''Începând de astăzi (luni), civilii, personalul mobilizat, comb
Hamas salută acordul dintre Iran și Statele Unite
Mișcarea palestiniană Hamas a salutat luni acordul dintre Statele Unite și Iran pentru încetarea războiului din Orientul Mijlociu, exprimându-și speranța că acesta va ajuta, de asemenea, la oprirea violențelor din Fâșia Gaza. Într-un comunicat, mișcarea islamistă aflată la putere în micul teritoriu palestinian l-a
Londra va furniza uraniu îmbogățit Kievului și își va înăspri sancțiunile împotriva Moscovei (Starmer)
Regatul Unit va furniza uraniu îmbogățit Ucrainei pentru centralele sale nucleare și va impune noi sancțiuni Rusiei, a anunțat premierul britanic Keir Starmer înaintea unei sesiuni a summitului G7 dedicate marți conflictului din Ucraina, transmite AFP. Condamnând 'atacurile barbare' ale Rusiei în Ucraina, Londra
Guvernatorul Californiei îl acuză pe Trump că orchestrează anchete împotriva lui și a soției sale
Guvernatorul democrat al Californiei, Gavin Newsom, un posibil pretendent la Casa Albă în 2028, l-a acuzat luni pe președintele republican Donald Trump că se află în spatele unor anchete penale care îl vizează atât pe el, cât și pe soția sa, notează AFP. 'Donald Trump nu mă atacă din cauza tweet-urilor mele ră
Netanyahu afirmă că armata israeliană va rămâne în Gaza, în Liban și în Siria 'atât timp cât va fi necesar'
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat luni, după încheierea unui acord între Statele Unite și Iran, că armata israeliană va rămâne în Gaza, în Liban și în Siria 'atât timp cât va fi necesar', notează AFP. 'Am stabilit zone largi de securitate în jurul Israelului. Am f
Zelenski declară că a propus o întâlnire cu Putin în SUA, în cadrul unei convorbiri telefonice cu Trump
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin în Statele Unite, în cursul unei convorbiri telefonice cu Donald Trump, a indicat el luni, relatează AFP. 'Ieri (duminică), am discutat cu președintele Trump despre posibilitatea de a organiza o astfel de în
Netanyahu spune că va candida la legislative și că războiul contra Iranului a salvat Israelul de amenințarea 'distrugerii nucleare'
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat luni că războiul împotriva Iranului i-a salvat țara de amenințarea unei 'distrugeri nucleare', declarație făcută în urma anunțării unui acord între Washington și Teheran pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, transmite AFP. 'Cel mai important luc
Liban: Președintele salută acordul dintre Washington și Teheran, după o discuție prin telefon cu șeful diplomației iraniene
Președintele libanez Joseph Aoun a salutat luni acordul dintre Washington și Teheran, în timpul unei convorbiri telefonice cu ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, informează un comunicat al președinției libaneze, potrivit AFP. Președintele Aoun și-a exprimat speranța că acordul va fi 'un pas pozitiv spre o scădere a tensiunilor (...) și va d
Discursuri ale politicienilor scrise de Inteligența Artificială generează polemici în Germania
Mai multe cazuri în care politicieni germani par să fi folosit Inteligența Artificială (IA) pentru a redacta discursuri și articole de opinie pentru presă, inclusiv ministrul digitalizării, Karsten Wildberger, au stârnit controverse în ultimele zile și au deschis o dezbatere despre permisibilitatea acestei practici, relatează luni agenția EFE.
Volodimir Zelenski va utiliza din nou aeroportul din Chișinău pentru o vizită externă (media)
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, va pleca la summitul G7 din Franța de pe aeroportul din Chișinău, aceasta fiind pentru a doua oară în ultimele două săptămâni când îl folosește pentru pentru deplasări internaționale, relatează luni portalul NewsMaker.md, citând publicația ucraineană Evropeiska pravda. Informații despre z
UPDATE / Acordul cu Iranul a fost semnat și va fi făcut public după semnarea oficială vineri, anunță Trump
Acordul cu Iranul a fost semnat, textul urmând să fie făcut public după semnarea sa oficială vineri, a declarat luni președintele american Donald Trump, sosit în Franța pentru summitul G7, transmit Reuters și AFP. Trump a mai afirmat că Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă total. ''Acordul a fost semnat. Și strâmtoare
Parlamentul ungar a adoptat limitarea mandatelor premierilor la 8 ani, pentru ca Viktor Orban să nu poată reveni la putere
Parlamentul ungar, dominat de partidul Tisza al premierului pro-european Peter Magyar, a adoptat luni un amendament constituțional care limitează durata totală a mandatelor unui politician în funcția de șef al guvernului la cel mult opt ani, o măsură care, prin efectul său retroactiv, împiedică revenirea la putere a fostului premier naționalist Viktor Orban, rela
Acord SUA-Iran: Puține nave au traversat Strâmtoarea Ormuz, după anunțul lui Donald Trump
Doar câteva nave s-au încumetat să traverseze Strâmtoarea Ormuz luni, potrivit mai multor platforme de monitorizare a traficului maritim, după afirmațiile președintelui american Donald Trump potrivit căruia navele 'începeau să părăsească' strâmtoarea, care ar trebui să se deschidă, potrivit lui, 'imediat după semnarea' acordului
Autoritatea Palestiniană: Mahmoud Abbas anunță alegeri prezidențiale la începutul lui 2027 și legislative la sfârșitul aceluiași ani
Președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, a anunțat că la începutul anului 2027 vor avea loc alegeri prezidențiale, transmite AFP. 'Președintele Mahmoud Abbas (...) a anunțat că alegerile prezidențiale vor avea loc în 2027', a informat agenția oficială palestiniană Wafa, care a publicat decretul aferent. Scrutinul
Grecia: Curtea Supremă îl trimite înapoi în închisoare pe liderul organizației extremiste 17 Noiembrie
Curtea Supremă din Grecia a anulat luni o hotărâre judecătorească recentă care autorizase eliberarea lui Alexandros Giotopoulos, liderul fostei grupări extremiste elene 17 Noiembrie (17N), care fusese condamnat la o pedeapsă grea cu închisoarea, conform agenției de știri grecești ANA, preluată de AFP. Curtea Supremă a acceptat propunerea procurorul














