Trimişii speciali ai AGERPRES, Cristian Lupaşcu şi Alfred Schupler, transmit: : Aproape 10 milioane de persoane din Ucraina şi-au părăsit locuinţele după începerea războiului, pe 24 februarie, au anunţat, sâmbătă, autorităţile de la Kiev.

Dintre cei care au fugit din calea războiului, aproximativ 6,5 milioane de persoane s-au refugiat în Vestul Ucrainei, iar 3,3 milioane au părăsit teritoriul ţării.

În aceste condiţii, oraşele din zona de Vest a Ucrainei sunt deja pline de oameni plecaţi de la casele lor, pentru care autorităţile sunt nevoite să adopte măsuri de asigurare de spaţii de cazare, de alimente, dar şi produse de igienă personală sau chiar îmbrăcăminte.

Este şi cazul regiunii Ivano-Frankivsk, în care se adăpostesc în prezent peste 83.000 de ucraineni care provin din zone atacate de forţele armatei ruse.

Mulţi dintre ei, în special cei cu posibilităţi materiale bune, au ales să se cazeze fie în hoteluri sau pensiuni, fie în apartamente şi case pe care le-au închiriat de la localnici.

Însă există zeci de mii de oameni care beneficiază de serviciile oferite de administraţia locală.

În această situaţie se află Olga, o femeie de 48 de ani, care, imediat după începerea bombardamentelor de la Kiev, a părăsit Capitala şi s-a adăpostit într-o casă dintr-o localitate rurală din regiunea Ivano-Frankivsk.

Femeia, însoţită de fiica ei, dar şi de un căţel şi un hamster la care ţine foarte mult, s-a înregistrat, sâmbătă, la Departamentul de servicii administrative al Primăriei din Ivano-Frankivsk, pentru a beneficia de sprijin din partea autorităţilor locale.

"Am venit aici cu fiica mea, cu câinele şi cu hamsterul. Am stat câteva zile în zona rurală. A fost foarte greu să găsim o locuinţă aici. Am venit să fim luaţi în evidenţă la acest centru, unde ni s-au acordat toate informaţiile necesare. (...) În Kiev mi-am lăsat toată viaţa: apartamentul, şcoala copilului, locul de muncă. Mi-e foarte greu să vorbesc despre asta acum. Sperăm că tot războiul ăsta se va termina cât mai repede. Suntem de o lună plecaţi şi ne dorim foarte mult să ne întoarcem acasă", a declarat Olga.

Directorul Departamentului de servicii administrative, Bogdan Pâteli, a precizat că, pentru a reduce timpul de aşteptare a refugiaţilor şi pentru a avea o evidenţă exactă a serviciilor sociale oferite acestora, Primăria din Ivano-Frankivsk a creat prima platformă electronică din Ucraina care permite gestionarea datelor cu privire la orice persoană luată în evidenţă. În momentul înregistrării, refugiatul primeşte un cod QR, care va furniza toate datele despre acesta, implicit mesele sau medicamentele de care beneficiază.

"Am creat o platformă electronică de luare în evidenţă a refugiaţilor. Întregul proces durează în jur de trei minute. Suntem foarte operativi, după care oamenii primesc o adeverinţă cu un cod QR şi atunci când li se acordă servicii sau ajutoare umanitare, aceste lucruri se înregistrează automat, aşa că putem şti oricând câte persoane se află în regiunea noastră, cine şi cât ajutor a primit şi câte persoane au plecat de aici cu ajutorul nostru. Avem permanent informaţii obiective. Ştim exact câţi copii, câţi bărbaţi şi câte femei avem aici. În acest fel putem şti ce nevoi au, câţi copii au nevoie de şcoli şi grădiniţe, ştim de câţi medici avem nevoie sau de câţi profesori, şi în felul acesta ne putem adapta serviciile", a explicat Bogdan Pâteli.

De asemenea, administraţia din Ivano-Frankivsk oferă, prin Departamentul de servicii administrative, consiliere psihologică non-stop pentru refugiaţi şi copiii acestora.

Mai mult decât atât, Primăria a creat o linie telefonică gratuită, care permite populaţiei rămase în zonele afectate de război şi care are nevoie de consiliere să poată dialoga cu psihologii de la distanţă.

Olena este un psiholog refugiat din Irpin. Cea mai mare parte din timpul ei este alocată acordării de sprijin pentru copiii afectaţi de ororile războiului. Este vorbitoare de rusă, fapt care o ajută să poată interacţiona cu populaţia refugiată din Estul Ucrainei, care vorbeşte limba rusă.

"Sunt de lângă Kiev. Lucrez de mai mult timp cu copii de la un an şi jumătate la şase ani. Sunt şi vorbitoare de limba rusă şi acesta e un lucru bun pentru mamele şi copiii care vin din regiunile Ucrainei în care se vorbeşte limba rusă. De cele mai multe ori, copiii se adresează cu atacuri de panică, plâng necontrolat, sunt speriaţi şi nu vor să iasă afară ori refuză să mai mănânce ori au atacuri de panică noaptea şi nu pot fi liniştiţi. Am format un grup de specialişti, unde primim întrebări referitoare la situaţia acestor copii şi ne străduim să răspundem, iar cei care au nevoie de noi ne găsesc atât online, cât şi offline pentru consultaţii. Mi s-a adresat cineva chiar din oraşul Harkov şi oamenii care nu pot ieşi din oraş au nevoie de suport psihologic şi aici au găsit specialişti care i-au putut ajuta. E foarte important să nu suprapunem o traumă peste altă traumă şi să intervenim la timp", a afirmat Olena.

Oraşul Ivano-Frankivsk are o populaţie de 235.000 de locuitori, iar regiunea Ivano-Frankivsk, care include şase raioane şi 62 de comune, numără 1,35 milioane de locuitori. AGERPRES/(A - editor: Andreea Rotaru, editor online: Andreea Preda)

Foto (c) : Cristian Lupaşcu/AGERPRES