Declanşarea conflictului din Ucraina a deschis unul dintre cele mai grele momente de criză din istoria continentului european de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Pe fondul apelurilor pentru pace ale comunităţii internaţionale şi ale părţilor direct implicate au existat demersuri de negociere între Kiev şi Moscova pentru încheierea ostilităţilor şi creionarea potenţialelor premise ale păcii.

La 28 februarie 2022, în zona de graniţă dintre Ucraina şi Belarus s-a desfăşurat prima rundă de negocieri dintre Ucraina şi Rusia pentru a pune capăt ostilităţilor militare, potrivit DPA. Discuţiile au fost deschise de gazda întâlnirii, ministrul belarus de externe de la acel moment, Vladimir Makey. Dezbaterile au fost organizate în două sesiuni, diferenţiate de o pauză. La finalul zilei de discuţii, consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak declara, conform AFP, că ''părţile au stabilit o serie de priorităţi şi teme care necesită anumite decizii înainte de o a doua rundă de discuţii.''

Guvernul turc a găzduit, în calitate de mediator, începând cu 1 martie 2022, la Istanbul, discuţii la nivel ministerial între părţile implicate în conflict. Au fost înregistrate anumite progrese în cadrul negocierilor între delegaţiile conduse de miniştrii de externe din cele două state, Dmitro Kuleba (Ucraina) şi Serghei Lavrov (Federaţia Rusă). Între punctele vehiculate pentru un potenţial acord s-au numărat: acceptarea neutralităţii de către Ucraina şi renunţarea la aderarea la NATO, cu condiţia ca securitatea să-i fie garantată de alte ţări (SUA, Regatul Unit, Franţa, Germania, Canada, Italia, Polonia, Israel sau Turcia) în faţa Rusiei; Ucraina a cerut Rusiei, printre altele, să semneze un tratat internaţional; delegaţia ucraineană a fost de acord ca statutul regiunilor Donbas şi Crimeea să fie negociat ulterior, potrivit AFP. Rusia a transmis, cu acest prilej, că va reduce operaţiunile militare în direcţia Kiev şi Cernigov. Într-o altă propunere formulată de guvernul de la Kiev către Moscova a fost avansată negocierea într-un termen de 15 ani a statutului peninsulei Crimeea, anexată de Rusia. Ucraina a cerut Rusiei ca mai întâi să-şi retragă trupele şi abia apoi să fie pus în aplicare un eventual acord, care trebuie validat printr-un referendum. Moscova a insistat pentru recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Peninsulei Crimeea anexate şi pentru dreptul la autodeterminare al provinciilor Doneţk şi Lugansk.

Delegaţiile ucraineană şi rusă au desfăşurat, la 1 aprilie 2022, o nouă rundă de discuţii, în format videoconferinţă, conform EFE. De această dată, negocierile s-au purtat şi la nivelul subgrupurilor de lucru. Negociatorul şef al delegaţiei ruse, Vladimir Medinski, a reiterat că ''poziţiile cu privire la Crimeea şi Donbas nu s-au schimbat''.

La 12 aprilie 2022, negociatorul ucrainean, Mihailo Podoliak, a spus că negocierile cu Rusia continuă, dar sunt foarte dificile, conform EFE. Negocierile urmau să continue în grupuri de lucru, potrivit oficialului ucrainean, care a făcut trimitere la anumite ''tactici tradiţionale ruseşti'' de a exercita presiune asupra procesului de negociere prin ''anumite declaraţii publice''.

Negociatorul-şef rus, Vladimir Medinski, a specificat, la 9 mai 2022, că tratativele de pace cu Ucraina se desfăşoară de la distanţă, potrivit Interfax şi Reuters. O tematică similară a fost abordată, în 13 mai 2022, de ministrul rus al apărării Serghei Şoigu în cadrul unei discuţii cu omologul său american Lloyd Austin, cei doi oficiali punctând asupra posibilităţilor privind încetarea ostilităţilor militare din Ucraina.

Ministerul de externe de la Kiev, Dmitro Kuleba, a anunţat, la 20 mai 2022, prin vocea unui purtător de cuvânt, că se află în lucru analizarea unei propuneri de pace avansată de guvernul Italiei, conform EFE. ''Orice decizie politică trebuie să treacă prin respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional'', a subliniat funcţionarul ucrainean. Potrivit ministrului italian de externe Luigi Di Maio, Italia a prezentat la ONU un plan pentru ''facilitarea dialogului etapizat'' între Rusia şi Ucraina, structurat pe patru faze, începând cu o încetare a focului sub monitorizare ONU şi continuând cu un acord asupra statutului Ucrainei în relaţia cu NATO şi cu Uniunea Europeană, urmat de soluţionarea chestiunilor teritoriale, inclusiv cele care privesc peninsula Crimeea şi regiunea Donbas, şi încheind cu un nou acord de securitate în Europa. La 25 mai 2022, ministerul rus de externe a transmis, prin purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova, că nu ia în calcul propunerea privind planul italian de pace.

Coordonatorul echipei de negociere a Rusiei, Vladimir Medinski, şi-a exprimat, la 22 mai 2022, disponibilitatea pentru continuarea dialogului în vederea soluţionării păcii, potrivit AFP.

La 4 octombrie 2022, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat decretul care declară în mod oficial ca ''imposibilă'' perspectiva unor negocieri între Kiev şi liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, însă lasă deschisă oportunitatea pentru desfăşurarea discuţiilor cu Rusia, conform Reuters. Decretul survine după ce preşedintele rus Vladimir Putin a proclamat ca parte a Rusiei regiunile ocupate din estul Ucrainei.

În 15 noiembrie 2022, preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski a punctat, într-o conferinţă de presă, că nu va exista un acord Minsk-3, cu referire la precedentele acorduri dedicate soluţionării crizei ucrainene (Minsk-1, Minsk-2), pe care Rusia să îl încalce imediat după semnare. În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat, pentru RIA Novosti citată de Reuters, că declaraţia lui Volodimir Zelenski arată că Ucraina nu este dispusă să negocieze cu Rusia.

Secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice, Mircea Geoană, a indicat, la 22 noiembrie 2022, că nu există "condiţii pentru un minim de teren" pentru negocieri de pace între Rusia şi Ucraina.

La 6 decembrie 2022, Rusia a transmis că agreează ideea avansată de SUA, prin secretarul de stat Antony Blinken, privind necesitatea unei păci juste şi durabile în Ucraina, însă a indicat că există şanse minime pentru declanşarea unor negocieri, conform Reuters. În replică la comentariile secretarului american de stat, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Rusia este de acord cu privire la necesitatea păcii. "Rezultatul ar trebui să fie o pace justă şi durabilă, putem fi de acord cu aceasta", a spus Dmitri Peskov. "Dar în ceea ce priveşte perspectivele unui anumit tip de negocieri, nu le vedem momentan", a adăugat purtătorul de cuvânt al administraţiei prezidenţiale ruse.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins public, la 22 decembrie 2022, cu prilejul vizitei la Washington, posibilitatea unui compromis teritorial în vederea demarării negocierilor de pace cu Rusia, a transmis DPA. O "pace justă" înseamnă "fără compromis în ceea ce priveşte suveranitatea, libertatea şi integritatea teritorială a Ucrainei", a susţinut preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în conferinţa de presă comună cu preşedintele american, Joe Biden.

La 28 decembrie 2022, agenţia Reuters a prezentat public planul de pace în accepţiunea preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, pe care liderul ucrainean l-a prezentat la summitul G20 din noiembrie. Documentul prevede: 1. Siguranţa radiologică şi nucleară, cu accent pe restabilirea securităţii în jurul celei mai mari centrale nucleare din Europa, Zaporojie, care este acum ocupată de Rusia; 2. Securitatea alimentară, incluzând protejarea şi asigurarea exporturilor de cereale ale Ucrainei către cele mai sărace naţiuni din lume; 3. Securitatea energetică, cu accent pe restricţiile de preţ asupra resurselor energetice ruseşti, precum şi pe sprijinirea Ucrainei în refacerea infrastructurii energetice, din care jumătate a fost afectată de atacurile ruseşti; 4. Eliberarea tuturor prizonierilor şi deportaţilor, inclusiv a prizonierilor de război şi a copiilor deportaţi în Rusia; 5. Restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei - despre care Zelenski a spus că "nu poate fi negociată" - şi reafirmarea acesteia de către Rusia în conformitate cu Carta ONU; 6. Retragerea trupelor ruseşti şi încetarea ostilităţilor, restabilirea frontierelor de stat ale Ucrainei cu Rusia; 7. Justiţie, care să includă înfiinţarea unui tribunal special care să judece crimele de război ruseşti; 8. Prevenirea ecocidului, necesitatea de a proteja mediul, cu accent pe deminare şi refacerea instalaţiilor de tratare a apei; 9. Prevenirea escaladării conflictului şi construirea unei arhitecturi de securitate în spaţiul euro-atlantic, incluzând garanţii pentru Ucraina; 10. Confirmarea încheierii războiului prin includerea acestui fapt într-un document semnat de părţile implicate. Ca replică la acest plan de pace, preşedintele Franţei Emmanuel Macron l-a asigurat, cu prilejul unei conversaţii telefonice, pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, că va susţine planul său de pace la nivel internaţional, potrivit AFP.

La 30 ianuarie 2023, ministrul rus adjunct de externe, Serghei Riabkov, a declarat că Federaţia Rusă este ''pregătită să studieze orice iniţiativă serioasă pentru rezolvarea crizei în Ucraina", conform RIA Novosti, citată de EFE şi DPA.

Germania, una dintre părţile implicate în negocierile pentru acordurile de la Minsk, a transmis, deopotrivă, un mesaj pe această temă a negocierilor pentru pace între cele două părţi. Cancelarul federal german Olaf Scholz a menţionat, la 3 februarie 2023, că nu există şanse pentru un final negociat al războiului dintre Rusia şi Ucraina decât după ce Federaţia Rusă va accepta să îşi retragă forţele din teritoriile ocupate, conform DPA.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a exclus, la 16 februarie 2023, orice acord de pace cu Rusia care ar putea implica vreo cedare către statul rus a unei părţi din teritoriul Ucrainei, potrivit EFE. "Orice compromis teritorial ne va transforma într-un stat mai slab", a spus preşedintele Volodimir Zelenski, care a adăugat că "armele sunt singurul limbaj pe care Rusia îl înţelege". Cu acelaşi prilej, preşedintele Volodimir Zelenski a reafirmat necesitatea ca Ucraina să continue apropierea de UE în ceea ce priveşte "valorile" dar şi legăturile economice.

Ministrul chinez al afacerilor externe Wang Yi a discutat, la Moscova, la 22 februarie 2023, cu preşedintele rus Vladimir Putin, punând în discuţie şi disponibilitatea guvernului de la Beijing de a avansa un plan de pace pentru Ucraina în vederea încheierii conflictului, conform AFP şi EFE. Wang Yi s-a întâlnit, anterior, la Conferinţa de Securitate de la Munchen, şi cu ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, căruia i-a prezentat "elemente cheie ale planului de pace chinez" pentru încheierea războiului.

Guvernul chinez a cerut Rusiei şi Ucrainei să reia dialogul şi a respins orice recurgere la arme nucleare, în documentul în 12 puncte intitulat "Poziţia Chinei cu privire la soluţionarea politică a crizei ucrainene", publicat la 24 februarie 2023, la un an de la începerea războiului, informează AFP. "Toate părţile ar trebui să sprijine Rusia şi Ucraina să lucreze în aceeaşi direcţie şi să reia dialogul direct cât mai curând posibil" în vederea unei "soluţii paşnice", "Toate părţile trebuie să rămână raţionale şi să dea dovadă de reţinere, să evite agravarea tensiunilor şi să prevină deteriorarea în continuare a crizei sau chiar scăparea sa sub control", "Armele nucleare nu trebuie folosite şi un război nuclear nu trebuie purtat. Trebuie să ne opunem ameninţării sau recurgerii la armele nucleare", "Părţile (implicate) în conflict trebuie să respecte cu stricteţe dreptul internaţional umanitar, să evite atacarea civililor sau a clădirilor civile", se arată în document, potrivit Reuters. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat, la 23 februarie, că doreşte să discute cu Beijingul acest document care prezintă poziţia Chinei, apreciind drept pozitivă implicarea acestui partener apropiat al Moscovei. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Lăzăroiu)