Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat joi că invazia rusă în Ucraina nu doar că a afectat securitatea în Europa, ci şi a "zdruncinat întreaga ordine internaţională", transmite EFE.

"Invazia rusă în Ucraina are implicaţii profunde pentru securitatea europeană, dar a zdruncinat şi întreaga ordine internaţională", a spus Stoltenberg în a doua zi a reuniunii miniştrilor de externe din ţările NATO, care se desfăşoară la Bruxelles.

Într-o primă sesiune joi, membrii Alianţei se întâlnesc cu omologii lor din Ucraina, Georgia, Suedia, Finlanda, Australia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud şi Japonia. În plus, participă şi Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi securitate europeană, Josep Borrell.

Potrivit lui Stoltenberg, prezenţa acestor parteneri este "un semn al unităţii noastre de a sprijini Ucraina, de a condamna agresiunea Rusiei şi de a apăra ordinea internaţională bazată pe reguli".

La sosirea sa la reuniune, ministrul grec de externe, Nikos Dendias, a asigurat că ţara sa va cere Curţii Penale Internaţionale să investigheze "crimele de război comise la Mariupol".

Titulara portofoliului Externelor din Marea Britanie, Liz Truss, a subliniat că ţara ei pledează pentru interzicerea "tuturor importurile de energie rusească, sancţionarea cât mai multor bănci (ruseşti) şi intensificarea livrărilor de arme către Ucraina".

Referitor la sancţiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei, ministrul ceh de externe, Jan Lipavsky, afirmat că principiul "de bază" care ar trebui să "ghideze" blocul comunitar este "să se limiteze suma de bani pe care Europa o trimite Rusiei", pentru că acei bani sunt apoi folosiţi pentru "războiul barbar şi oribil împotriva Ucrainei".

"Orice sancţiune care reduce suma de bani pe care Europa şi lumea o trimit Rusiei este binevenită", a spus el.

Şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a subliniat că ţara sa a "sprijinit Ucraina cu diferite arme militare şi căutăm împreună cu aliaţii noştri cum putem să sprijinim Ucraina în viitor, într-un mod mai intens şi mai coordonat, pentru că are dreptul să se apere", a spus ea.

Baerbock a precizat, însă, că această coordonare nu va fi realizată de NATO, iar armele trebuie trimise de fiecare ţară în mod individual.

"Având în vedere activitatea comună a G7, este important să dăm clar de înţeles că rămânem uniţi în faţa crimelor de război la care am fost martori în ultimele zile", a spus Baerbock, a cărei ţară prezidează acest Grup al celor mai dezvoltate şapte economii ale lumii, referindu-se la masacrul civililor din Bucea.

Şefa diplomaţiei canadiene, Melanie Joly, a declarat că "oamenii erau foarte sceptici privind posibilitatea de a-l sancţiona pe preşedintele rus Vladimir Putin şi am făcut-o. Oamenii erau sceptici că vom ajunge la familia lui şi o vom face".

Suedia nu face parte din NATO, dar, la fel ca Finlanda, dezbate dacă să adere la Alianţă.

Ministrul suedez de externe, Ann Linde, a declarat că ţara sa nu va lua nicio decizie cu privire la NATO "fără o analiză exhaustivă".

Şeful diplomaţiei finlandeze, Pekka Haavisto, a menţionat că opinia publică din ţara sa s-a schimbat "destul de repede" după invazia în Ucraina şi că o "majoritate clară a populaţiei" susţine acum aderarea la NATO.

El a explicat că guvernul său pregăteşte un document cu privire aderarea la Alianţa Nord-Atlantică, care va fi prezentat parlamentului săptămâna viitoare, iar apoi textul va face obiectul unei dezbateri în cameră.

"În acelaşi timp, sunt sigur că o ţară candidată la NATO va primi o anumita protecţie din partea ţărilor Alianţei", a spus ministrul finlandez.

La rândul său, şefa diplomaţiei australiene Marise Payne a declarat că ţara sa va impune "alte 67 de sancţiuni împotriva elitelor şi oligarhilor ruşi". AGERPRES/(AS-autor:Lilia Traci, editor: Irina Cristea, editor online: Andreea Lãzãroiu)