Retrospectiva evenimentelor interne 15-19 mai 2023
Participarea preşedintelui Klaus Iohannis la Summitul Consiliului Europei şi şedinţa solemnă comună consacrată marcării a 75 de ani de relaţii diplomatice neîntrerupte între România şi Statul Israel sunt două dintre cele mai importante evenimente pentru actualitatea internă din intervalul 15-19 mai 2023.
PREŞEDINTELE KLAUS IOHANNIS LA SUMMITUL CONSILIULUI EUROPEI
16 mai - Preşedintele Klaus Iohannis a participat, în zilele de 16 şi 17 mai, în Islanda, la Reykjavik, la cel de-al patrulea Summit al Consiliului Europei. La debutul mesei rotunde cu tema "Protejarea democraţiei în vremuri de încercare - riscuri, rezilienţă şi reangajare", desfăşurată în cadrul summitului, preşedintele României a declarat că valorile democratice sunt supuse presiunii pe continentul european, motiv pentru care este mai importantă ca niciodată investiţia în democraţii reziliente şi capabile să protejeze drepturile fundamentale. Totodată, Klaus Iohannis a arătat că, în ultimii ani, Europa s-a confruntat cu o serie de provocări, începând cu lupta împotriva pandemiei de Covid-19, care a generat "restricţii inevitabile", dar şi un "val uriaş" de dezinformare, ce a permis renaşterea "naţionalismului exacerbat". Klaus Iohannis a menţionat că discursul de instigare la ură, dezinformarea, manipularea, violenţa împotriva jurnaliştilor şi influenţele maligne sunt doar câteva exemple ale efectelor acestor crize în întreaga Europă. Klaus Iohannis a precizat că ţările democratice susţin Ucraina şi pe cetăţenii săi, dar şi lupta pentru libertate, democraţie, împotriva intimidării, a autoritarismului şi a tiraniei.
17 mai - Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la Reykjavik, la dezbaterea "Uniţi pentru Europa" din cadrul summitului şefilor de stat şi de guvern din statele membre ale Consiliului Europei, că România sprijină pe deplin instituirea Registrului de Daune cauzate de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. El a subliniat că agresiunea brutală a Rusiei împotriva Ucrainei din 2022, o continuare a agresiunii începute în 2014, a provocat suferinţă şi distrugere pentru milioane de ucraineni, aducând războiul şi atrocităţile sale, din nou, pe continentul european. Şeful statului a reiterat angajamentul României faţă de sistemul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi a arătat că ţara noastră salută abordarea Consiliului Europei în ceea ce priveşte protecţia mediului şi schimbările climatice. Cooperarea Consiliului Europei cu partenerul său strategic, Uniunea Europeană, precum şi cu celelalte organizaţii internaţionale, este esenţială pentru eforturile comune de a răspândi mesajul său în întreaga lume, a mai arătat şeful statului. Potrivit preşedintelui Iohannis, Consiliul Europei a fost partenerul de lungă durată şi de încredere al României, în cei 30 de ani de apartenenţă la organizaţie, de la un stat în tranziţie către o democraţie stabilă şi matură.
17 mai - Preşedintele Klaus Iohannis a avut întâlniri bilaterale cu omologii din Cehia - Petr Pavel, Austria - Alexander Van der Bellen, şi Slovenia - Natasa Pirc Musar, în marja participării la summitul şefilor de stat şi de guvern din statele membre ale Consiliului Europei. De asemenea, a avut o întrevedere bilaterală cu premierul Armeniei, Nikol Pashinyan.
ŞEDINŢA SOLEMNĂ COMUNĂ CONSACRATĂ MARCĂRII A 75 DE ANI DE RELAŢII DIPLOMATICE DINTRE ROMÂNIA ŞI ISRAEL
17 mai - Camera Deputaţilor şi Senatul s-au reunit în şedinţă solemnă comună consacrată marcării a 75 de ani de relaţii diplomatice neîntrerupte între România şi Statul Israel. Şedinţa a avut loc cu prilejul vizitei oficiale a preşedintelui Parlamentului Statului Israel, Amir Ohana. La şedinţă a participat şi premierul Nicolae Ciucă. Lucrările au fost conduse de preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu. Şedinţa a început cu intonarea imnului Statului Israel şi a imnului României. În cadrul evenimentului, Amir Ohana a declarat că România a fost una dintre primele ţări care a recunoscut Statul Israel şi a făcut demersuri importante pentru a comemora Holocaustul, ceea ce demonstrează angajamentul de a combate antisemitismul. El a evocat "sacrificiile, eforturile, ororile şi triumfurile" care au format naţiunea israeliană. Amir Ohana a punctat că România şi Israel au avut relaţii diplomatice neîntrerupte de la înfiinţarea Statului Israel, în anul 1948. Înaltul oficial israelian a evidenţiat că relaţia dintre cele două ţări s-a putut consolida în diverse domenii - tehnologie, siguranţă şi apărare, cultură, economie, turism şi diplomaţie. Totodată, el s-a referit la perioada Holocaustului, când au fost ucişi copii şi oameni inocenţi "doar din cauza naşterii lor, pentru că s-au născut evrei", subliniind că acest lucru nu trebuie uitat. Amir Ohana a precizat că Statul Israel nu îi va uita niciodată pe românii care au demonstrat eroism, bunătate şi omenie. El a spus că Israel îşi va apăra în continuare poporul şi va răspunde cu fermitate împotriva atacurilor asupra vieţii lui "oriunde şi oricând va fi necesar", menţionând ameninţarea "Jihadului islamic palestinian, organizaţie teroristă, finanţată şi susţinută de Iran". Oficialul israelian a mai spus că legăturile dintre România şi Israel sunt "mai bune ca niciodată".
La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a declarat că relaţia specială dintre România şi Israel trece dincolo de raţiunile de stat, fiind o relaţie bazată pe tradiţie şi pe un profund sentiment de prietenie şi de respect reciproc. El a menţionat că istoria ţării noastre păstrează amintirea faptului "că evreii, alături de ceilalţi locuitori ai acestor meleaguri, au contribuit fără ezitare la câştigarea marilor războaie" în urma cărora România şi-a dobândit independenţa şi suveranitatea.
În cuvântarea sa, premierul Nicolae Ciucă a subliniat că România este profund angajată să combată orice formă de extremism şi discurs instigator la ură acasă şi oriunde în lume şi susţine toate proiectele europene dedicate combaterii antisemitismului. El a arătat că aceste provocări reprezintă ameninţările la adresa lumii libere din care fac parte şi România şi Statul Israel. Premierul a invitat oamenii de afaceri din Israel să investească în România. Nicolae Ciucă a transmis că România doreşte ca parteneriatul solid cu valenţe strategice cu Statul Israel să devină tot mai strâns, iar nivelul relaţiilor politice, economice, sociale să crească.
RELAŢII EXTERNE
16 mai - Premierul Nicolae Ciucă s-a întâlnit, la Palatul Victoria, cu Amir Ohana, preşedintele Parlamentul Statului Israel (Knesset), cu care a discutat despre cooperarea în domenii precum tehnologie, industrie de apărare, IT, soluţiile privind sistemele de irigaţii în zonele afectate de secetă şi dezvoltarea capacităţilor de stocare a energiei. Ciucă a evidenţiat importanţa acordată de ţara noastră luptei împotriva antisemitismului şi promovării rolului comunităţii evreieşti în istoria noastră, accentuând relevanţa procesului educaţional al tinerei generaţii pentru evitarea derapajelor extremiste şi prezervarea valorilor democratice.
16 mai - Prim-ministrul Nicolae Ciucă a participat la Conferinţa "Better Connected through Connecting Europe Facility", ţinută la Palatul Parlamentului din Bucureşti. În context, a pledat pentru consolidarea infrastructurii critice pe axa Nord-Sud în Europa Centrală şi de Est, ţinând cont de realităţile geoeconomice şi geopolitice actuale. "Este o perioadă în care interconectivitatea şi interdependenţa Uniunii Europene deschid, deopotrivă, noi oportunităţi, dar şi provocări. Intersecţia în România a două mari căi de transport, via Dunăre şi Marea Neagră, conferă Uniunii în ansamblul său un considerabil avantaj strategic. Ambele căi reprezintă importante noduri în lanţurile de aprovizionare pentru Europa, precum şi un punct de contact esenţial în conexiunile cu sudul Europei, dar şi cu vecinătatea estică", a afirmat premierul. El a adăugat că, în acest context, România rămâne concret angrenată în iniţiativele UE de facilitare a transporturilor agricole ucrainene pe pieţele internaţionale prin "Solidarity Lanes", dar şi pentru aprovizionarea Ucrainei cu produse esenţiale, reamintind că peste jumătate din cerealele ucrainene au fost exportate cu sprijinul ţării noastre.
APĂRARE
18 mai - Premierul Nicolae Ciucă a pledat, la Forumul de securitate din regiunea Mării Negre şi Balcani, pentru întărirea prezenţei NATO în zonă, având în vedere ameninţările de securitate existente. El a adăugat că, la capitolul ameninţări, trebuie reţinut abuzul produs de Rusia pe arii întregi din Marea Neagră, care nu vizează exclusiv Ucraina. Premierul a subliniat că lumea s-a schimbat şi totul în materie de securitate s-a rescris şi trebuie revizuit în regiunea Mării Negre, unde se consumă o mare parte a componentelor războiului de agresiune, pe scară largă, al Rusiei în Ucraina. El a completat că securitatea maritimă la Marea Neagră este indisolubil legată de securitatea platformelor de forare din zonele economice exclusive. Totodată, premierul Nicolae Ciucă a afirmat că este "foarte mare" nevoie ca toţi liderii, în special cei politici, să recâştige încrederea cetăţenilor, adăugând că, în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, se discută despre menţinerea solidarităţii şi unităţii, iar conducătorii trebuie să explice importanţa sprijinirii ţării vecine pentru protejarea populaţiei şi a valorilor legate de democraţie şi guvernarea pe bază de reguli şi ordine. Forumul de Securitate din regiunea Mării Negre şi Balcani, ajuns la ediţia a VII-a, a fost organizat de think-tankul New Strategy Center şi Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară, cu sprijinul Diviziei de Diplomaţie Publică a NATO, în parteneriat cu Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Externe.
EDUCAŢIE
17 mai - Cadrele didactice din învăţământul preuniversitar au intrat în grevă de avertisment, în intervalul orar 11:00-13:00, timp în care cursurile nu au avut loc. Revendicările sindicaliştilor din Educaţie vizează, printre altele: majorarea salariilor personalului din învăţământ, în conformitate cu importanţa socială a muncii prestate, plecând de la principiul salariul profesorului debutant să fie cel puţin egal cu salariul mediu brut pe economie, salarizarea întregului personal didactic de predare urmând să se realizeze în mod progresiv, în raport de funcţie, studii, vechime şi grad didactic; instituirea regulii indexării anuale a salariilor personalului plătit din fonduri publice, cu rata inflaţiei; plata orelor suplimentare efectuate de personalul didactic auxiliar şi nedidactic.
17 mai - Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că solicitările profesorilor cu privire la majorările salariale sunt îndreptăţite, apreciind că aceştia trebuie plătiţi "la adevărata lor valoare". "Dacă dorim să avem în România un învăţământ de foarte bună calitate, atunci trebuie să avem toate condiţiile, nu doar şcoli moderne, săli de clasă bine dotate, cabinete dotate, trebuie să avem grijă şi de cei care formează tânăra generaţie, adică trebuie să avem grijă de dascăli, să aibă condiţiile pentru a-şi face treaba aşa cum trebuie, printre care una foarte importantă este evident salarizarea. Dascălii trebuie plătiţi la adevărata lor valoare. Aici le dau dreptate", a spus şeful statului la Reykjavik. El a afirmat că subiectul privind majorările salariale ale profesorilor a apărut în spaţiul public amestecat artificial cu dezbaterile pe Legile educaţiei.
JUSTIŢIE
15 mai - Fostul vicepremier şi ministru de Interne Gabriel Oprea a fost achitat definitiv în dosarul DIPI privind folosirea unui autoturism de lux. El a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu în legătură cu achiziţionarea din fondurile operative ale Direcţiei de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI), în mod conspirat, a unui autoturism de lux Audi A8, folosit în exclusivitate de fostul demnitar.
17 mai - Curtea Constituţională a declarat ca fiind neconstituţională modificarea adusă Codului de procedură penală prin care a fost instituit un mecanism de control al folosirii interceptărilor culese de serviciile de informaţii ca probe în dosarele penale.
PREMII, MEDALII, DISTINCŢII
16 mai - Corul Naţional de Cameră "Madrigal - Marin Constantin" şi managerul instituţiei, Emil Pantelimon, au fost distinşi cu Medalia "Jacques Elias", conferită la finalul unei sesiuni omagiale organizate de Fundaţia Familiei Menachem H. Elias, în Aula Academiei Române. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea, editor online: Gabriela Badea)
* Sursa foto: presidency.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: Sofia Vicoveanca, vocea emblematică a folclorului bucovinean, aniversează 85 de ani (23 septembrie)
Sofia Vicoveanca, pe numele său de naștere Sofia Fusa, este una dintre cele mai mari și mai iubite voci ale muzicii populare românești. Artista s-a născut la 23 septembrie 1941, în Toporăuți, o localitate aflată în apropierea Cernăuțiului, arată radiobucovina.ro. Familia ei s-a mutat ulterior în zo
PERSONALITATEA ZILEI: Domnul Țării Românești Mircea cel Bătrân
Domnul Țării Românești Mircea cel Bătrân (născut în 1355) și-a început domnia (1386-1418) la 23 septembrie 1386, când predecesorul și fratele său Dan I a fost ucis într-o luptă, la sud de Dunăre, cu țarul bulgar de la Târnovo, Șișman, potrivit volumului ''Istoria românilor'' (Constantin C. Giurescu și Dinu C. Gi
FENOMENE ASTRONOMICE: Echinocțiul de toamnă (23 septembrie)
Echinocțiul de toamnă se produce la 23 septembrie 2025, la ora 3 și 5 minute, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180°, moment care marchează începutul toamnei în emisfera nordică, conform Observatorului Astronomic ''Amiral Vasile Urseanu'' - https://astro-ursean
23 septembrie - Ziua internațională a limbajului semnelor (ONU)
Ziua internațională a limbajului semnelor este marcată anual, la 23 septembrie, de Organizația Națiunilor Unite (ONU), pentru a atrage atenția asupra rolului limbilor semnelor în exercitarea deplină a drepturilor omului de către persoanele surde. Ziua a fost instituită prin Rezoluția A/RES/72/161 a Adunării Generale a ONU, adoptată prin consens la 19 decembrie 2017, po
Președintele Nicușor Dan susține intervenția națională la Adunarea Generală a ONU (23 septembrie)
Președintele Nicușor Dan are programate, în perioada 20-23 septembrie, mai multe întâlniri și participări la evenimente organizate la New York, în contextul lucrărilor celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, potrivit agendei publicate de Administrația Prezidențială. Președintele României va sus
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 23 septembrie
Ortodoxe Zămislirea Sf. Proroc Ioan Botezătorul; Sf. Cuv. Xantipa și Polixenia Greco-catolice Conceperea Sf. Ioan Botezătorul; Sf. Padre Pio Romano-catolice Ss. Pius din Pietrelcina, pr.; Zaharia și Elisabeta Zămislirea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul este pome
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 23 septembrie
Este a 266-a zi a anului 2026. Au mai rămas 99 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 04 m și apune la 19 h 12 m. Luna răsare la 17 h 48 m și apune la 03 h 10 m. Echinocțiul de toamnă la 03 h și 05 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Violonistul Isaac Stern
Unul dintre cei mai importanți violoniști ai secolului XX, Isaac Stern s-a născut la 21 iulie 1920, în Kremeneț, Ucraina, în familia lui Solomon și Clara Stern. Familia Stern s-a mutat în Statele Unite ale Americii, la San Francisco, când Isaac avea doar un an, conform https://theviolinchannel.co
22 septembrie - Ziua internațională a informării cu privire la Leucemia Mieloidă Cronică (LMC)
Ziua internațională a informării cu privire la leucemia mieloidă cronică (Ziua mondială LMC/ World CML Day), o inițiativă a organizațiilor de pacienți din întreaga lume, este marcată anual la 22 septembrie pentru a crește gradul de informare cu privire la această formă rară de cancer, dar și pentru a sărbători progresele realizate în tratarea bolii.
22 septembrie - Ziua mondială fără mașini
Ziua mondială fără mașini este marcată anual la 22 septembrie și reprezintă o inițiativă dedicată reducerii, cel puțin temporare, a utilizării autoturismelor în orașe și promovării mersului pe jos, a bicicletei și a transportului public. În 2026, ziua încheie Săptămâna europeană a mobilității, desfășurată între 16 și 22 septembrie.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 septembrie
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Teodosie de la Mănăstirea Brazi, mitropolitul Moldovei; Sf. Sfințit Mc. Foca, episcop de Sinope Greco-catolice Sf. ep. m. Foca Romano-catolice Ss. Maurițiu, ofițer, și îns. m.; Silvan, pustnic Sfântul Sfinți
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 septembrie
Este a 265-a zi a anului 2026. Au mai rămas 100 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 03 m și apune la 19 h 13 m. Luna răsare la 17 h 25 m și apune la 02 h 02 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
21 septembrie - Ziua internațională a păcii
La 21 septembrie, este marcată Ziua internațională a păcii, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite. Sărbătorită anual pe plan mondial, ziua a fost instituită în 1981, prin adoptarea, în unanimitate, a Rezoluției 36/67 a Adunării Generale a Națiunilor Unite. Douăzeci de ani mai târziu, textul Rezoluției 55/282 a ONU din 7 septembrie 2001
21 septembrie - Ziua mondială Alzheimer
Ziua internațională de luptă împotriva bolii Alzheimer este marcată în fiecare an pe 21 septembrie, în cadrul Lunii Mondiale a Alzheimerului. Potrivit Federației internaționale a asociațiilor dedicate bolii Alzheimer - Alzheimer's Disease International (ADI), atât în perioada premergătoare, cât și în ziua propriu-z
21 septembrie - Ziua Munților Apuseni
La 21 septembrie este celebrată, începând din acest an, Ziua Munților Apuseni. Evocând memoria lui Avram Iancu, inițiatorii legii, un grup de deputați și senatori PSD și PNL, consideră că o zi pentru Munții Apuseni, în data de 21 septembrie, contribuie la promovarea unui sentiment local și național de mândrie, stimulând dezv













