Ucraina a afirmat vineri că face totul pentru a "obţine victoria în acest an" împotriva Rusiei, anunţând o viitoare contraofensivă, în contextul în care vineri se împlineşte un an de la invadarea ţării de către armata rusă, relatează France Presse.

La Moscova, fostul preşedinte şi nr.2 în Consiliul Securităţii Rusiei, Dmitri Medvedev, a jurat şi el "victoria", mergând până la ameninţare, afirmând că Rusia este pregătită să meargă până la "frontierele Poloniei".

"Suntem puternici. Suntem pregătiţi pentru orice", a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în cursul unui mesaj adresat naţiunii printr-o înregistrare video difuzată pe reţelele de socializare.

"Ucraina a surprins lumea. Ucraina a inspirat lumea. Ucraina a unit lumea", a adăugat el, aşezat la un birou în semiobscuritate, îmbrăcat într-un pulover negru, având imprimat un trident galben, simbolul Ucrainei.

La fel de hotărât, ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a promis să lovească Rusia în "aer, pe pământ, pe mare şi în spaţiul cibernetic". "Va fi contraofensiva noastră. Lucrăm din greu pentru a o pregăti", a spus el.

Zelenski a menţionat de asemenea oraşele, ocupate sau nu, unde au avut loc lupte sau chiar masacre: "Harkiv (Harkov), Cernighiv (Cernigău), Mariupol, Herson, Mikolaiv (Nikolaev), Gostomel, Volnovaha, Bucea, Irpin, Ohtîrka. Oraşe erou. Capitale ale invincibilităţii!"

"Nu vom avea niciodată odihnă atât timp cât ucigaşii ruşi nu vor fi pedepsiţi. De tribunalul internaţional, de Judecata lui Dumnezeu sau de soldaţii noştri", a afirmat preşedintele ucrainean.

În această vineri, preşedintele Zelenski este aşteptat din nou cu o conferinţă de presă, în timp ce ceremonii locale sunt prevăzute în special la Bucea, într-o suburbie a Kievului, scena unui masacru împotriva civililor, imputat trupelor ruse.

Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a rememorat un an "tragic şi epuizant din punct de vedere psihologic" cu această ocazie, potrivit dpa. "Dar noi luptăm, credem în noi şi în ţara noastră. De aceea vom depăşi totul şi vom câştiga", afirmă el într-o înregistrare video difuzată pe contul său de Telegram.

Deşi mulţi ucraineni nu credeau că va exista un "război barbar" din partea Rusiei, capitala se pregătise pentru un posibil atac, a amintit el.

"Voluntarii care s-au alăturat apărării teritoriale şi militarii noştri au ajutat la protejarea şi la menţinerea capitalei" sub controlul ucrainean, a adăugat Kliciko.

Trupele ruse au avansat până la periferia Kievului, după declanşarea războiului, dar nu au putut să meargă mai departe.

"Kievul este inima Ucrainei, Kievul este şi rămâne o ţintă pentru Rusia, ruşi şi pentru Putin", a declarat Kliciko într-un interviu acordat dpa.

În acelaşi timp, el spune că nu crede ca Rusia să poată reuşi un nou atac împotriva capitalei. "Nu cred că Rusia va câştiga", şi-a exprimat el convingerea.

În lume, tonul este de solidaritate cu Ucraina, notează AFP.

Adunarea Generală a ONU a cerut joi o retragere "imediată" a trupelor ruse, votând cu o majoritate zdrobitoare o rezoluţie în care a cerut o pace "justă şi durabilă". Dar au existat şi abţineri notabile, începând cu China, aliată a Rusiei.

NATO s-a declarat "hotărâtă să ajute Ucraina" în faţa Rusiei, care "nu a reuşit să zdrobească hotărârea poporului ucrainean".

Preşedintele francez Emmanuel Macron a adresat vineri un mesaj de "solidaritate" ucrainenilor: "Franţa este alături de voi". Vladimir Putin "nu-şi va atinge obiectivele imperialiste" în Ucraina, a afirmat şi cancelarul german Olaf Scholz.

La Paris, Turnul Eiffel a fost iluminat de joi seara în culorile galben şi albastru ale drapelului ucrainean. La fel s-a întâmplat şi la sediile Comisiei Europene şi Parlamentului European din Bruxelles. La Londra, un minut de reculegere şi o rugăciune în prezenţa deputaţilor şi diplomaţilor vor avea loc înaintea unui marş până la Ambasada Rusiei.

Ucraina a intrat vineri în cel de-al doilea an de război împotriva forţelor ruse. Primul an de la invazie a fost marcat de o rezistenţă înverşunată a ucrainenilor care, pe fondul unui ajutor din partea ţărilor occidentale, au provocat înfrângeri neaşteptate armatei lui Vladimir Putin.

Trupele ruse au pătruns pe teritoriul ucrainean în zorii zilei de 24 februarie 2022, declanşând astfel cel mai grav conflict în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Un an mai târziu, oraşe ucrainene sunt în mare parte în ruină, o parte a ţării este sub ocupaţie rusească şi cele două tabere înregistrează fiecare pierderi de ordinul a 150.000 de ucişi sau răniţi, potrivit estimărilor occidentale.

Dar armata ucraineană a forţat Kremlinul să renunţe la ocuparea Kievului în primăvară, iar apoi vara şi toamna trecută a respins invadatorii în nord-estul şi sudul ţării. De atunci, frontul s-a stabilizat, dar cele două tabere pregătesc noi ofensive.

În afară de Crimeea anexată în 2014, Rusia revendică de acum ca fiind ale sale alte patru regiuni - Doneţk şi Lugansk, în est, Zaporojie şi Herson, în sud.

Vladimir Putin a denunţat săptămâna aceasta Occidentul pe care îl acuză că duce un război prin procură pentru a "termina" cu Rusia.

Departe de a da înapoi, preşedintele rus a declarat miercuri că va continua "metodic" ofensiva în Ucraina, revendicând încă o dată "pământuri istorice" ruseşti.

În pofida dificultăţilor pe front, pierderile şi mobilizarea, împlinirea unui an de război riscă să facă puţine valuri în Rusia, unde orice critică la adresa armatei este reprimată sever, iar opoziţia este în închisoare sau în exil.

Rusia speră în continuare să cucerească cele patru regiuni ocupate parţial a căror anexare o revendică şi unde se concentrează luptele, în special în jurul oraşului fortăreaţă Bahmut, care rezistă în pofida recentelor progrese ruseşti.

Şeful grupului paramilitar Wagner, Evgheni Prigojin, a afirmat vineri că trupele sale au cucerit localitatea ucraineană Berhivka, situată la nord de Bahmut.

"Vom recuceri toate teritoriile noastre", a jurat şi fostul preşedinte Dmitri Medvedev, asigurând că obiectivul este de a "împinge frontierele ameninţărilor împotriva ţării noastre cât mai departe posibil, chiar dacă ar fi să ajungem până la frontierele Poloniei".

De la declanşarea invaziei, ţările occidentale au adoptat numeroase sancţiuni împotriva Moscovei, vizându-i veniturile din exporturile de gaze şi produse petroliere, sectorul său bancar, aerian şi industria de apărare. Occidentul a oferit un ajutor de peste 128 miliarde de euro Ucrainei, potrivit Kiel Institute for World economy.

Washingtonul a anunţat joi un nou ajutor militar de două miliarde de dolari Ucrainei, fără a oferi detalii.

Alte sancţiuni sunt în pregătire, căci până în prezent economia rusă a ştiut să se adapteze, notează AFP. AGERPRES/(AS - autor: Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Citeşte şi:

UCRAINA-UN AN DE RĂZBOI/ Bilanţul invaziei

UCRAINA-UN AN DE RĂZBOI/ Sinteza evenimentelor

UCRAINA-UN AN DE RĂZBOI/Criza refugiaţilor

UCRAINA-UN AN DE RĂZBOI/ Poziţia comunităţii internaţionale faţă de războiul din Ucraina

UCRAINA-UN AN DE RĂZBOI/ Demersuri de negociere Rusia-Ucraina pentru încheierea conflictului