Invazia rusă a Ucrainei şi devastarea pe scară largă a ţării, precum şi sancţiunile economice impuse faţă de Rusia ridică spectrul unei alte crize alimentare mondiale, conform unei analize World Vision România.

Astfel, o temă tot mai relevantă pentru agricultura din România şi din lume este cum să creştem producţia agricolă, folosind mai puţine resurse.

Conform sursei citate, în 2021, Rusia şi Ucraina s-au clasat printre primii trei exportatori mondiali de grâu, orz, porumb, seminţe de floarea soarelui şi ulei de floarea soarelui. Rusia a fost, de asemenea, cel mai mare exportator mondial de îngrăşăminte cu azot şi al doilea furnizor principal de potasiu şi fosfor.

Analiza mai arată că numărul persoanelor subnutrite de pe glob ar putea creşte cu 8 până la 13 milioane de oameni în 2022/2023.

"Conform datelor furnizate de FAO (Food and Agriculture Organization of the United Nations), Ucraina şi Rusia se situează printre primii 5 exportatori globali de cereale: orz (19%) şi grâu (14%) din totalul exporturilor. Şi mai proeminentă este prezenţa lor în sectorul de producţie de seminţe şi ulei de floarea soarelui unde cele două ţări deţin 64% din totalul pieţei de export", se menţionează în material.

Astfel, peste 50 de naţiuni depind de importurile de grâu din Rusia şi Ucraina, cea mai mare parte dintre acestea fiind ţări cu un nivel ridicat de sărăcie sau aflate în curs de dezvoltare.

Dependenţa de producţia agricolă din Rusia şi Ucraina atinge cote maxime în Eritrea (100%), Turcia (85%) şi Egipt (73%), precum şi în majoritatea republicilor fost sovietice sau în ţările din nordul şi centrul Africii.

Evaluarea preliminară a FAO sugerează că între 20 şi 30% din zonele cu cereale, porumb şi seminţe de floarea soarelui din Ucraina fie nu vor fi plantate, fie rămân nerecoltate în timpul sezonului 2022/23.

"Dacă adăugam sancţiunile economice şi posibila interdicţie de export în cazul Rusiei, acestea vor avea un impact major asupra securităţii alimentare globale. În conformitate cu un astfel de scenariu, numărul global al persoanelor subnutrite ar putea creşte cu 8 până la 13 milioane de oameni în 2022/2023, cele mai pronunţate creşteri având loc în Asia-Pacific, urmată de Africa sub-sahariană şi aproape Africa de Est şi de Nord", notează autorii analizei.

Totodată, simulările FAO care evaluează impactul privind reducerea exportului de cereale şi seminţe de floarea soarelui din cele două ţări arată că preţurile internaţionale la alimente şi furaje ar putea creşte cu 8 până la 22% peste nivelurile lor record atinse în februarie 2022.

Astfel, producţia agricolă globală va fi puternic afectată de creşterea preţurilor la energie, gaz şi motorină precum şi de turbulenţele din industria de îngrăşăminte legate de diminuarea producţiei mondiale şi dependenţa de importurile din Rusia.

Conform World Vision România, Agricultura 4.0 înseamnă a produce mai mult folosind mai puţine resurse şi într-un mod care protejează mediul.

"Progresele obţinute în dezvoltarea inteligenţei artificiale şi a altor tehnologii avansate au capacitatea de a amplifica volumul producţiei şi randamentul fermelor la scară planetară", se mai precizează în material.

Analiza mai arată că, în ultimii ani, termeni precum "agricultura de precizie", "agricultura inteligentă (smart farming)" şi "agricultura digitală" au devenit o obişnuinţă în discursul specialiştilor şi a mass media, avansându-se ideea celei de-a patra revoluţii în agricultură, Agricultura 4.0.

"Cei mai mulţi fermieri însă nu au capacitatea să lucreze cu sateliţi sau să înţeleagă cum funcţionează un robot. Prin urmare, transferul de cunoştinte şi formarea de competenţe în noile tehnologii sunt esenţiale pentru toţi actorii implicaţi în procesele agricole şi în producţia de alimente, de la guvernanţi până la specialişti, fermieri, tehnicieni, profesori şi elevi", mai precizează analiza.

Reprezentanţii World Vision susţin că este important să fie pregătiţi tinerii pentru agricultura 4.0, familiarizându-i cu noile tehnologii încă din liceu (de altfel robotica şi programarea sunt în curicula de liceu în multe ţări). Astfel, aplicaţiile super-tehnologiilor vor atrage tineri cu idei, mai bine pregătiţi din punct de vedere tehnic către agricultură.

"World Vision a făcut deja paşi în această direcţie, prin pregătirea unui program educaţional special, adresat elevilor din licee agricole, care vorbeşte despre agricultura durabilă şi braţul tehnologic Agricultura 4.0", a declarat Crenguţa Bărbosu, Senior Program Manager în cadrul Fundaţiei World Vision România.

World Vision România, în cadrul Consorţiului Creştem prin Educaţie Agricolă, a elaborat un modul educaţional inovator despre agricultura durabilă şi Agricultura 4.0. Pachetul educaţional se adresează celor 56 de licee cu profil agricol din România. Proiectul "Călătorie spre anul 2050" este în pilotare în acest moment, urmând să fie adoptat de toate liceele cu profilul agricol.

World Vision România este o organizaţie care desfăşoară programe de educaţie, intervenţie umanitară, dezvoltare şi advocacy, punând în centrul activităţii sale bunăstarea copilului. Organizaţia se concentrează asupra muncii cu copiii, familiile şi comunităţile, în scopul depăşirii sărăciei şi nedreptăţii. Fundaţia lucrează cu persoanele cele mai vulnerabile din lume, indiferent de religie, rasă, etnie sau gen.

World Vision România face parte din parteneriatul World Vision International, prezent în aproape 100 de ţări din întreaga lume. În 30 de ani de prezenţă în România, am ajutat peste 500.000 de copii şi adulţi, în aproape 500 de comunităţi din 18 judeţe.

Creştem prin Educaţie Agricolă (CEA) este un program finanţat de Romanian-American Foundation (RAF) şi derulat de un consorţiu de organizaţii din care fac parte Fundaţia World Vision România, Junior Achievement România, Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă şi Centrul Român de Politici Europene.

Consorţiul CEA pune la aceeaşi masă învăţământul agricol, noile tehnologii şi mediul de business, pentru a susţine performanţa profesorilor şi managerilor din licee şi pentru a creşte reputaţia educaţiei agricole, atât în rândul elevilor, cât şi în rândul partenerilor privaţi. Iniţiativele consorţiului CEA se adresează tuturor celor 57 de licee tehnologice cu profilul agricultură din întreaga ţară. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)