Miniştrii de externe din G7 îşi subliniază unitatea în faţa tensiunilor cu China şi Rusia
Grupul celor şapte ţări puternic industrializate (G7) a declarat marţi că este mai unit ca oricând, criticând presiunile suplimentare exercitate de China asupra Taiwanului şi ameninţarea Rusiei de a amplasa arme nucleare în Belarus, şi transmiţând un avertisment sever ţărilor care ar oferi asistenţă Rusiei în războiul din Ucraina, relatează Reuters şi AFP.
"Forţa solidarităţii între miniştrii de externe din G7 este la un nivel nemaivăzut până acum", a declarat şeful diplomaţiei nipone,Yoshimasa Hayashi, în cadrul unei conferinţe de presă, după ce a găzduit o reuniune a grupului în staţiunea japoneză Karuizawa (prefectura Nagano).
Demonstraţia de unitate vine după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat luna aceasta că UE ar trebui să îşi reducă dependenţa faţă de SUA şi a avertizat asupra unei crize în Taiwan.
Beijingul consideră Taiwanul ca fiind teritoriu chinez şi nu a renunţat la utilizarea forţei pentru a prelua controlul asupra insulei guvernate democratic. Preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen a declarat că numai locuitorii insulei îşi pot decide viitorul.
Comunicatul G7 subliniază că dubla chestiune a intervenţiei militare ruse în Ucraina şi temerile privind o acţiune similară a Chinei împotriva Taiwanului au fost în centrul reuniunii de trei zile.
Reuniţi de duminică în Karuizawa, în ''Alpii'' japonezi, miniştrii de externe din principalele ţări industrializate au promis că vor face ca ţările ce ar furniza asistenţă Rusiei în războiul ei împotriva Ucrainei să plătească un "preţ ridicat".
Ei s-au angajat de asemenea "să sprijine Ucraina atât timp cât va fi necesar", "să-şi intensifice" sancţiunile împotriva Rusiei şi eforturile pentru a evita eludarea acestora de către ţările terţe.
Ţările G7 (Franţa, Japonia, SUA, Canada, Germania, Italia şi Regatul Unit) au avertizat totodată China împotriva ambiţiilor sale militare în Marea Chinei de Sud şi au subliniat poziţia lor neschimbată faţă de Taiwan, în pofida rumorii legate de recentele afirmaţii ale preşedintelui francez Emmanuel Macron.
Foto: (c) YUICHI YAMAZAKI/Pool via REUTERS
În timpul vizitei sale în China la începutul lunii aprilie, Macron a declarat presei că Europa nu ar trebui să se lase prinsă în "crize care nu ar fi ale sale", referindu-se la Taiwan, ceea ce i-a iritat pe unii dintre aliaţii Franţei înainte de reuniunea de la Karuizawa.
"Nu există nicio schimbare în poziţiile de bază ale membrilor G7 cu privire la Taiwan", asigură miniştrii de externe din ţările G7 în comunicatul lor, calificând drept "indispensabilă" menţinerea păcii şi a stabilităţii în strâmtoarea Taiwan.
Şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna, şi omologii săi au depus eforturi pe parcursul celor două zile de discuţii din Japonia să-şi minimizeze divergenţele, iar declaraţia lor comună adoptă un limbaj ferm faţă de Beijing, notează AFP.
Textul menţionează de asemenea "îngrijorările" G7 cu privire la "extinderea continuă şi accelerată a arsenalului nuclear al Chinei", solicitându-i să depună eforturi pentru "stabilitate printr-o mai mare transparenţă" asupra armelor sale nucleare.
Fără să nominalizeze Beijingul, declaraţia comună se angajează să consolideze cooperarea împotriva "coerciţiei economice", care constă în restricţionarea comerţului sau a investiţiilor străine în scopuri politice.
Avertismentul împotriva susţinerii Rusiei în Ucraina, fără a menţiona China, se face ecoul avertismentelor repetate ale responsabililor occidentali faţă de Beijing împotriva furnizării de arme către Rusia.
Chiar dacă dezbaterile au fost clar dominate de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei şi ambiţiile Chinei în regiunea Asia-Pacific, miniştrii de externe din G7 au abordat de asemenea şi numeroase alte chestiuni şi crize politice mondiale.
Aceştia au îndemnat Coreea de Nord să se "abţină" de la noi teste nucleare şi lansări de rachete balistice.
Ei au "condamnat cu fermitate" luptele care au izbucnit de sâmbătă în Sudan şi au cerut "oprirea lor imediată", în timp ce confruntările între armata regulată şi o puternică forţă paramilitară au făcut deja aproape 200 de morţi, potrivit Naţiunilor Unite.
Miniştrii G7 au cerut de asemenea ridicarea "imediată" a interdicţiei "inacceptabile" impuse femeilor afgane de a lucra pentru organizaţii neguvernamentale şi ONU, promulgată în această lună de guvernul taliban în Afganistan.
În timp ce şefii de stat din G7 urmează să se reunească în luna mai la Hiroshima, oraş a cărui istorie este profund marcată de bomba atomică lansată de SUA în 1945, textul miniştrilor de externe din cele şapte ţări puternic industrializate pune mare accent pe angajamentul grupului de a "consolida eforturile de dezarmare şi neproliferare" pentru "o lume mai sigură şi mai stabilă".
Premierul nipon Fumio Kishida, el însuşi reprezentant ales din partea Hiroshima în parlament, şi-a exprimat dorinţa de a discuta cu omologii săi posibilitatea "unei lumi fără arme nucleare". Cu toate acestea, declaraţia de marţi a şefilor diplomaţiilor din G7 conţine puţine elemente noi în materie, menţionând "actualul mediu de securitate dificil".
Comunicatul G7 îndeamnă întreaga comunitate internaţională să dea dovadă de "transparenţă" cu privire la armele nucleare, cerând Rusiei să respecte moratoriul la testele nucleare la care a subscris.
Miniştrii de externe din G7 califică drept "inacceptabilă" ameninţarea Rusiei de a amplasa arme nucleare în Belarus, subliniind că "orice utilizare de arme chimice, biologice sau nucleare în Ucraina" va avea "consecinţe grave".
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat luna trecută că Rusia ar putea recurge la armele nucleare aşa-zis tactice cu rază mai scurtă de acţiune, invocând motivul apropierii NATO de graniţele ruse.
Este pentru prima oară de la sfârşitul Războiului Rece în urmă cu trei decenii când Rusia sugerează staţionarea de forţe nucleare într-o altă ţară, crescând miza în confruntarea sa care se intensifică cu Occidentul în legătură cu Ucraina (ţară pe care a invadat-o la 24 februarie 2022), notează Reuters.AGERPRES /(AS-autor:Lilia Traci, editor: Irina Cristea, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Belgia/Justiția alertează privind incidentele înarmate la Bruxelles: 'Oricine poate fi împușcat'
Procurorul din Bruxelles a tras un semnal de alarmă vineri privind o nouă serie de incidente armate legate de traficul de droguri în capitala belgiană și a lansat un apel la întărirea poliției judiciare pentru a destructura rețelele criminale, relatează AFP. 'Sunt un procuror îngrijorat', pentru că 'oricine poate fi împușcat
Islanda: O majoritate strânsă se opune reluării negocierilor de aderare la UE, potrivit unui sondaj înainte de referendum
O majoritate strânsă a islandezilor se opune redeschiderii negocierilor pentru aderarea la UE, arată un nou sondaj Gallup dat publicității vineri, o schimbare față de sondajele anterioare, cu o zi înainte de referendumul de sâmbătă, potrivit Reuters. Referendumul de la 29 august nu este unul privind aderarea la UE și orice acord încheia
Iran: Noul șef al Consiliului Național de Securitate amenință că-l va trimite pe Netanyahu 'în iad'
Noul numitul șef al Consiliului Național de Securitate al Iranului, Mohsen Rezaee, a amenințat că-l va trimite pe Benjamin Netanyahu, 'prim-ministrul regimului sionist, în iad', relatează dpa. Într-un interviu televizat de joi seară, Rezaee a respins de asemenea informațiile că Iranul a plănuit să-l ucidă pe Barron Trump, unul dintre fiii p
Țările riverane Mării Baltice intenționează să creeze o forță operativă antidrone
Țările riverane Mării Baltice, cu excepția Rusiei, intenționează să creeze o forță operativă antidrone care le va permite să reacționeze rapid în fața amenințărilor hibride în creștere, a anunțat vineri ministrul de interne german Alexander Dobrindt, relatează Reuters. De la lansarea invaziei ruse contra Ucrainei în februarie
Noul rege al Norvegiei va fi cunoscut sub numele de Haakon al VIII-lea
Noul monarh al Norvegiei a luat numele de Regele Haakon al VIII-lea, a anunțat palatul regal într-o postare pe Instagram vineri, așa cum se așteptau de altfel observatorii regali, informează Reuters. Regele Norvegiei, Harald al V-lea, a murit vineri dimineață, după mai mult de 10 zile de spitalizare și a fost succedat imediat de fiul său
Kremlinul recunoaște că procesul de pace din Ucraina este 'complet blocat'
Kremlinul a recunoscut vineri că procesul de pace dintre Rusia și Ucraina, a cărui ultimă rundă mediată de Statele Unite a avut loc în februarie, este 'complet blocat', informează EFE. 'Chestiunea negocierilor de pace este acum complet blocată. Nu există idei noi', a declarat presei purtătorul de cuvânt al președinț
Islanda votează sâmbătă într-un referendum pe tema redeschiderii negocierilor de aderare cu UE
Islanda votează sâmbătă într-un referendum privind redeschiderea negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană (UE), înghețate de mai bine de un deceniu, într-un vot pe care cele 27 de state membre îl urmăresc în principal dintr-o perspectivă geopolitică, relatează vineri EFE. Spre deosebire de prima în
#Ucraina a doborât un avion rus Tu-95MS capabil să transporte rachete, anunță președintele Volodimir Zelenski
Ucraina a lovit un avion rus Tu-95MS, capabil să transporte rachete, la baza aeriană Engels, a anunțat vineri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de Reuters. ''Acestea sunt avioane ce realizează lovituri contra Ucrainei'', a scris Zelenski pe
Prințul moștenitor Haakon devine noul rege al Norvegiei
Fostul prinț moștenitor Haakon a devenit vineri noul rege al Norvegiei, după decesul tatălui său, regele Harald, transmite Reuters. Din punct de vedere juridic, succesiunea la tron s-a produs în momentul decesului fostului rege. Funeraliile lui Harald vor avea loc peste câteva zile în catedrala din Oslo, după o
Fostul general Ratko Mladic, condamnat pentru crime de război, va avea parte de funeralii de stat (ministru)
Fostul lider militar al sârbilor bosniaci, Ratko Mladic, supranumit 'Măcelarul din Balcani' pentru rolul său în masacrul de la Srebrenica din 1995, va avea parte de o înmormântare cu 'toate onorurile militare și de stat la care are dreptul', a anunțat vineri ministrul justiției din Serbia, Nenad Vujic, la postul local de radio
Lideri din lumea întreagă transmit mesaje de condoleanțe norvegienilor după decesul regelui Harald
Lideri din Europa și din restul lumii au transmis condoleanțe norvegienilor după anunțul morții regelui Harald, la vârsta de 89 de ani, după peste trei decenii de la întronizare, și au salutat devotamentul fostului monarh față de țara și conaționalii lui, transmite vineri Reuters. Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, a declarat c
Regele Harald al Norvegiei, un monarh reformator, cu viziuni progresiste
Regele Harald al Norvegiei, un reformator care a reușit să iasă din umbra admiratului și extrovertitului său tată, care a fost pe tron timp de peste trei decenii, a murit vineri la vârsta de 89 de ani, a anunțat palatul regal, într-un moment de crize multiple pentru familia regală norvegiană, transmite Reuters. 'Regele Harald a
R.Moldova: Noii miniștri Claudiu Năsui și Eugeniu Osmochescu au depus jurământul
Noii miniștri ai dezvoltării economice și digitalizării, Claudiu Năsui, și respectiv al agriculturii și industriei alimentare, Eugeniu Osmochescu, au depus vineri jurământul de învestire în funcție, într-o ceremonie desfășurată la sediul Președinției Republicii Moldova, în prezența președintei Maia Sandu și a prim-ministrului Vasile Tofa
O judecătoare federală blochează din nou reforma propusă de Trump de a limita votul prin corespondență
O judecătoare federală americană a blocat temporar joi reforma președintelui Donald Trump de a restricționa votul prin corespondență, argumentând că implementarea acesteia ar putea priva de dreptul de vot mii de alegători, cu ceva mai mult de două luni înainte de alegerile intermediare din noiembrie, informează EFE și Reuters. Curt
Donald Trump sugerează că ar putea redenumi fie Atlanticul, fie Pacificul în Oceanul Americii
Președintele SUA, Donald Trump, a insinuat joi că ia în considerare redenumirea fie a Oceanului Atlantic, fie a Oceanului Pacific în 'Oceanul Americii', informează EFE. 'Acum ne lipsește doar un ocean. Poate va trebui să redenumim Atlanticul și/sau Pacificul. Poate îl vom schimba', a declarat Trump la un eveni














