Europenii trebuie să evite promisiunile "ambigue" făcute în timpul invaziei ruseşti, în faţa cererilor de aderare la UE din partea Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, consideră istoricul olandez Luuk van Middelaar într-un interviu pentru AFP publicat sâmbătă.

Această criză îi permite UE să îşi afirme rolul pe scena internaţională cu o viteză accelerată, dar, construită "pe un proiect de pace", ea trebuie să înveţe încă "să stăpânească limbajul puterii, ceea ce va lua timp", subliniază autorul cărţii "Trezirea politică a Europei".

''Ne aflăm în mijlocul unui război cu o putere nucleară, un război în care una dintre problemele pe care le are în vedere agresorul este tocmai locul Ucrainei în ordinea continentală, apartenenţa la UE, apartenenţa la NATO. Să evităm să facem o situaţie complexă să fie şi mai complexă. Există alte modalităţi de a sprijini Ucraina în acest moment dramatic, alte formule de apropiere de oferit. Să ne abţinem de la a face astfel de promisiuni ambigue'', a explicat el.

Potrivit istoricului, de la invazia rusă din 24 februarie, cu zece zile în urmă, nimeni nu a mai avut niciun control asupra cursului istoriei. ''Liderii improvizează într-un torent de evenimente, sperând să evite ce este mai rău. Există o emoţie colectivă în Europa care reflectă voinţa de a ne apăra, ca democraţii, împotriva unui agresor autocratic violent. Dar aceeaşi emoţie face şi mai dificilă găsirea unei ieşiri''.

În opinia sa, Uniunea Europeană a luat decizii considerabile, dar acestea nu schimbă în sine modul în care îşi vede locul în lume.

''Întotdeauna s-a văzut pe sine ca un proiect de pace, ca un spaţiu neutru, deschis şi binevoitor. La Bruxelles, noţiunile de putere şi frontiere au fost mult timp tabu. Să stăpâneşti limbajul puterii, să te comporţi ca un actor printre actori va necesita timp, atât din punct de vedere material, cât şi psihologic", a conchis Luuk van Middelaar.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)