Dublarea finanţării pentru arme destinate Ucrainei, ameninţări cu noi sancţiuni 'masive' contra Moscovei - liderii europeni reuniţi la Versailles şi-au sporit presiunea asupra Rusiei pentru ca aceasta să renunţe la agresiunea militară contra Ucrainei, notează AFP.

''Dacă lucrurile vor continua pe plan militar, dacă (preşedintele rus Vladimir) Putin intensifică bombardamentele, asediază Kievul, dacă scenele de război se intensifică, ştim că trebuie să luăm sancţiuni masive suplimentare'', a spus preşedintele francez Emmanuel Macron în faţa presei, la finalul reuniunii de două zile cu liderii celorlalte state membre. Franţa asigură în acest semestru preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE.

El nu a exclus ca sancţiunile UE să vizeze importurile de gaz şi petrol, ocolite până acum de sancţiuni luând în calcul costul lor pentru europeni, extrem de dependenţi de hidrocarburile ruse.

''Nimic nu este interzis, nimic nu este tabu'', a subliniat şeful statului francez.

Cei 27 au adoptat deja sancţiuni financiare şi economice de o amploare inedită care au antrenat o prăbuşire a cursului rublei ruseşti.

Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell le-a propus vineri liderilor statelor membre UE, reuniţi la Castelul din Versailles, să dubleze finanţarea europeană destinată înarmării Ucrainei, în pofida avertismentelor Moscovei.

Borrell a anunţat că a ''făcut o propunere de dublare a contribuţiei (Uniunii Europene) cu 500 de milioane de euro pentru armament în sprijinirea armatei ucrainene''. Propunerea va trebui să fie adoptată de statele membre. Finanţările provin din 'Instrumentul european pentru pace', un fond dotat cu 5 miliarde euro.

Un prim pachet de 500 de milioane de euro, inedit în istoria europeană pentru sprijin militar, a fost deja deblocat la finalul lunii februarie. Suma este utilizată pentru a rambursa livrările de armamente prelevate de statele membre din stocurile lor.

Guvernul ucrainean a formulat cereri extrem de precise de material pe care combatanţii sunt capabili să le utilizeze, în special sisteme de apărare antiaeriană şi arme antitanc, utilizate cu succes pentru a frâna avansul trupelor ruse şi a le priva de supremaţia aeriană. Aceste armamente ajung în Ucraina via Polonia.

Cei 27 au ajuns la un consens asupra mesajului politic trimis Ucrainei cu privire la intenţiile sale de aderare la UE. Divizaţi cu privire invitarea Ucrainei să devină membră a UE, ei au subliniat totuşi apartenenţa Ucrainei la ''familia europeană'', fără a merge încă până la evocarea formală a unei integrări, chiar şi îndepărtate, în Uniunea Europeană.

Premierul sloven Janez Jansa nu şi-a ascuns decepţia: ''O largă majoritate (a ţărilor membre) ar pleda pentru un mesaj politic puternic care să garanteze o aderare la UE, chiar dacă acest lucru nu s-ar întâmpla mâine, evident''.

''Este nevoie de ceva mai ambiţios. Nu este ceea ce aşteptăm'', a reacţionat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Ucraina şi UE sunt deja legate printr-un acord de asociere din 2014. Acest acord ''poate fi consolidat'', a explicat preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

Integrarea în UE este un proces, întins pe mai mulţi ani, pentru adaptarea legislaţiei ţării candidate la dreptul comunitar. Acest proces presupune negocieri complexe pe numeroase subiecte şi criterii dificile de respectat de o ţară aflată în război, precum stabilitatea politică şi o economie de piaţă funcţională.

Aderarea are nevoie de acordul unanim al celor 27 de state membre actuale.

De asemenea, liderii statelor UE au discutat proiectul Comisiei Europene de reducere cu două treimi, începând din acest an, a dependenţei UE de gazul rusesc, ce reprezintă în prezent 40% din consumul european.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a indicat că va propune obiectivul unei independenţe a UE de combustibilii fosili din Rusia până în 2027. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Florin Ştefan, editor online: Irina Giurgiu)