VIDEO INTERVIU Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu: Parcursul pro-european încă nu este ireversibil

Parlamentul României şi cel al Republicii Moldova se vor întruni într-o nouă şedinţă comună până la sfârşitul anului, anunţă preşedintele Legislativului de la Chişinău, Igor Grosu. Într-un interviu acordat AGERPRES, oficialul evidenţiază importanţa şedinţelor celor două parlamente, subliniind că întâlnirea anterioară de la Chişinău "a avut un impact semnificativ asupra deciziei de acordare a statutului de ţară candidată" la aderarea la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova.
Totodată, Igor Grosu afirmă că parcursul pro-european al ţării sale "încă nu este ireversibil" şi că formaţiunea politică pe care o conduce, Partidul Acţiune şi Solidaritate, are sarcina de a asigura integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Preşedintele Parlamentului vorbeşte, de asemenea, despre priorităţile autorităţilor de la Chişinău, dar şi cum gestionează acestea situaţia tensionată din Transnistria.
AGERPRES: Domnule preşedinte, care sunt priorităţile Parlamentului, care şi-a reluat, de curând, şedinţele în noua sesiune?
Igor Grosu: Sunt priorităţi pe care noi le-am anunţat la început de mandat. Reforma justiţiei. Aici ne revine un rol important în modificarea legislaţiei. Bineînţeles, împreună cu Executivul, cu Ministerul Justiţiei. Ţinem cont de recomandările Comisiei de la Veneţia, de părţile interesate.
A doilea obiectiv este criza energetică, o prioritate care, de ceva timp, deranjează toată lumea, în contextul invaziei ruse împotriva Ucrainei. Avem în faţă o iarnă căreia trebuie să îi facem faţă, trebuie să îi ţinem piept. Sigur, alături de noi sunt prietenii noştri, în special România, care ştim că ne-a ajutat şi care va fi alături de Republica Moldova, de cetăţenii Republicii Moldova. Venim cu un program de identificare a vulnerabilităţii energetice a cetăţenilor şi o mai bună ţintire a celor care în primul rând au nevoie de suportul statului la compensarea facturii, că vorbim de termic, că vorbim de lemn sau alte lucruri.
Desigur, o altă prioritate este combaterea dezinformării, manipulării, propagandei, care vine din Est tot mai accentuat. /.../ Avem experţi din România din cadrul Parlamentului European, care ne ajută, îşi dau cu părerea despre propunerile legislative pe care încercăm noi să le promovăm şi cadrul instituţional şi instrumentarul pe care trebuie să îl aplicăm.
Nu rămâne fără atenţie, sigur, situaţia din proximitatea imediată, din Ucraina. Noi observăm că Federaţia Rusă abordează o nouă tactică. Loveşte în obiective civile, în infrastructura critică, în special cea care ţine de termoficare, de electricitate şi atunci noi monitorizăm foarte atent ce se întâmplă în proximitatea noastră, în special Odesa, Nikolaev, pentru că, eventual, dacă lucrurile vor degenera, ne aşteptăm la încă un val, de iarnă, zicem noi, de refugiaţi, în special copii, femei, bătrâni, care îşi vor căuta un loc mai sigur fie la noi, fie în România, că, de obicei, cam împărţim această povară.
Nu rămâne fără atenţie domeniul investiţiilor, avem un proiect mare "Satul european", drumuri, poduri... Avem împreună cu colegii din România podul de la Galaţi, reparat, acum este în plină desfăşurare construcţia podului de la Leova- Bumbăta, Ungheni .... Merg proiectările, deci acţionăm şi în regim ''de pompieri'', şi în regim obişnuit.
AGERPRES: Practic, criza energetică şi conflictul din Ucraina vă modifică şi agenda Parlamentului. Parchetul pe măsuri sociale pe care îl luaţi pune o presiune puternică pe bugetul Republicii Moldova?
Igor Grosu: Categoric. Noi, anul trecut, am alocat aproape trei miliarde de lei doar pentru a compensa facturile. Imaginaţi-vă că banii aceştia am fi putut să-i canalizăm spre salarii, pensii, investiţii... Deci e o presiune enormă pe buget. Anul ăsta vom continua să îi ajutăm, iarăşi să venim cu această compensaţie, ajutor la factură, plus că mai îi ajutăm şi pe pensionari, cu o plată unică, pentru pensionarii care au o pensie nu mai mare sau până la 5.000 de lei. 5.000 de lei în euro ar fi 250 de euro. Pentru bugetari, cei din sectorul public, iarăşi venim cu o plată unică, pentru că situaţia ne dictează lucrul ăsta. Da. Cu toate astea, încercăm să menţinem ritmul investiţiilor instituţiilor publice în special, care au efect multiplicator, pentru că implică agenţi economici care implementează proiectele, agenţi mari, iar pe lângă cei mari sunt agenţi mai mici care livrează diferite servicii, produse, materii prime şi tot aşa.
AGERPRES: Republica Moldova a obţinut statutul de ţară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. În ce măsură aţi armonizat legislaţia ţării dumneavoastră cu cea a Uniunii Europene?
Igor Grosu: Acum, să vă zic un grad anume de armonizare, un procent, nu ar fi corect din partea mea. Sigur că avem foarte multe de armonizat. Avem o listă, ca să zic aşa, de teme pentru acasă, imediat după oferirea statutului de candidat, lucruri care deja unele sunt implementate, altele sunt la etapa de proiecte. În mare parte vizează reforma justiţiei şi noi suntem în proces (...)
Avem o lege care tratează o problemă în zona noastră, în ţările ex-sovietice, o lege anti-oligarhi. O primă experienţă am văzut-o în Ucraina şi avem noi un angajament să avem o astfel de lege, ca să nu permitem eventual cuiva să monopolizeze anumite domenii, că vorbim de mass-media, de sectorul financiar, economic, bancar, infrastructură, concentrare de capital şi aşa mai departe. Sunt lucruri .... Nimic nou, să zic aşa, care ar depăşi agenda noastră politică. Se pliază exact pe proiectele noastre, pe priorităţile noastre.
Mizăm foarte mult pe ajutorul României. România a parcurs deja această experienţă, plus că a tradus acquis-ul comunitar, nu trebuie să inventăm nimic noi. Trebuie să învăţăm din experienţa românească şi aici avem o deplină, totală deschidere. La nivel de Legislativ şi la nivel de Executiv suntem în contact permanent. Din septembrie anul trecut, avem o dinamică şi la nivel de grupuri parlamentare, şi la nivel de comisii. Nu e săptămână în care să nu am discuţii cu omologii mei. Pregătim a doua şedinţă comună a parlamentelor. Acum suntem la etapa să stabilim perioada şi agenda. Vă amintesc că prima şedinţă a avut un impact semnificativ asupra deciziei de acordare a statutului de ţară candidată, pentru că s-a perpetuat în discuţiile parlamentarilor români cu colegii din ţările Uniunii Europene, la nivel de Executiv cu Comisia Europeană şi aşa mai departe.
AGERPRES: Această şedinţă va avea loc la Bucureşti? Ştiţi cu aproximaţie perioada derulării?
Igor Grosu: Sunt câteva propuneri de perioadă, dar nu vreau să o fac eu public fără acordul colegilor. /.../ Va fi până la sfârşitul anului, asta pot să vă spun. Ne întâlnim la Bucureşti.
AGERPRES: Războiul din Ucraina intră într-o nouă etapă acum. Ameninţarea nucleară este una din principalele ameninţări pe care ruşii par să le lanseze asupra celeilalte părţi a lumii. Cum este pregătită Republica Moldova să facă faţă unui astfel de impact?
Igor Grosu: Noi suntem pregătiţi în măsura în care putem fi pregătiţi. Asta înseamnă şi pe dimensiunea care implică acţiuni în domeniul sănătăţii. Noi avem achiziţiile făcute deja, am consultat şi protocoalele din România. Acele pastile de iod care trebuie distribuite populaţiei trebuie să le avem în cantităţi suficiente. Sunt deja distribuite în reţeaua de centre la nivel teritorial. Sunt protocoale exacte cu ce trebuie să facem, informaţii pentru cetăţeni, cum trebuie să se comporte într-o situaţie sau alta.
Suntem în contact permanent cu colegii români, colegii ucraineni, pentru că, da, dincolo de pericolul şi ameninţările la care recurge Federaţia Rusă, să nu uităm că mai există şi infrastructura centralelor nucleare, care folosesc acest combustibil, şi atunci ne putem aştepta şi la aceste provocări. Bine, proximitatea nu e aşa de îndepărtată şi bineînţeles că noi în Moldova înţelegem foarte bine şi avem instrumentarul pregătit. Sperăm că în ultimă instanţă va prevala raţiunea şi nu se va recurge, Doamne fereşte, la astfel de arme, chiar şi tactice, pentru că ar fi nişte consecinţe, inclusiv pentru partea care va recurge la astfel de atacuri, pentru că roza vânturilor nu întreabă pe nimeni şi nu ascultă de nimeni. Eu sunt convins că şi cei care recurg la astfel de ameninţări îşi dau bine seama care pot fi consecinţele inclusiv pentru cetăţenii lor.
Foto: (c) CRISTIAN LUPASCU / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Există o temere în rândul cetăţenilor Republicii Moldova cu privire la ceea ce se întâmplă în Ucraina şi o tendinţă de plecare din ţară?
Igor Grosu: Plecarea populaţiei din ţară nu. Sincer să fiu, la începutul războiului a fost un şoc, a fost un şoc evident şi noi vedeam că foarte mulţi au mers la Iaşi, au mers în oraşele de dincolo de Prut. La scurt timp au revenit, dar o plecare masivă noi nu am înregistrat. Bineînţeles că a fost acel val de refugiaţi care a venit din Ucraina şi aici noi a trebuit să ţinem piept împreună cu colegii români, să fluidizăm traficul la frontieră, şi la frontiera de Est, şi la frontiera de Vest. (...) Acum există un mic circuit la frontiera cu Ucraina. Este vorba de persoanele care revin acasă, în Ucraina, pe o perioadă scurtă, să vadă părinţii, proprietăţile, după care revin înapoi.
AGERPRES: Au existat acuzaţii ale Moscovei la adresa Republicii Moldova privind relele tratamente acordate etnicilor ruşi de aici. Sunt doar încercări de tensionare a relaţiilor dintre cele două state?
Igor Grosu: Este un fals. Este o retorică a propagandei de la Kremlin, în încercarea de a induce o destabilizare în Republica Moldova. Ei au încercat la începutul războiului să inducă o tensiune artificială între cetăţenii Republicii Moldova şi refugiaţi. Nu le-a reuşit. Noi am oprit la timp şi am descurajat lucru ăsta, chiar dacă a fost clar şi noi am avut dovezi că era organizat, plătit. Chiar dacă sunt tentative, nu le reuşeşte, pentru că vorbitorii de limbă rusă au garantate toate libertăţile.
Vreau să vă spun că am asistat la un moment comic, să spun aşa, în care ambasadorul rus a avut tupeul să publice o chemare, un anunţ pe pagina Ambasadei cu mesajul că, dacă vorbitorii de limbă rusă sunt intimidaţi sau nedreptăţiţi, să anunţe ambasada imediat la nu ştiu ce adresă de e-mail, şi am asistat la un val de comentarii din partea etnicilor sau vorbitorilor de limbă rusă care spuneau:
AGERPRES: S-a tensionat situaţia şi în Transnistria sau lucrurile au rămas ca înainte de război?
Igor Grosu: Transnistria o privim din două perspective. Vorbim de cetăţenii din Transnistria, care sunt şi cetăţeni ai Republicii Moldova, în primul rând sunt cetăţeni ai Republicii Moldova, care nu îşi doresc în niciun caz şi sunt îngrijoraţi de ce se întâmplă acolo, având rude acolo, având prieteni, având legături tradiţionale cu Odesa, în special, cu Nikolaev, cu aceste regiuni. Aşa numitele autorităţi, autorităţile separatiste, chiar dacă afişează din când în când câte o bravadă, cu un impuls de la Kremlin, sunt foarte îngrijorate şi înţeleg blocajul în care s-au pomenit.
Avem în continuare o armată rusă care se află ilegal pe teritoriul Republicii Moldova. Avem acel depozit de armament de la Cobasna, care reprezintă un pericol şi pentru Republica Moldova, dar şi pentru Ucraina, chiar dacă retorica lor este uneori aşa ca o bravadă care mai mult este o emanaţie din Rusia. La modul practic ei înţeleg foarte bine care pot fi consecinţele pentru ei.
Noi asigurăm - pentru că acum, ca să zic aşa, toate importurile, tot ce se importă pe malul stâng (n.r.- malul stâng al Nistrului) vine pe frontiera vestică - asigurăm tot necesarul, dacă vorbim de medicamente, combustibil, produse alimentare, alte lucruri necesare pentru cetăţenii Republicii Moldova din stânga Nistrului, oferim toată asistenţa. În rest ... sunt încercări de a destabiliza, sunt provocări la aşa numită limită administrativă. Ei continuă în maniera lor tipică.
AGERPRES: S-a înregistrat o infuzie de capital ucrainean o dată cu plecarea populaţiei din Ucraina spre Republica Moldova? Cei care aveau afaceri, bani foarte mulţi, au venit cu ei şi au investit?
Igor Grosu: Nu pot să spun că au venit să investească masiv, dar populaţia care s-a deplasat, care a venit încoace, probabil a venit cu anumite economii. Cei din domeniul IT au avut oferta să se încadreze în parcurile noastre IT. Avem exemple de cadre medicale care s-au regăsit în instituţiile noastre medicale. Neavând probleme de comunicare, uşor s-au integrat. Noi avem foarte multe exemple de felul acesta. Ne bucurăm că ei se integrează şi cumva e bine că înţeleg să muncească, pe lângă ajutorul pe care îl acordăm noi. În rest, noi suntem deschişi pentru plasarea activelor sau a acelor întreprinderi în Republica Moldova, în zonele noastre economice libere, oriunde consideră ei, încercând să le explicăm că în acest moment, chiar dacă e tragic şi dureros, încercăm să privim şi prin prisma oportunităţilor.
Republica Moldova este prima destinaţie geografică unde ei pot să îşi plaseze afacerile sau în România, eventual, iar atunci când lucrurile se vor normaliza în Ucraina să poată reveni. Trebuie să recunoaştem şi o spunem de fiecare dată că în Ucraina va urma un boom de investiţii în reconstrucţie, în reclădire. Am auzit angajamente ale partenerilor europeni, occidentali, de a reconstrui infrastructura devastată şi atunci, vorba aia, cine o să fie cu piciorul de start mai aproape, acela o să beneficieze.
AGERPRES: Există riscul de uzură la guvernare a partidelor pro-europene din Republica Moldova, existând ulterior posibilitatea revenirii stângii la putere?
Igor Grosu: Uzura este caracteristică pentru toate partidele, pentru că trebuie să fii foarte conştient că este un ciclu în revenire. Noi am fost şi în opoziţie, am fost şi la putere, am fost iar în opoziţie, iar la putere. Noi înţelegem lucrul ăsta. Alegerile parlamentare ordinare sunt peste trei ani de zile, deci nu e ... Avem în faţă încă trei ani de muncă. O să ne onorăm şi continuăm să ne onorăm angajamentele.
Parcursul pro-european încă nu este ireversibil, s-o spunem aşa cum este, iar sarcina noastră este să îl facem ireversibil, astfel ca Republica Moldova să poată capitaliza toate libertăţile pe care le oferă Uniunea Europeană. Aici sigur că vom munci. Avem alături partenerii de încredere şi eu sunt sigur în perspectiva europeană a Republicii Moldova. În rest ... Da, sunt partide pro-ruse, să le numim aşa cum sunt, pro-ruse şi pro-bandiţi, pro-hoţi, fugari care stau peste hotare şi alimentează sau încearcă profite de criza prin care trece Republica Moldova. Le-am spus şi o repet: nu au nicio şansă.
Oamenii din Republica Moldova înţeleg foarte bine. După 24 februarie, lumea s-a despărţit în două părţi foarte clare, cumva a dispărut acea nuanţă de gri, un pic de democraţie sau un pic de dictatură. Lucrurile au devenit foarte clare. Este lumea războiului, a haosului, a atrocităţilor şi este spaţiul civilizaţional, al păcii, al stabilităţii, al valorilor, al drepturilor omului şi aşa mai departe, care este spaţiul occidental, Uniunea Europeană, din care noi vrem să facem parte şi o să facem parte. Oamenii văd diferenţa.
Uitaţi-vă acum la mobilizarea din Federaţia Rusă ce efect advers a provocat pentru cei care au lansat-o. Mai mulţi decât reuşesc ei să înroleze au părăsit teritoriul federaţiei Ruse. Sunt oameni care înţeleg că este un război care nu duce la nimic, nedrept, o invazie împotriva unui stat care are dreptul să îşi decidă viitorul şi el a decis că vrea să facă parte din Uniunea Europeană.
AGERPRES: Când vă vedeţi în Uniunea Europeană?
Igor Grosu: Eu nu am să vă dau data şi anul. Vreau să vă spun că am aşa o presimţire că va fi mult mai repede decât au parcurs-o alte ţări. Dinamica şi viteza cu care se schimbă lucrurile din această parte a lumii o să fie de aşa natură cum noi nu am mai văzut şi sarcina noastră este să ţinem pasul să ţinem ritmul.
Totul depinde şi de vocea celor care au decis, ţările membre, dar în mare parte depinde de noi. Dacă noi o să demonstrăm că suntem pregătiţi nu doar prin vot, ci şi prin comportament, prin viaţa de toate zilele, prin calitatea serviciilor, libertăţile respectate, atunci lucrurile or să se întâmple foarte repede. AGERPRES/(A- autor: Cristian Lupaşcu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Liban: Zeci de mii de persoane participă la funeraliile fostului lider al Hezbollah, Hassan Nasrallah, ucis de Israel
Zeci de mii de susținători ai Hezbollah îmbrăcați în negru s-au adunat duminică la Beirut pentru a participa la funeraliile fostului lider al grupării șiite libaneze, Hassan Nasrallah, ucis în urmă cu cinci luni într-un atac israelian la periferia sudică a capitalei libaneze, relatează AFP și dpa. Puternica grupare pro-iran
Alegeri parlamentare în Germania sub presiunea extremei drepte și a revenirii la putere a lui Trump
Alegătorii germanii au început să voteze duminică dimineață în scrutinul pentru desemnarea membrilor parlamentului federal, în care opoziția conservatoare este creditată cu prima șansă, după o campanie electorală marcată de revenirea la putere a lui Donald Trump și dominată de ascensiunea extremei drepte, relatează AFP. Peste 59 de milioane d
Putin afirmă că soldații ruși în #Ucraina apără 'interesele naționale și viitorul Rusiei'
Soldații ruși care luptă în Ucraina apără 'interesele naționale și viitorul Rusiei', a declarat duminică președintele rus Vladimir Putin, cu ocazia Zilei Apărătorilor Patriei și în ajunul împlinirii a trei ani de lansarea invadării Ucrainei de către Moscova, pe 24 februarie 2022, relatează AFP. 'Astăzi, riscându-și viața și
Ungaria: Viktor Orban vrea să triumfe asupra 'imperiului liberal' datorită președintelui Trump
Premierul ungar Viktor Orban a declarat sâmbătă că dorește să treacă din tabăra 'rebelilor' în cea a 'învingătorilor' împotriva a ceea ce el a numit 'imperiul liberal', datorită președintelui american Donald Trump, relatează AFP. 'Lupta continuă', a declarat la Budapesta premierul naționalist, aflat &icir
Israelul amână eliberarea deținuților palestinienilor din cauza 'ceremoniilor umilitoare' impuse ostaticilor de către Hamas
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat duminică că eliberarea de către Israel a deținuților palestinieni, conform acordului de încetare a focului în Fâșia Gaza, va fi amânată până când gruparea islamistă Hamas nu va pune capăt 'ceremoniilor umilitoare' pentru ostaticii eliberați, relatează AFP. 'Ca urm
UCRAINA-TREI ANI DE RÃZBOI/Londra va dezvălui luni un 'important pachet de sancțiuni' împotriva Rusiei
Regatul Unit va dezvălui luni un 'important pachet de sancțiuni' împotriva Rusiei pentru a marca trei ani de la războiul din Ucraina, a anunțat duminică ministrul britanic de externe, David Lammy, citat de AFP. Este timpul să 'strângem șurubul împotriva Rusiei lui Putin', a declarat ministrul într-un comunicat.
#Ucraina: Starmer afirmă că este în 'interesul' Washingtonului să 'susțină' Kievul
Premierul britanic, Keir Starmer, a declarat că este în 'interesul' SUA să 'susțină' Kievul, cu puțin înainte de a treia aniversare a atacului pe scară mare al Rusiei asupra Ucrainei, transmite duminică AFP. 'Este în interesul Regatului Unit și al SUA să sprijine Ucraina cu garanții de securitate', a s
Kurzii din Siria reiau livrările de petrol spre zonele guvernamentale
Autoritățile kurde din nord-estul Siriei au reluat aprovizionarea cu petrol a teritoriilor administrate de autoritățile de la Damasc, o premieră de la căderea lui Bashar al-Assad, a declarat sâmbătă un oficial guvernamental, citat de AFP. Înainte de înlăturarea lui Assad pe 8 decembrie, administrația kurdă transporta petrol s
Trump afirmă că încearcă 'să recupereze banii' din ajutorul american pentru Ucraina
Donald Trump a afirmat sâmbătă că încearcă să 'recupereze banii' din ajutorul american acordat Ucrainei de la începutul invaziei ruse, pe fondul discuțiilor dintre Washington și Kiev asupra unui acord referitor la resursele minerale ale Ucrainei, transmite AFP. 'Cerem pământuri rare și petrol, orice putem ob
VIDEO Bulgaria: Reprezentanța UE la Sofia atacată de manifestanți de extremă-dreapta
Opozanți de extremă-dreapta la aderarea Bulgariei la moneda unică euro au atacat sâmbătă cu cocktailuri Molotov biroul reprezentanței Uniunii Europene la Sofia, relatează AFP. Potrivit unui jurnalist al agenției France Presse aflat la fața locului, manifestanții au încercat să ia cu asalt clădirea în care se află reprezentanț
VIDEO Atac în Franța soldat cu un mort și cel puțin trei răniți : Macron condamnă un 'act de terorism'
Președintele francez Emmanuel Macron a menționat sâmbătă un 'act de terorism', 'islamist', după un atac cu cuțitul în orașul Mulhouse, estul țării, soldat cu un mort și cel puțin trei răniți, exprimând 'solidaritatea întregii Națiuni', relatează AFP. Șeful statului francez a indicat că ministrul
Germania: Friedrich Merz promite ca țara sa să fie 'o voce puternică' în Europa
Liderul opoziției conservatoare germane și favorit la alegerile legislative de duminică, Friedrich Merz, a promis sâmbătă o revenire a țării sale în prim-planul scenei europene în caz de victorie, relatează AFP. 'În calitate de cancelar german voi participa din nou activ la definirea politicii europene și cu mine, G
Germania: Atacul cu cuțitul la Memorialul Holocaustului, 'o crimă odioasă' ( ministru)
Ministrul german de Interne Nancy Faeser a denunțat sâmbătă 'crima odioasă' comisă vineri seara în incinta Memorialului Holocaustului din Berlin, descriind atacul cu cuțit comis împotriva unui turist spani
UPDATE Șase ostatici israelieni au fost eliberați sâmbătă de Hamas
Hamas a eliberat șase ostatici israelieni sâmbătă în Gaza, în al șaptelea schimb contra eliberării de deținuți palestinieni din cadrul armistițiului intrat în vigoare pe teritoriul palestinian pe 15 ianuarie, după 15 luni de război distructiv, relatează AFP. Crucea Roșie a preluat, cu puțin timp în urmă, în Gaza, cel de al ș
Macron îi va spune lui Trump că 'între aliați, nu poți să-l faci pe celălalt să sufere' cu taxe vamale
'Între aliați, nu poți să-l faci pe celălalt să sufere cu tarife' vamale, a declarat Emmanuel Macron sâmbătă, în prima zi a Salonului agriculturii de la Paris, în contextul în care Donald Trump amenință că va impune taxe vamale pentru mai multe produse europene, relatează AFP. 'Voi vorbi cu el despre asta, pentru că tr