La Liov (vestul Ucrainei), chiar dacă viaţa a revenit la o cvasi normalitate după ce forţele ruse au părăsit regiunea Kiev şi şi-au concentrat ofensiva în sudul şi estul ţării, porţile muzeelor rămân închise, de teamă ca inamicul să nu distrugă patrimoniul cultural ucrainean, scrie AFP.

Pentru a intra în Palatul Potocki, una dintre bijuteriile arhitecturale din vestul Ucrainei, este necesară obţinerea unei acreditări, după care se trece prin dreptul unor soldaţi înarmaţi şi pe dedesubtul unei schele. Înăuntru însă, galerile sunt pustii.

''Ne-ar plăcea să redeschidem puţin, dar este complicat din punctul de vedere al securităţii'', a explicat Vasil Miţko, director adjunct al Galeriei Naţionale din Liov, cel mai mare muzeu de Arte Frumoase din Ucraina, cu o colecţie de 65.000 de opere, depozitate în cele 21 de filiale.

''Cum am putea fi siguri că ruşii nu sunt exact în punctul de a-şi reface forţele şi de a arunca din nou cu rachete?''

Pe 24 februarie, războiul a luat prin surprindere personalul Galeriei, care nu ''se aştepta ca tirurile să lovească atât de departe'' şi să le ameninţe oraşul, a declarat Miţko.

Iniţial ''şocaţi'', curatorii s-au pus repede pe treabă şi au ambalat cu grijă tablourile şi sculpturile. Operele, dintre care unele valorează milioane, au fost puse la adăpost în locuri ţinute secret şi unde se află şi în prezent.

La Palatul Potocki, deschis în mod special pentru echipa AFP, muncitorii profită de absenţa operelor pentru a revopsi pereţii. În locul unde este de obicei atârnat tabloul ''Plata datoriilor'', semnat de maestrul Georges de la Tour, un roşu viu captează privirea.

De la începutul lui mai, alte două sedii ale galeriei, situate la o distanţă de peste o oră de Liov, primesc câteodată public. Cu toate acestea, nu se pune deocamdată problema redeschiderii în oraş ''atâta timp cât nu va exista o schimbare politică majoră sau pe teren'', a explicat Miţko.

Din punctul său de vedere, Rusia, care a bombardat deja două muzee, unul în apropiere de Kiev (consacrat artistei Mariia Prîmacenko) şi celălalt din Harkiv (consacrat filozofului Grigori Skovoroda), rămâne o ameninţare pentru locuitorii din Liov, întrucât încearcă ''să distrugă identitatea ucraineană şi rădăcinile europene''.

Directorul Muzeului istoric din Liov, Roman Cimelik, este la rândul său neîncrezător. Dintre cele zece imobile centenare care adăpostesc colecţiile muzeului, doar două au fost parţial redeschise pe 1 mai: una pentru a oferi acces la cafeneaua din interior, a doua, pentru o expoziţie pentru copii. Şi toate sunt golite de comorile lor.

Cimelik a reamintit că, atunci când sovieticii au ocupat Liovul la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, preluând totodată şi controlul asupra muzeului, l-au transformat într-un ''instrument de propagandă''.

''Aceştia au înlocuit expoziţia permanentă cu una dedicată gloriei Armatei Roşii'', a mai spus el.

În toate ţările, sovieticii ''s-au comportat ca nişte buldozere'', confirmă la rândul său Mikola Bevz, profesor de arhitectură la Universitatea din Liov, unul dintre artizanii înscrierii oraşului în patrimoniul mondial UNESCO.

Liov şi cele 3.000 de monumente ale sale, ''leagănul patriotismului ucrainean'', a rezistat mai bine ca alte oraşe la ''planificarea urbană'' a URSS, este de părere acesta.

În primul rând pentru că a intrat mai târziu sub administraţie sovietică (estul ţării a fost alipit încă din 1918), apoi întrucât ''a existat o mişcare intelectuală care a ştiut să reziste cu isteţime'', a spus el.

Locuitorii Liovului au reuşit astfel să salveze un cartier istoric, care se dorea distrus pentru a construi un spaţiu larg destinat paradelor militare, potrivit profesorului.

Fostul director al Galeriei Naţionale din Liov, Boris Vozniţki, a trebuit de asemenea să dea dovadă de ''şiretenie'' pentru a îmbogăţi colecţiile muzeului în special cu opere cu caracter religios în ciuda ateismului sovietic oficial, a mărturisit Vasil Miţko.

Mergând pe urmele acestor apărători ai patrimoniului ucrainean, Roman Cimelik subliniază importanţa protejării muzeelor oraşului ''pentru a participa la formarea identităţii naţionale''.

Iar preşedintelui rus Vladimir Putin, care neagă identitatea Ucrainei susţinând că ruşii şi ucrainenii sunt un singur popor, îi răspunde laconic ''noi suntem ucraineni şi nu avem nimic de demonstrat''. AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)