Octavian Morariu, membru în Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) şi preşedinte al Rugby Europe (Federaţia Europeană de Rugby), a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că pentru a fi ales într-o organizaţie sportivă internaţională contează mai puţin naţionalitatea şi mai mult persoana şi calităţile acesteia.

El a explicat că drumul până în vârful organizaţiilor este unul lung, iar cine îşi propune să îl străbată are nevoie în primul rând de muncă şi răbdare.

Ca român care lucrează de ani buni în străinătate, Octavian Morariu a menţionat că nu se ruşinează cu absolut nimic, iar prejudecăţile celor de afară l-au motivat să demonstreze că este printre cei mai buni. Prin poziţia sa de conducere în Rugby Europe, dar şi prin cea de membru în cadrul CIO, Morariu afirmă că reprezintă toţi sportivii, dar indirect şi ţara sa natală. "Ţinând cont de responsabilitatea pe care o ai în organismul respectiv, o responsabilitate firească, mai este şi responsabilitatea de a-ţi reprezenta ţara, deşi nu este ceva, să spun aşa, direct. Este indirect, dar o faci până la urmă", a subliniat fostul rugbist.

În opinia sa, lobby-ul pe care un membru al unei organizaţii internaţionale îl face în interiorul acesteia pentru ţara sa este unul important. "Un adevărat patriot o face şi o face fără să se gândească prea mult la acest lucru", a precizat Octavian Morariu.

Reprezentarea României în organismele internaţionale este necesară în ceea ce priveşte revenirea sportului românesc în topul mondial, dar nu şi suficientă, susţine Morariu. Acesta este de părere că revitalizarea sportului românesc trebuie să aibă înceapă de acasă, având susţinerea la factorului politic, dar şi administrativ şi educativ. "Este nevoie de un efort de echipă. Este nevoie de un efort mare de conştientizare a situaţiei în care suntem, de evaluare şi analiză a ceea ce trebuie să facem şi mai ales de conştientizare a ceea ce putem să facem", a adăugat fostul jucător de rugby.

În vârstă de 61 de ani, Octavian Morariu ocupă funcţia de preşedinte al Rugby Europe din 2013, aflându-se acum la cel de-al treilea mandat, care expiră în 2024. Tot în 2013, el a fost ales membru al Comitetului Internaţional Olimpic pentru România. Anterior, Morariu a fost preşedinte al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi preşedinte al Federaţiei Române de Rugby.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Domnule Morariu, sunteţi unul dintre puţinii români care au reuşit să ajungă în structurile de conducerea ale unor organizaţii internaţionale, cât de greu este drumul până acolo?
Octavian Morariu: Este un drum... hai să-i nu-i spunem greu, să-i spunem un drum lung. Îţi trebuie în primul rând răbdare, iar ceea ce întreprinzi pentru sportul tău şi pentru ceilalţi să capete valoarea care justifică prezenţa şi alegerea în asemenea organisme internaţionale. Deci trebuie muncă şi răbdare.

AGERPRES: Aţi simţit vreodată că este mai dificil să reuşiţi în străinătate pentru că sunteţi român?
Octavian Morariu: Nu. Niciodată. Nu m-am simţit împovărat, ca să zic aşa, de faptul că sunt român. Eu sunt mândru că sunt român şi calităţile pe care le am sunt ale unui român şi nu ale altcuiva.

AGERPRES: Sportul românesc a fost mereu apreciat în străinătate, dar, după intrarea în Uniunea Europeană, imaginea ţării noastre a avut de suferit ca urmare a plecării multor cetăţeni români în Occident. A trebuit să luptaţi cu prejudecăţile pentru a reuşi?
Octavian Morariu: Noi nu trebuie să ne ruşinăm cu absolut nimic. Şi o spun sportivii noştri, şi toţi oamenii noştri care sunt foarte mulţi de calitate. Iar vizavi de ce fac alţii, trebuie să depăşim şi să demonstrăm că suntem cei mai buni sau printre cei mai buni.

AGERPRES: Care au fost motivele pentru care aţi ales să reprezentaţi România la nivel internaţional?
Octavian Morariu: Sunt două chestiuni. Eu reprezint în primul rând interesele sportivilor. Deci eu nu mă reprezint pe mine, eu reprezint ţara prin poziţia mea. Dar motivaţia de a fi într-o asemenea poziţie nu este de a reprezenta România, ci de a-i reprezenta pe sportivi. Pe toţi sportivii, pentru că atunci când reprezinţi o organizaţie internaţională trebuie să îi reprezinţi pe toţi, să ai grijă de toţi, să fii la fel de atent cu toată lumea. Sigur că din aceste posturi, prin ceea ce faci îţi reprezinţi ţara, este inevitabil. Cu atât mai mult, când eşti în asemenea poziţii trebuie să fii de două ori mai grijuliu şi mai atent la modul în care te comporţi, de ceea ce faci. Ţinând cont de responsabilitatea pe care o ai în organismul respectiv, o responsabilitate firească, mai este şi responsabilitatea de a-ţi reprezenta ţara, deşi nu este ceva, să spun aşa, direct. Este indirect, dar o faci până la urmă.

AGERPRES: Faptul că aţi activat ca jucător de rugby în Franţa v-a ajutat în drumul dumneavoastră către vârful structurilor internaţionale?
Octavian Morariu: Fără îndoială da, pentru că acolo am cunoscut mai bine rugby-ul francez şi oamenii din rugby-ul francez m-au cunoscut mai bine. Aşa că în mod sigur a fost un plus.

AGERPRES: Se ştie că este extrem de greu de intrat în Comitetul Internaţional Olimpic, dumneavoastră cum aţi reuşit? Aţi spus de muncă şi răbdare, dar în afară de aceste lucruri?
Octavian Morariu: Tot parcursul tău ca persoană, ca sportiv... parcursul în administraţie, în profesie şi în viaţă în general. Nu există o formulă magică sau un "job description" precis. E un ansamblu care e destul de echilibrat între elementele sale, adică viaţă sportivă, viaţă personală, viaţă profesională şi aşa mai departe.

AGERPRES: Cum vedeţi candidatura României la organizarea Jocurilor Olimpice pentru Tineret din 2028?
Octavian Morariu: Deocamdată nu vorbim despre o candidatură, este vorba despre o intenţie care este pe cale să fie explorată. Azi nici nu mai vorbim despre o candidatură, procedurile de selecţie şi alegere a oraşelor gazdă s-au modificat şi agenda 2020, care a introdus noile norme, indică un parcurs diferit pentru a ajunge la organizarea unei ediţii a Jocurilor Olimpice. Deocamdată, România şi alte ţări explorează această posibilitate. Organizarea în România a acestor Jocuri depinde de foarte mulţi factori. Aşa cum a explicat premierul, căruia îi mulţumesc că m-a ascultat cu mare atenţie, pentru organizare e nevoie de un ansamblu de factori. Până la urmă infrastructura e ceva ce poate fi reglat cel mai uşor. Problema este legată de federaţii, de rezultatele noastre, de potenţialul pe care îl avem în a organiza Jocuri de orice fel. Deci trebuie să fii bun în acel sport, să poţi să câştigi medalii.

AGERPRES: Cât de dificil este să convingi oficialii unor asociaţii din ţări străine să voteze un român? Dumneavoastră aţi făcut-o atât la Rugby Europe, cât şi la CIO...
Octavian Morariu: Naţionalitatea contează mai puţin aici... contează în general persoana, calităţile ei, atuurile ei. Naţionalitatea contează mai puţin. Şi eu îi aleg la rândul meu pe alţii. Şi nu mă uit la naţionalitate, mă uit la ce fel de persoană este, ce calităţi are, ce input are, ce potenţial... deci nu prea mă uit la naţionalitate.

AGERPRES: Cât de important este lobby-ul pe care un membru al unei organizaţii internaţionale îl face în interiorul acesteia pentru ţara sa?
Octavian Morariu: Ăsta este un lucru extrem de important, pentru că aici poţi să-ţi promovezi ţara, să îţi promovezi toate atuurile şi potenţialul, tot ce reprezintă ţara ta şi oamenii din ţara ta. Aici poţi să faci foarte multe. Iar un adevărat patriot o face şi o face fără să se gândească prea mult la acest lucru.

AGERPRES: Credeţi că marii sportivi ai României ar trebui să se gândească la o carieră în structurile internaţionale după retragerea din activitate şi ce sfaturi le-aţi da pentru a reuşi?
Octavian Morariu: Trebuie să ai o aplecare către aşa ceva, să ai potenţial pentru aşa ceva, trebuie să ai susţinere... inclusiv de la familie, aşa cum am avut eu. Iar cei care îşi doresc ar trebui să o facă, fără doar şi poate.

AGERPRES: Cu un număr mai mare de reprezentanţi în asociaţiile internaţionale sportul românesc ar avea o şansă în plus pentru a reveni în topul mondial?
Octavian Morariu: Reprezentarea este foarte bună şi necesară, dar nu suficientă. Lucrurile trebuie să se întâmple acasă în primul rând. Şi este nevoie de susţinerea tuturor în această revitalizare, începând de la factorul politic, la factorul administrativ, la factorul educativ. Nu rezolvă unul sau altul singur de capul lui. Este nevoie de un efort de echipă. Este nevoie de un efort mare de conştientizare a situaţiei în care suntem, de evaluare şi analiză a ceea ce trebuie să facem şi mai ales de conştientizare a ceea ce putem să facem. E foarte important. În general, când ai un proiect mare, un proiect de ţară aş spune eu, trebuie să ai o viziune, o strategie, un plan de măsuri şi un plan de implementare a acestor măsuri. Şi la sfârşit trebuie să pui şi un buget, pentru că atâta timp cât nu ştii exact cât costă... şi dacă n-ai finanţarea pentru ce vrei să faci totul rămâne la stadiul de plan pe hârtie.
AGERPRES (A, AS-autor: Marius Ţone, editor: Mihai Ţenea, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Sursa foto: (c) Octavian Morariu/Facebook.com