Incertitudinile şi riscurile la adresa evoluţiilor de pe piaţa muncii sunt considerabil crescute, în perspectivă apropiată, de invazia Rusiei în Ucraina şi de sancţiunile internaţionale instituite ca răspuns, de natură să exacerbeze criza energetică şi perturbările în lanţurile de producţie-aprovizionare şi să accentueze creşterea preţurilor altor mărfuri, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României.

Unii membrii ai CA al BNR consideră, în context, că impactul va fi atenuat probabil de măsurile guvernamentale de sprijin - vizând inclusiv costul cu energia al firmelor şi situaţia angajaţilor companiilor supuse sancţiunilor - dar şi de ridicarea tuturor restricţiilor de mobilitate la începutul lunii martie, odată cu încetarea stării de alertă.

Pe orizontul ceva mai îndepărtat de timp, incertitudini sunt asociate şi capacităţii unor firme de a rămâne viabile după sistarea măsurilor de sprijin guvernamental şi în contextul costurilor ridicate cu energia şi transportul, dar şi al nevoii de tehnologizare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente. Importante pentru situaţia viitoare a pieţei muncii sunt, de asemenea, viteza şi efectele digitalizării şi automatizării pe plan intern şi internaţional, precum şi implicaţiile recursului în creştere al angajatorilor la lucrători extracomunitari, arată documentul publicat vineri de banca centrală.

Membrii Consiliului au evidenţiat caracterul mixt al evoluţiilor recente, precum şi necesitatea continuării monitorizării atente a parametrilor pieţei muncii. Astfel, s-a arătat că efectivul salariaţilor din economie s-a mărit uşor în decembrie 2021 şi ianuarie 2022, ajungând la un nivel record, dar în acelaşi timp, rata şomajului BIM s-a majorat în decembrie 2021 la 5,7% - după scăderea ei la 5,4% în trimestrul III -, iar în primele două luni din 2022 s-a menţinut constantă, semnificativ deasupra minimului istoric atins în vara anului 2019.

"Totodată, dinamica anuală a câştigului salarial mediu brut nominal a consemnat doar un avans modest în debutul anului curent, deşi ceva mai pronunţat în sectorul privat, în timp ce deficitul de forţă de muncă raportat de companii şi-a accelerat creşterea în primul trimestru din 2022, de la un nivel totuşi sensibil inferior vârfului înregistrat la jumătatea lui 2019; în acelaşi timp, intenţiile de angajare pe orizontul apropiat de timp, relevate de sondaje de specialitate, s-au mărit în primele două luni, dar au cunoscut o ajustare descendentă moderată în martie. S-a apreciat că, în acest context, presiuni de creştere a salariilor ar putea să se manifeste cel puţin în sectoare confruntate cu dificultăţi în atragerea de personal calificat, mai ales pe fondul dinamicii înalte şi în ascensiune a inflaţiei. Influenţe în sensul frânării creşterii sunt însă de aşteptat din politica salarială prezumată a fi menţinută în sectorul public în acest an, precum şi din majorarea amplă a costurilor cu materiile prime, energia şi transportul, ce face probabil dificilă acomodarea integrală a unor eventuale revendicări salariale substanţiale", au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului.AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)