A 24-a zi de război în Ucraina. România continuă acţiunile pentru sprijinirea refugiaţilor ucraineni şi a autorităţilor de la Kiev.

Prezentăm principalele ştiri ale zilei de sâmbătă, 19 martie:

*** Campania internaţională de solidaritate ENLIGHTENMENT - #ArtistsUnitedforPeace, susţinută, pro bono, de peste 35 de artişti vizuali şi festivaluri de profil din întreaga lume este găzduită, în acest weekend, şi de Bucureşti. Pe faţada Teatrului Naţional "Ion Luca Caragiale", între orele 20,30 - 23,00, sunt proiectate drapelul Ucrainei şi imagini simbol pentru pace. În cadrul evenimentului, artişti vizuali internaţionali au fost invitaţi să îşi proiecteze lucrările de artă în diferite oraşe din toată lumea, la sfârşitul acestei săptămâni.

Campania internaţională de solidaritate se desfăşoară în România, SUA, Mexic, Costa Rica, Marea Britanie, Belgia, Franţa, Germania, Portugalia, Republica Cehă, Polonia, Norvegia, Italia, Ungaria, Australia, Japonia, Canada şi Thailanda. Guvernul României şi-a anunţat susţinerea pentru acest eveniment.

*** Consilierul de stat Mădălina Turza a anunţat, la finalul reuniunii task-force-ului pentru gestionarea situaţiei din Ucraina, că, în faza a doua de dezvoltare a măsurilor de protecţie, Guvernul de la Bucureşti are în vedere adoptarea unor măsuri de protecţie, proactive, de incluziune pentru copiii refugiaţilor ucraineni. "În grupul de lucru de pe zona de educaţie, din care fac parte experţi pe educaţie, UNHCR, ong-uri cu expertiză pe domeniu, se vor crea acele măsuri proactive de incluziune, inclusiv se discută deja despre curriculum adaptat nevoilor copiilor ucraineni, despre instrumente de învăţare în limba lor, despre profesori nativi de limbă ucraineană. Este un set de măsuri active care au rolul de a genera efectiv incluziunea, pentru că, aşa cum vă spuneam, nu este suficient doar să le dai un acces formal", a explicat Mădălina Turza.

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

*** Şase grupuri de lucru vor fi organizate, la nivelul Guvernului, pentru a gestiona problemele refugiaţilor ucraineni care aleg să rămână în România. "La nivelul Guvernului există Comisia Ucraina sau Task-Force 2, coordonată de şeful Cancelariei şi de asemenea există un grup de coordonare strategică a asistenţei umanitare. Din cadrul acestui task-force de la nivelul Guvernului fac parte principalele ministere responsabile de gestionarea situaţiei refugiaţilor, respectiv Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Muncii, Ministerul Familiei, Ministerul Dezvoltării şi Lucrărilor Publice şi alte ministere, însă pentru faza aceasta de dezvoltare a măsurilor de protecţie aceste ministere vor organiza şase grupuri de lucru, focusate sau orientate pe zonele nevralgice, în care România trebuie să vină cu un răspuns consolidat pentru protecţia refugiaţilor care aleg să rămână în România, respectiv un grup de lucru pe sănătate, un grup de lucru pe educaţie, un grup de lucru care va gestiona problema ocupării sau accesului refugiaţilor la piaţa muncii, un grup de lucru destinat problemelor ce ţin de locuire, pentru că aceşti oameni vor trebui să aibă soluţii concrete pe termen mediu şi lung, pentru că ei nu pot sta pe o perioadă în corturi sau centre", a explicat consilierul de stat Mădălina Turza. Un grup de lucru va fi destinat persoanelor vulnerabile, persoane cu dizabilităţi, vârstnici, oameni care se află în diferite situaţii de vulnerabilitate, iar un grup "aparte" va fi destinat măsurilor pentru copii şi tineri.

*** Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a anunţat că aproape 80.000 de cetăţeni ucraineni au ales să rămână pe teritoriul României, 30.000 fiind copii. "La acest moment sunt aproape 80.000 de cetăţeni ucraineni care au ales să rămână pe teritoriul României din cei peste 515.000 care, de la debutul conflictului, din 24 februarie, au intrat în ţara noastră. Sunt 79.075 de cetăţeni ucraineni, dintre care 30.000 sunt copii. Unii dintre ei au fost deja preluaţi în grija structurilor specializate ale statului român în centre dedicate protecţiei copilului, dar desigur sunt mulţi alţii care au nevoie de integrare în sistemul educaţional, de acces la serviciile de sănătate şi de alte categorii de servicii sociale pe care România trebuie să fie pregătită să le ofere", a precizat Dan Cărbunaru.

Foto: (c)  ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

*** Peste 2.000 de locuri de muncă sunt disponibile pentru cetăţenii ucraineni care vor să se angajeze la firme din România. "Avem câteva sute de cetăţeni care s-au angajat la firme din România şi sunt cel puţin 2.000 de locuri libere pentru refugiaţii din Ucraina care doresc să aibă un loc de muncă. (...) Ştiu că au existat deja oferte în industria hotelieră sau în alte domenii. Există o platformă care gestionează această zonă, a celor care oferă locuri de muncă. În România, şomajul este la un nivel extrem de mic. (...) În măsura în care cetăţenii ucraineni (...) vor să aplice pentru locuri de muncă, au fost deja create facilităţi, după modelul pe care ministrul Educaţiei, de exemplu, l-a implementat pentru studenţii din Ucraina. Sunt oameni care şi-au lăsat casele în ruină, arse, unii dintre ei nu mai au diplome de studiu sau alte documente care să certifice că au parcurs o anumită etapă din învăţământul universitar de exemplu. România este pregătită să preia aceşti studenţi ucraineni şi, în perioada care urmează, să îşi poată reface cumva documentele. Dar pe baza unei declaraţii pe proprie răspundere se pot angaja, arătând ce tip de expertiză deţin pentru a fi integraţi pe piaţa muncii", a afirmat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.

Foto: (c)  ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

*** Câteva sute de persoane, români şi ucraineni, au participat, în Bucureşti, la un protest împotriva invaziei ruseşti din Ucraina. Participanţii s-au adunat în jurul orei 16,00 în Piaţa Victoriei, după care, la ora 18,00, au plecat spre Ambasada Rusiei, pentru a continua protestul. Numărul maxim atins de protestatari la mitingul de sâmbătă a fost de aproximativ 500. Participanţii, atât români, ucraineni care locuiesc în ţara noastră, cât şi refugiaţi din Ucraina, au scandat lozinci împotriva războiului şi a liderului de la Kremlin, Vladimir Putin.

Foto: (c)  LIVIU SOVA / AGERPRES FOTO

*** Al doilea convoi cu produse donate de ieşeni în cadrul campaniei umanitare "Ajutoare pentru refugiaţii din Ucraina" a plecat în cursul dimineţii de sâmbătă spre Vama Siret, destinaţia fiind regiunea Cernăuţi. Produsele au fost încărcate în cinci camioane şi o platformă ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Iaşi, iar convoiul este însoţit de primarul Mihai Chirica. În trei dintre camioane sunt alimente, cazarmament şi produse de igienă, în valoare totală de aproximativ 415.000 lei, iar celelalte două camioane şi platforma transportă 16 generatoare, în valoare de 377.000 de lei. Primul convoi umanitar cu produse donate de ieşeni în cadrul campaniei organizate de Primăria Iaşi a plecat în Ucraina pe 5 martie şi a fost format din cinci autospeciale în care au fost încărcate produse în valoare de 520.000 de lei.

*** De la începerea conflictului din Ucraina, 4.137 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România, dintre care 64 în ultimele 24 de ore, a informat Ministerul Afacerilor Interne. Aceşti cetăţeni beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislaţia naţională. La acest moment, gradul de ocupare a centrelor de cazare ale Inspectoratului General pentru Imigrări este de 61,6%.

Foto: (c)  SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

*** Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră a informat că, vineri, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 67.621 de persoane, dintre care 11.182 de cetăţeni ucraineni (în scădere cu 13,9% faţă de ziua precedentă).

Foto: (c)  ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO

Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 5.421 de cetăţeni ucraineni (în scădere cu 15,9%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 4.156 de cetăţeni ucraineni (scădere cu 18,4%). De la declanşarea acestei crize şi până la data de 18 martie, ora 24,00, la nivel naţional, au intrat în România 480.466 cetăţeni ucraineni. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Rotaru, editor online: Andreea Preda)