Ucraina a retras 19 milioane de cărţi ruseşti şi sovietice din bibliotecile sale
Ucraina a retras din bibliotecile sale, până în noiembrie 2022, aproximativ 19 milioane de copii ale unor cărţi care datează din perioada sovietică sau care erau tipărite în limba rusă, a anunţat luni un oficial de rang înalt de la Kiev, informează Reuters.
Yevheniya Kravchuk, director adjunct al Comisiei parlamentare ucrainene pentru politici umanitare şi informaţionale, a precizat că din cele 19 milioane de cărţi retrase, 11 milioane erau tipărite în limba rusă.
"Anumite cărţi tipărite în limba ucraineană în epoca sovietică au fost de asemenea anulate", a adăugat Yevheniya Kravchuk într-o declaraţie publicată pe site-ul Verkhovna Rada, Parlamentul Ucrainei.
"Există şi recomandări pentru a anula şi a elimina cărţile ai căror autori au sprijinit agresiunea armată împotriva Ucrainei", a mai spus ea.
Deocamdată nu este clar ce s-a întâmplat cu cărţile care au fost retrase.
După ce Rusia a anexat Peninsula Crimeea în 2014, autorităţile de la Kiev au restricţionat tot mai mult folosirea cărţilor ruseşti. Procesul aşa-numitei "de-rusificări" s-a accelerat după ce Rusia a invadat Ucraina în urmă cu aproape un an.
La jumătatea anului 2022, Ucraina a restricţionat distribuţia de cărţi ruseşti, încercând să taie şi mai mult legăturile culturale dintre cele două ţări şi să anuleze politicile despre care autorităţile de la Kiev afirmă că au suprimat identitatea ucraineană timp de secole.
"În general, raportul dintre cărţile de limbă rusă şi cele de limbă ucraineană din bibliotecile noastre este unul foarte regretabil. Aşadar, acum vorbim despre faptul că este necesar să reînnoim fondurile pentru a cumpăra cărţi în limba ucraineană cât mai rapid posibil", a adăugat Yevheniya Kravchuk.
Ea a precizat că aproximativ 44% dintre cărţile aflate în bibliotecile ucrainene sunt în limba rusă, restul fiind tipărite în ucraineană sau în limbi ale unor ţări din Uniunea Europeană.
Ucraineana este singura limbă oficială din această ţară.
Aproximativ jumătate din populaţia ţării vorbeşte majoritar sau exclusiv limba ucraineană, iar circa 30% dintre locuitori vorbesc majoritar sau exclusiv limba rusă, potrivit unui sondaj realizat în 2019 de Institutul Internaţional de Sociologie din Kiev.
Atât rusa, cât şi ucraineana sunt limbi slave răsăritene, însă, în timp ce majoritatea ucrainenilor vorbesc ruseşte, ruşii care nu sunt familiarizaţi cu limba ucraineană întâmpină dificultăţi în înţelegerea ei, afirmă jurnaliştii de la Reuters.
Limba rusă continuă să deţină un rol important în companiile, cultura şi mass-media din Ucraina. Rusa este în continuare vorbită pe scară largă în multe oraşe ucrainene, inclusiv la Kiev, deşi utilizarea limbii ruse a fost tot mai mult restricţionată. Legile adoptate de autorităţile de la Kiev obligă companiile şi instituţiile oficiale să folosească limba ucraineană. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Ana Alecu, editor online: Adrian Dãdârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Germania: Bundestag adoptă un proiect de lege pentru a stimula transplanturile de rinichi
Transplanturile de rinichi pentru pacienții grav bolnavi sunt pe cale să devină mai accesibile în Germania, informează DPA. Bundestagul - camera inferioară a Parlamentului german - a adoptat joi un proiect de lege propus de ministrul Sănătății din această țară, Nina Warken, care relaxează restricțiile anterior stricte privind prelevarea de organe de la d
Rămășițele Sfântului Francisc de Assisi au fost expuse publicului pentru prima dată în istorie
Osuarul cu rămășițele Sfântului Francisc de Assisi a fost expus publicului sâmbătă, pentru prima dată în istorie, la basilica din Assisi (centru Italia) și doar pentru o lună, cu ocazia marcării a 800 de ani de la moartea sa, informează EFE. 'În mod paradoxal, tocmai în banalitatea acestor câteva oase ră
Premiile EFA 2026: Lungmetrajul 'Sentimental Value', desemnat cel mai bun film european
Lungmetrajul 'Sentimental Value', regizat de Joachim Trier, a fost desemnat cel mai bun film european în cadrul celei de-a 38-a gale anuale a premiilor Academiei Europene de Film (EFA), organizată sâmbătă seară la Berlin, potrivit site-ului oficial al evenimentului. La această categorie au fost nominalizate producțiile cine
Premiile EFA 2026: Cineastul Joachim Trier a câștigat premiul pentru cel mai bun regizor
Cineastul danezo-norvegian Joachim Trier, autorul lungmetrajului 'Sentimental Value', a fost recompensat cu premiul pentru cel mai bun regizor la cea de-a 38-a ediție a premiilor Academiei Europene de Film (EFA), organizată sâmbătă seară la Berlin, potrivit site-ului oficial al evenimentului. La această categorie au fost nominali
VIDEO Premiile EFA 2026: Renate Reinsve, desemnată cea mai bună actriță europeană
Renate Reinsve, protagonista filmului 'Sentimental Value', regizat de Joachim Trier, a câștigat premiul pentru cea mai bună actriță la cea de-a 38-a gală anuală organizată de Academia Europeană de Film (EFA), sâmbătă seară, la Berlin, informează site-ului evenimentului. La această categorie au fost nominalizate actrițele Le
Premiile EFA 2026: Stellan Skarsgard, desemnat cel mai bun actor european
Suedezul Stellan Skarsgard, protagonistul filmului 'Sentimental Value', regizat de Joachim Trier, a câștigat premiul pentru cel mai bun actor european la cea de-a 38-a gală anuală organizată de Academia Europeană de Film (EFA), sâmbătă seară, la Berlin, potrivit site-ului oficial al evenimentului. La această categorie au fo