O majorare a pensiilor cu rata inflaţiei ar însemna un plus de 5,1 - 5,2%, pentru că trebuie să ne raportăm la inflaţia din 2021, conform prevederilor legale, şi ar fi prea puţin, de aceea propunerea noastră este de o creştere cu minimum 10%, de la 1 ianuarie, a declarat, într-un interviu pentru AGERPRES, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Marius Budăi.

El a subliniat că autorităţile luptă pentru creşterea puterii de cumpărare, fiind o diferenţă "foarte, foarte mare" între a apăra o putere de cumpărare şi a o majora.

De asemenea, ministrul a precizat că principalul target al instituţiei pe care o conduce este crearea de locuri de muncă şi că cei care sunt apţi de muncă trebuie calificaţi şi orientaţi în carieră, astfel încât să aibă o meserie şi să poată lucra. "Nu cred într-o familie care se bazează doar pe alocaţiile copiilor", a punctat Budăi.

Referindu-se la modificările privind impozitarea contractelor pentru angajaţii part-time, Budăi a spus că pot fi anumite nemulţumiri, dar că este nevoie de o relaţie corectă angajator-angajat. Totodată, ministrul a menţionat că numărul contractelor full-time a crescut, în prezent fiind cu 43.000 de contracte în plus, la care se adaugă cele peste 150.000 transformate în normă întreagă.

AGERPRES: Vă aflaţi la al doilea mandat de ministru al Muncii. Puteţi să faceţi o analiză comparativă a nivelului de trai al populaţiei în al doilea mandat, raportat la primul?

Marius Budăi: Sigur că putem şi sigur că este şi în obligaţia noastră să o facem. Dacă atunci, în 2018-2019, când am avut onoarea, spun eu de fiecare dată, să fiu pentru prima dată ministru într-un Guvern al României, situaţia era una cu totul şi cu totul alta, incomparabilă din punctul meu de vedere cu situaţia de acum, pentru că eram înainte de pandemie, nu ştiam nimic de pandemie, nu ştiam nimic de criza energetică ce va urma, nu ştiam nimic de războiul ce va urma şi mai ales un război care se derulează din păcate şi la graniţele cu ţara noastră, situaţia este mult mai complicată.

Dacă în acea perioadă 2017, 2018, 2019, am reuşit să scoatem din stare de deprivare materială severă peste 1.000.000 de cetăţeni, s-au reintrodus în perioada 2020-2021 peste 100.000 de cetăţeni în stare de deprivare materială severă. Suntem în anul 2022, acum când trebuie să fim proactivi, nu reactivi, să luăm măsuri pentru a preîntâmpina pierderea puterii de cumpărare. Nu mai suntem în situaţia lui 2018, 2019, 2017 chiar, când am preluat guvernarea şi ne luptam pentru creşterea puterii de cumpărare. Este o diferenţă foarte,, foarte mare între a apăra o putere de cumpărare, care şi aşa este scăzută, şi a creşte puterea de cumpărare.

Pe parcursul acestui an, începând de când am intrat la guvernare, noi, Partidul Social Democrat, am venit în primă fază, şi nu era atunci războiul declanşat, dar eram după o perioadă de doi ani de criză sanitară, urmată de criză economică, cu un pachet social care practic a reprezentat pentru noi linia roşie de a intra sau nu intra într-o formă de majoritate parlamentară care să susţină un Guvern al României. Am reuşit să introducem acel pachet social. S-a dovedit că nu este un moft al PSD, era o necesitate. Ulterior, după izbucnirea războiului, iată că situaţia ne-a pus în postura să implementăm pachete sociale şi măsuri economice în mod repetat.

Am căutat să avem o abordare extrem de echilibrată între măsurile economice şi măsurile din pachetele sociale, pentru că, dacă nu sprijini economia în primul rând, şi suntem la Ministerul Muncii, să-şi apere locurile de muncă, pentru că acesta este target-ul principal al Ministerului Muncii, să creăm locuri de muncă, dar să şi apărăm în situaţii de criză locurile de muncă existente.Vreau să vă spun că dacă în momentul în care noi eram la prima guvernare şi noi discutam despre crearea de noi locuri de muncă, iată că acum am fost puşi, cum discutam atunci de creşterea puterii de cumpărare şi noi cream locuri de muncă, acum să apărăm puterea de cumpărare, dar să apărăm şi locurile de muncă existente.

Dacă în perioada anilor 2021-2020, România era într-un clasament mondial întocmit de Fondul Monetar Internaţional privitor la măsurile de sprijin ca şi impact în PIB-ul economiei, şi eram, vă aduceţi aminte, pe un loc ruşinos, 143 parcă, după ţări ca şi Kongo, de exemplu, situaţia acum, în anul acesta, s-a modificat radical şi cred că se cunoaşte amprenta PSD la guvernare şi faptul că avem peste 6 % deja măsuri de sprijin a economiei luate numai în acest an.

Iată că venim cu o sprijinire echilibrată. Recent am mai accesat prin cadrul Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, cu sprijinul colegilor de acolo, şi le mulţumesc, încă 57.000.000 de euro pe care îi vom folosi exact pentru a veni în sprijinul mediului de afaceri, să-şi apere locurile de muncă, dar să şi creăm alte locuri de muncă. Sunt acele convenţii pentru tinerii mici şi pentru şomerii de lungă durată, cei de peste 45 de ani.

Foto: (c) CRISTIAN LUPASCU / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Pregătiţi proiectul de buget pentru anul 2023, urmează să fie discutat şi probabil aprobat în coaliţie. Acest document prevede majorări salariale şi de pensii? Dacă da, la ce nivel se ridică aceste procente şi dacă ele pot acoperi rata inflaţiei?

Marius Budăi: Pregătim proiectul de buget. Până la proiectul de buget vreau să vă informez că la prima rectificare am solicitat o sumă consistentă de bani, am şi primit-o, pentru a acoperi tot ce înseamnă plăţile din domeniul social, dar mai ales, şi revin, s-ar putea să vă pară că insist prea mult, dar apărarea locurilor de muncă este o măsură extrem de importantă. Am primit o sumă de bani şi de la buget, pe lângă ce am realizat în noi prin atragerea celor 57.000.000 de euro, astfel încât plata convenţiilor de acum, care se află în execuţie, plus încheierea de alte convenţii, să continue fără niciun fel de sincopă. Vă înţeleg curiozitatea, înţeleg curiozitatea tuturor cetăţenilor. În momentul când vom prezenta bugetul, vom prezenta şi procentul de creştere a pensiilor. Cert este că vor creşte cu cel puţin 10% şi că vor creşte de la 1 ianuarie.

AGERPRES: Să înţeleg că nu e un acord între partidele care formează coaliţia de guvernare în momentul de faţă?

Marius Budăi: Ba nu, este un acord în cadrul coaliţiei. Aţi văzut recent şi cei doi preşedinţi din cele mai mari partide care fac parte din coaliţie, şi mă refer aici la domnul Ciolacu (preşedintele PSD, Marcel Ciolacu n.r) şi la domnul premier (premierul Nicolae Ciucă n.r) au spus foarte clar că pensiile trebuie să crească şi că pensiile vor creşte de la 1 ianuarie.

AGERPRES: Se propune ca procentul de creştere să acopere rata inflaţiei. Consideraţi necesară şi justă o astfel de măsură?

Marius Budăi: Este o nuanţă aici care trebuie introdusă. Dacă ne vom duce pe o prevedere veche de lege, şi vorbim de rata inflaţiei din prevederea din lege, o să vedem că trebuie să ne raportăm la inflaţia din 2021. Şi dacă am fi respectat acel lucru ar trebui să facem o majorare acum de 5,1 - 5,2 % . Nu ne dorim aşa ceva. Ştim că este foarte puţin. De aceea şi în propunerea PSD, când le-am propus şi am ieşit public să fac acele propuneri ale Partidului Social Democrat pe care să le punem pe masa de dialog a coaliţiei, propunerea a fost extrem de bine fundamentată. Am lucrat cu colegii mei de la sediul partidului, din Kiseleff, o propunere extrem de bine argumentată din punct de vedere financiar şi am spus că în viziunea noastră şi în conformitate cu calculele noastre, se impune o majorare de cel puţin 10% a pensiilor, majorare care să fie şi sustenabilă din punct de vedere al impactului bugetar.

AGERPRES: Care credeţi că ar fi nivelul salariilor şi pensiilor pentru a putea vorbi de o viaţă decentă în România?

Marius Budăi: Nu am să dau o cifră clară, dar am să vă spun că ceea ce este acum trebuie majorat şi de aceea am şi discutat, şi suntem extrem de conectaţi la realitate, despre majorarea salariului minim şi despre majorarea pensiilor în România.

AGERPRES: Dacă rata inflaţiei va depăşi în acest an, şi va depăşi 15%, credeţi că este necesară şi creşterea nivelului altor beneficii sociale, printre care şi alocaţiile pentru copii?

Marius Budăi: Cred că este necesar să fim extrem de atenţi la ce măsuri luăm. Dacă vorbim strict de alocaţii, eu am spus-o încă din primul mandat, că noi trebuie să privim familia ca şi celulă, nu neapărat prin beneficiul alocaţiilor. Recent, prin reforma pe care am implementat-o la Ministerul Muncii, şi anume acel venit minim de incluziune, care este sprijinit pe trei piloni extrem de importanţi, trebuie să ne orientăm mai mult spre cei care sunt apţi de muncă să-i orientăm, să-i calificăm şi să-i orientăm în carieră astfel încât să aibă o meserie şi să poată lucra. Nu cred într-o familie care se bazează doar pe alocaţiile copiilor.

Foto: (c) CRISTIAN LUPASCU / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Deci, nu putem vorbi deocamdată de o intenţie de majorare a acestor alocaţii?

Marius Budăi: Nu vorbim de intenţii sau ne-intenţii. Intenţia noastră cred că a fost una chiar dacă nu suficientă bună pe acest an de a discuta despre majorarea veniturilor şi despre sprijinirea puterii de cumpărare a cetăţenilor români. Dar, repet, nu cred într-o familie care se bazează ca venituri doar pe alocaţia copilului, pentru că noi trebuie să conştientizăm adulţii din acea familie, care sunt apţi din punct de vedere medical şi legal, să-i îndreptăm, să-i consiliem şi să-i orientăm către o meserie.

AGERPRES: Aveţi o estimare a costurilor bugetare pentru majorările pe care le-aţi putea implementa începând cu 1 ianuarie 2023? Această majorare face ca România să se încadreze deficitul negociat în buget?

Marius Budăi: Evident că avem această majorare. Acum câteva minute am spus că propunerea noastră de majorare a pensiilor cu cel puţin 10% este bine, foarte bine fundamentată. Impactul este de 11 miliarde lei şi nu pune probleme pe procedura de deficit excesiv.

AGERPRES: Luaţi în calcul o nouă modificare a Codului Muncii în perioada imediat următoare? Dacă da, ce propuneri aveţi?

Marius Budăi: Am modificat recent Codul Muncii prin transpunerea a două directive pe care cu mândrie pentru colegii mei din cadrul Ministerului Muncii vă spun că le-am adoptat noi în anul 2019, când România a deţinut preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, şi anume transparentizarea condiţiilor de muncă şi anumite prevederi din Codul Muncii care vin să sprijine această directivă şi să transpună directiva în legislaţia românească. Şi s-a făcut acest lucru şi directivele sunt transpuse. Dacă în viitor, prin discuţiile pe care le avem cu mediul privat, cu partenerii sociali în general, şi cu sindicatele se vor desprinde alte propuneri, eu sunt deschis la dialog.

AGERPRES: Sindicatele au ieşit în ultima perioadă în stradă. Propun, printre altele, un act normativ care să legifereze dialogul social. Putem discuta într-un viitor apropiat de un act normativ în acest sens?

Marius Budăi: Sigur că da, până la 31 decembrie va fi aprobată o nouă lege a dialogului social.

AGERPRES: Au fost modificări în ceea ce priveşte impozitarea, nivelul de impozitare a contractelor pentru angajaţii part-time. Aveţi cifre cu privire la cei care şi-au reziliat contractele part-time şi au trecut la contracte full-time?

Marius Budăi: Trebuie să înţelegem această măsură din mai multe puncte de vedere. Şi eu am să o spun, chiar dacă va părea că voi insista foarte mult, am să explic următorul fenomen. Cei care ajung la vârsta pensionării, şi dacă Dumnezeu ne duce până la acea vârstă şi după, vor avea de suferit dacă se complac să lucreze astăzi cu 2 lei pe hârtie şi cu 5 lei în mână, pentru că acea contribuţie şi acel calcul al pensiilor nu se realizează la cei 5 lei din mână, ci la cei 2 lei de pe hârtii. Este anormal, inuman chiar să-ţi baţi joc de oameni şi să-i ţii cu 2 lei pe hârtie şi cu 5 lei în mână acum, pentru că vor ajunge la vârsta senioratului şi vor avea şi atunci nevoie de bani.

Şi atunci s-a impus această măsură, ca şi o măsură de combatere a evaziunii fiscale la gri, să spunem. Şi vreau să vă spun că din momentul în care am introdus această măsură, peste 150.000 de contracte s-au transformat din contracte part-time în contracte cu normă întreagă, iar numărul de contracte de muncă a şi crescut în România de atunci. Vă dau nişte cifre. De exemplu, dacă aveam în România 6,6 de milioane de contracte, acum avem cu 43.000 de contracte în plus, plus acele contracte de peste 150.000 transformate în normă întreagă. Deci, evoluţia este pe plus. Nu a pus probleme această măsură. Sigur că da, pot fi anumite nemulţumiri, dar eu cred că trebuie să avem o relaţie corectă între angajator şi angajat.

Foto: (c) CRISTIAN LUPASCU / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Credeţi că o recesiune economică, o criză economică ar putea determina angajatorii să folosească mai multă muncă la negru?

Marius Budăi: Eu am să vă spun ceea ce am spus şi în primul mandat şi acum, în al doilea mandat, că am solicitat inspecţiei tehnice o toleranţă zero la astfel de aspecte. Bineînţeles, fără abuzuri. Aşa voi solicita în continuare.

AGERPRES: Dar la un val de disponibilizări ne putem aştepta în perioada imediat următoare?

Marius Budăi: După cifrele pe care le-am dat, aţi văzut că a crescut numărul de contracte cu peste 43.000. Suntem atenţi. De aceea şi acele măsuri, de aceea am şi solicitat şi am explicat în coaliţie de ce solicit bani suplimentari pentru măsurile de încurajare a ocupării. Exact pentru a veni în sprijinul şi al mediului privat, dar şi al angajaţilor, să apărăm locurile de muncă existente, să facem tot posibilul să creăm locuri de muncă noi în continuare. Iată că îşi produc efectele. Am apărat locurile de muncă existente şi s-au creat şi locuri de muncă suplimentare. Practic, eu am spus-o şi mandatul trecut, o spun şi acum şi o susţin în continuare că cea mai bună protecţie socială este existenţa unui loc de muncă.

AGERPRES: Sunteţi un ministru social-democrat pe care poate liberalii nu şi-l doresc în momentul de faţă?

Marius Budăi: Nu ştiu. Şi eu nu sunt propus de Partidul Naţional Liberal, eu sunt propus de Marcel Ciolacu şi de colegii mei şi le mulţumesc. Au fost unele declaraţii publice pe care, din eleganţă, mai ales pentru că sunt două doamne, nu o să le comentez.AGERPRES/(A - autor: Cristian Lupaşcu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dădârlat)