Cetăţenii Uniunii Europene "trebuie să participe constant la procesul democratic" şi trebuie "să preţuim democraţia", pentru că "nu este de la sine înţeleasă" şi este supusă unor "mari provocări în acest moment", a declarat vineri, la Bucureşti, într-un interviu pentru AGERPRES, vicepreşedinta Comisiei Europene pentru democraţie şi demografie, Dubravka Šuica, care totodată a evaluat drept "pozitivă" situaţia legată de aderarea României la Spaţiul Schengen, precizând însă că decizia aparţine Consiliului European.

Ea a mai spus că mai mult de jumătate dintre propunerile pe care cetăţenii europeni le-au făcut prin aşa-numita Conferinţă privind viitorul Europei pot fi puse uşor în practică, dar că altele necesită schimbarea tratatelor europene, lucru pe care Comisia Europeană, alături de Parlamentul European, este dispusă să îl discute, însă decizia finală aparţine Consiliului European, unde este nevoie de unanimitatea celor 27 de state membre.

Deşi zonele rurale din Uniunea Europeană trec printr-un proces de depopulare, ele pot fi făcute din nou atractive şi repopulate în viitor, iar viaţa în sate, inclusiv în România, poate fi sustenabilă, dacă sunt folosite corespunzător fondurile europene şi dacă sunt puse la dispoziţie serviciile de bază, în special o reţea de internet de bandă largă, a mai declarat croata Dubravka Šuica.

De asemenea, ea a reiterat poziţia Comisiei Europene conform căreia România este pregătită să devină membră a Spaţiului Schengen şi a evaluat drept "pozitivă" situaţia legată de aderarea României, precizând în acelaşi timp că ultimul cuvânt îl are Consiliul European.

Dubravka Šuica a început joi o vizită în România, în cadrul căreia s-a întâlnit cu premierul Nicolae Ciucă, cu Gabriela Firea, ministrul familiei, tineretului şi egalităţii de şanse, cu Daniela Gîtman, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, şi cu Nicuşor Dan, primarul Bucureştiului, şi a vizitat complexul Ominis pentru servicii sociale integrate destinate persoanelor vulnerabile, inclusiv pentru refugiaţii ucraineni, din Capitală.

Sâmbătă, demnitarul european se va afla la Cluj-Napoca, unde se va întâlni cu primarul oraşului, Emil Boc, după care va vizita Universitatea Babes-Bolyai.

AGERPRES: Care este evaluarea Comisiei Europene în acest moment cu privire la şansele ca România să fie acceptată în Spaţiul Schengen în acest an?

Dubravka Šuica: Aşa cum ştiţi, Comisia Europeană a stabilit cu mult timp în urmă că România este pregătită să adere la Spaţiul Schengen. Această poziţie nu s-a schimbat. Suntem în favoarea (aderării - n.r.), sperăm că şi Parlamentul European este în mare majoritate favorabil. Destinul României, Bulgariei şi Croaţiei este în mâinile Consiliului European. Când spun Consiliul European, asta înseamnă 27 de lideri şi miniştrii lor, care se vor întâlni. Ei trebuie să decidă asupra acestui lucru. Atât cât pot să evaluez, cred că situaţia este pozitivă. Dar, bineînţeles, nu pot vorbi în numele Consiliului European.

AGERPRES: Vă ocupaţi de asemenea de Conferinţa privind viitorul Europei, un subiect important acum. Ce garanţii puteţi oferi că propunerile pe care cetăţenii europeni le-au făcut prin această Conferinţă vor fi cu adevărat puse în practică în final?

Dubravka Šuica: Sunt responsabilă de Conferinţa privind viitorul Europei din partea Comisiei Europene, dar, după cum ştiţi, sunt trei instituţii care se ocupă de asta. Nu a existat un vot, aşa că fiecare propunere, fiecare măsură a fost obţinută în urma unui consens. Nu compromis, ci consens. Totul este bine. Avem acum 49 de propuneri, care au fost făcute de cetăţeni. Săptămâna viitoare vom adopta următorul program de lucru al Comisiei pentru 2023. 50% dintre ideile programului Comisiei sunt bazate pe propunerile cetăţenilor. Răspundem la ideile, îngrijorările, speranţele cetăţenilor. Una este sănătatea mintală. Alta este risipa alimentară. Apoi, egalitatea de gen. Sunt multe idei. Le-am încorporat.

Poate aţi auzit că preşedinta Von der Leyen, înaintea discursului său despre Starea Uniunii, le-a trimis liderilor o scrisoare de intenţie cu diferite idei, şi toate vin din Conferinţa privind viitorul Europei. Ne-am angajat că vom răspunde şi că vor exista rezultate. Ne aşteptăm să aibă loc un eveniment de follow-up despre Conferinţa privind viitorul Europei pe 2 decembrie, când vom invita toţi cetăţenii care participă la plenara Conferinţei şi în panel-uri şi le vom spune sincer ce se poate şi ce nu se poate face. Dar mai mult de jumătate (dintre aceste idei - n.r.) pot fi făcute uşor, fără schimbări (la tratate - n.r.).

Unele dintre idei necesită schimbarea tratatelor. În acest moment, Comisia este de asemenea pregătită să înceapă o Convenţie, la fel şi Parlamentul. Dar, din nou, depinde de Consiliu. Ştiţi că este nevoie de unanimitate în Consiliu. Aşa că depinde de decizia tuturor celor 27 de state membre. Acum este sensibil din punct de vedere politic să spui dacă este un moment potrivit, în mijlocul unui război pe teritoriul european, să deschidem tratatul pentru a începe o Convenţie, din cauza schimbărilor instituţionale.

Preşedinta noastră a spus că vrea să introducă în tratate solidaritatea între generaţii. Am văzut ce importantă a fost această solidaritate în timpul (pandemiei de) COVID, cât de importantă este ea tot timpul. Există acest Program de recuperare şi rezilienţă, şi nu este din întâmplare numit Next Generation EU. Asta înseamnă că noi, Comisia, împrumutăm bani de pe pieţele de capital, iar banii vor fi daţi înapoi până în 2059. Asta înseamnă că împrumutăm bani de la generaţia viitoare, de fapt. În acelaşi timp, împreună cu tinerii, pregătim Europa, inclusiv România, pentru generaţia următoare. Este cel mai bun exemplu de solidaritate intergeneraţională dintotdeauna. Bineînţeles, dacă vorbim despre solidaritate intergeneraţională, am văzut că nepoţii şi-au ajutat bunicii în timpul (pandemiei de) COVID, i-au ajutat să folosească mediul digital. Dar sunt multe exemple ale acestei solidarităţi şi cred că este cel mai preţios lucru pe care îl avem pe continent.

M-aţi întrebat despre cum putem garanta. Avem cetăţeni în proces şi, de asemenea, vrem să introducem democraţia deliberativă în procesul de luare a deciziilor. Aşadar, vom organiza, mai întâi, noi paneluri ale cetăţenilor despre risipa alimentară, deoarece preşedinta a promis că va invita cetăţenii înaintea oricărui proiect legislativ cheie. Acesta este primul. Din nou, vom alege cetăţeni aleatoriu şi vom vorbi cu ei şi îi vom asculta pentru a vedea ce vor, apoi vom include asta. Noi, Comisia, vorbim mai degrabă despre chestiunile zilnice, care pot ajuta vieţile oamenilor. Chestiunile instituţionale sunt de asemenea importante, dar sunt mai importante pentru parlamentari. Vom vedea ce va spune şi Consiliul, pentru că, dacă pot vorbi deschis, statele mici şi mijlocii nu sunt în favoarea schimbării tratatelor privind instituţiile, deoarece consideră că îşi vor pierde puterea în Consiliu, ceea ce se va întâmpla. Ştiţi că există o scrisoare semnată de 12 lideri care spun că sunt împotrivă. Haideţi să vedem cum evoluează această situaţie. Marţi va fi un Consiliu Afaceri Generale, voi fi acolo din partea Comisiei şi îi vom asculta pe cei 27 de miniştri ai afacerilor europene, inclusiv secretarul de stat al dumneavoastră, şi vom vedea care este poziţia.

AGERPRES: România are o mare problemă demografică, la fel ca întreaga UE, şi se confruntă în special cu depopularea în zonele rurale. Ce credeţi că ar trebui să facă mai bine România pentru a limita această direcţie?

Dubravka Šuica: Este greu să limitezi pe cineva, deoarece trăim într-o Europa liberă şi există patru libertăţi. Una este libertatea de mişcare. Aşa că, cine vrea să plece este liber să o facă, bineînţeles. Dar pentru a anticipa ce se va întâmpla, mai întâi am adoptat o viziune pe termen lung pentru zonele rurale. De ce am făcut asta? Pentru că, după ce am făcut un raport despre demografie, ne-am dat seama că peste 80% din Europa, şi asta este valabil şi pentru România, este acoperită de regiuni rurale, geografic vorbind. Aşadar, este un potenţial uriaş pentru a fi populate. Asta este ceea ce încercăm să facem, şi anume ca aceste regiuni să aibă perspective şi să fie atractive. Cum? Prin folosirea corespunzătoare a politicii de coeziune şi a fondurilor, asta include şi finanţarea prin programul de rezilienţă şi noua anvelopă pentru 2021-2027.

Dacă aceste fonduri sunt folosite în mod corespunzător, dacă sunt direcţionate spre zonele rurale, dacă serviciile sunt deschise din nou, dacă ai servicii de sănătate, grădiniţe, şcoli, magazine, dacă ai transport intermodal şi, mai ales, dacă ai internet de bandă largă, atunci viaţa în sate şi în zonele rurale în România poate fi sustenabilă. Acesta este motivul pentru care una dintre priorităţile Comisiei Europene este Europa Digitală. O alta este Pactul Verde European. Acestea sunt două mari priorităţi europene, dar sunt condiţionate de schimbarea demografică, care este evidentă. De aceea a fost creat acest nou portofoliu. Vedem că în România, Bulgaria, Croaţia, Grecia există un fenomen, şi anume că oamenii au tendinţa să se mute mai spre Vest. Dar în acelaşi timp există şi un fenomen în care oamenii au tendinţa să se mute din zonele rurale în zonele urbane, în România, Spania, Portugalia. Aşa că încercăm să stabilim şi să creăm un mediu bun, standarde bune, astfel ca oamenii să poată sta acolo. Şi nu doar cei care se nasc acolo, dar putem să atragem şi nou veniţi. Aceasta este ideea.

Este un proces pe termen lung, iar rezultatele muncii noastre nu vor fi văzute în curând. Este un proces amplu şi ar trebui urmărit de autorităţile locale, regionale şi naţionale şi nu există o soluţie universală, pentru toată lumea. În România e diferit de Finlanda. Trebuie să ţinem cont de tradiţie, de cultură. Aşa că lucrăm transsectorial. Portofoliul meu este orizontal. Aşa că lucrez cu toţi comisarii la acest lucru. Şi cred că vom reuşi să facem asta. Dar va trebui să avem o bună cooperare cu autorităţile dumneavoastră, pentru că nu se poate fără asta.

AGERPRES: Nu ştiu dacă dumneavoastră şi Comisia Europeană sunteţi la curent, dar acum, în Parlamentul României, există o propunere de schimbare a Legii privind protecţia copiilor, pentru ca aceştia să fie "protejaţi" în faţa "promovării homosexualităţii" şi inclusiv a educaţiei sexuale. Şi au existat voci care au exprimat îngrijorări în legătură cu aceste propuneri, spunând că sunt similare cu ce s-a întâmplat în Ungaria.

Dubravka Šuica: Am auzit ceva despre asta, dar nu am competenţa să comentez legi naţionale şi nu mă amestec în competenţele statelor membre. Dar, aşa cum poate ştiţi, am adoptat prima Strategie europeană pentru drepturile copilului. Aceasta este pentru noi un text preţios, cu şase priorităţi. Aşa că, atât timp cât aceste legi nu contravin Strategiei europene pentru creşterea copilului, este în regulă. Dar nu comentez asta, pentru că nu am citit şi nu ştiu mai multe.

AGERPRES: Care aţi spune că sunt cele mai provocări la adresa democraţiei în Uniunea Europeană în aceste vremuri dificile?

Dubravka Šuica: Există mari provocări în acest moment. Vedeţi că vorbim despre democraţie vs. autocraţie, ceea ce este evident. Acum vedem că democraţia nu este de la sine înţeleasă. Nimic nu trebuie luat ca de la sine înţeles. Trebuie să o preţuim. Trebuie să vorbim cu cetăţenii noştri. Trebuie să menţinem cetăţenii implicaţi în proces (procesul de luare a deciziilor - n.r.), de aceea vorbeam despre libertate şi democraţie. Ei trebuie să participe constant la procesul democratic. Nu sunt obiecte ale democraţiei, ci participanţi. Asta este ceva ce trebuie să preţuim. Există mari provocări. Unele state membre au tendinţe autocrate şi trebuie să ne ocupăm de asta. Portofoliul meu este intitulat Democraţie, dar este mult mai mare decât pot explica în câteva minute. Cu siguranţă, a ţine cetăţenii informaţi şi implicaţi este mai bun instrument al nostru.AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)/FOTO PE FLUX

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO