Raportul publicat de Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), care a coordonat vaccinarea anti-COVID în România şi şi-a încheiat activitatea în prima jumătate a anului trecut, arată că până la 2 februarie 2022 acoperirea vaccinală la nivel naţional a fost de 41,85% în rândul populaţiei generale.

Documentul, intitulat "ROVACCINARE Misiune îndeplinită 2020-2022", conţine peste 160 de pagini în care sunt prezentate datele privind vaccinarea anti-COVID în România, inclusiv grafice, fotografii, hărţi şi este prefaţat de mesaje transmise de preşedintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă şi şefii CNCAV, medicii Valeriu Gheorghiţă şi Andrei Baciu.

Acoperirea vaccinală la nivel naţional a fost, la data de 2 februarie 2022, de 41,85% în rândul populaţiei generale, arată documentul.

Conform raportului, centralizatorul livrărilor de vaccin de la companiile producătoare de vaccinuri cuprinde 112 tranşe de vaccin primite de la producătorii autorizaţi, din care, pe fiecare tip de vaccin: 43 de la Pfizer, 26 de la Moderna, 20 de la AstraZeneca şi 23 de la Johnson&Johnson.

De asemenea, situaţia generală privind livrările şi stocurile de vaccin anti-COVID de la 27.12.2020 până la 10.02.2022, ora 12,00, prezentată în raport, arată că România a importat în această perioadă 31.813.299 de vaccinuri, dintre acestea 18.854.699 fiind produse de Pfizer.

Situaţia prezentată mai arată că la 10 februarie 2022 în stocuri se regăseau 7.197.102 vaccinuri, dintre care aproximativ 2.613.642 produse de Pfizer, 292.560 vaccinuri pediatrice, 1.615.950 vaccinuri produse de Johnson&Johnson, 1.573.280 de doze Moderna şi 1.101.670 doze AstraZeneca. Nivelul pierderilor este de 5,67%, adică 1.804.982 doze de vaccin.

Totodată, au fost revândute, până în martie anul trecut, 2.659.410 doze vaccin Pfizer şi 912.000 doze vaccin Moderna. România a donat, de asemenea, 100.620 doze Pfizer, 450.000 doze Moderna, 1.569.800 AstraZeneca şi 30 Johnson&Johnson.

În privinţa vaccinului Pfizer pediatric, dintre cele 330.000 de doze au fost distribuite 37.440 şi administrate 7.851, reprezentând 2% din cantitate.

Raportul mai menţionează că, de la începutul campaniei de vaccinare împotriva COVID-19 şi până la sfârşitul anului 2021, au fost clasificate 19.716 cazuri ca reacţii adverse postvaccinare (RAPI), dintre care 17.567 (89,1%) au avut manifestări generale.

Din aceste cazuri, 16.621, reprezentând 84,3%, au fost raportate în sistemul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (ANMDMR) şi 3.093, adică 15,7%, au fost raportate către Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Din rândul cazurilor RAPI cu manifestări generale în baza documentelor medicale şi a investigaţiilor efectuate, cele mai
importate cazuri au fost diagnosticate astfel: manifestări aparat cardio-vascular - 10 cazuri cu miocardită, 4 cazuri cu pericardită şi un caz cu miopericardită; tulburări hematologice - 16 cazuri cu manifestări trombotice, un caz citoliză hepatică, un caz purpură
trombocitopenică; sistem nervos - 16 cazuri paralizie facială, 2 cazuri neuropatie senzitivă, un caz paraplegie flască şi un caz sindrom Guillain Barre; sistem imunologic - 424 cazuri cu reacţii alergice şi 12 cazuri cu şoc anafilactic.

Pentru cele 10 cazuri de miocardită, distribuţia pe grupe de vârstă este de: 4 cazuri la grupa de vârstă 15-19 ani, 2 cazuri la grupa de vârstă 20-24 ani, câte un caz la grupele de vârstă 30-34 ani, 35-39 ani, 40-49 ani şi 50-54 ani.

Raportul cuprinde şi o analiză preliminară a eficienţei vaccinării împotriva COVID-19 în România, menţionându-se că vaccinarea cu schemă completă scade de 14 ori riscul de deces în urma maladiei COVID-19, de 12 ori riscul de spitalizare şi de internare în ATI şi de 10 ori riscul de infecţie cu SARS-CoV-2.

De asemenea, documentul prezintă situaţia măsurilor întreprinse de autorităţi, documentele emise, precum şi comunicarea realizată în această perioadă şi eforturile de combatere a informaţiilor false despre vaccinurile şi vaccinarea împotriva COVID-19.

"Cu toate aceste eforturi depuse, fenomenul promovării informaţiilor false în grupurile şi de conturile din România nu a
putut fi stopat. Mecanismele interne de verificare a informaţiilor ale platformelor sociale nu sunt calibrate şi susţin generarea de
conţinut propriu, indiferent de natura şi veridicitatea acestuia. Cele mai multe informaţii false au fost promovate după anumite intervenţii ale unor medici în emisiuni difuzate de mainstream mass-media şi anumitor persoane publice fără expertiză în domeniul sănătăţii publice, cu preponderenţă la 3 televiziuni din România. O altă sursă inepuizabilă de informaţii false cu privire la vaccinarea împotriva COVID-19 este reprezentată de mai multe platforme web, majoritatea informaţiilor publicate pe subiectul vaccinării fiind false şi împotriva campaniei naţionale de vaccinare", se susţine în raport.

Totodată, în document se menţionează lipsa fondurilor pentru promovarea informaţiilor.

"În lipsa fondurilor, am căutat şi identificat diverşi parteneri care să susţină, pro bono, acţiunile noastre de promovare a informaţiilor, inclusiv de cooptare a voluntarilor SMURD care să acorde sprijin personalului vaccinator în centrele de vaccinare, în zona de triaj şi de monitorizare; voluntarii SMURD au asigurat o perioadă, în mod coordonat, şi activitatea de soluţionare a petiţiilor şi a cererilor primite din partea cetăţenilor ori a diverselor instituţii aparţinând mediilor public şi privat", menţionează sursa citată.

De asemenea, scopul acestor acţiuni a fost reprezentat de creşterea nivelului de încredere a populaţiei în acest act medical, prin promovarea acţiunilor de vaccinare a categoriilor socio-profesionale aflate în linia întâi (personal medical, poliţişti, pompieri, piloţi, militari etc.), promovarea periodică a statisticilor referitoare la numărul persoanelor vaccinate/ a dozelor de vaccin administrate pentru fiecare tip administrat în România, deschiderea conturilor oficiale #ROVaccinare în cele mai populare reţele sociale (Facebook, Instagram, TikTok şi YouTube).

Raportul se mai referă la documentele şi la cele 326 de instrucţiuni emise de CNCAV care cuprind procedurile de lucru, indicaţii privind organizarea transporturilor, recepţia vaccinurilor, managementul stocurilor, metodologia privind managementul dozelor de vaccin, derularea vaccinării în situaţii deosebite şi proceduri privind imunizarea bolnavilor cronici, a persoanelor nedeplasabile sau a femeilor gravide. AGERPRES/(AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Antonia Niţă, editor online: Irina Giurgiu)