Balerinele Bogdana Alekseeva şi Lara Paraschiv, ambele din Odesa, s-au alăturat programului de studiu şi repetiţii al Operei Naţionale Bucureşti (ONB).

"În aceste momente de grea încercare, în primul rând pentru valorile libertăţii pe care prima scenă lirică le împărtăşeşte şi susţine cu tărie şi fermitate, în semn de solidaritate, Opera Naţională Bucureşti s-a alăturat demersurilor de ajutorare a artiştilor victime ale războiului de pe teritoriul ucrainean. Departamentul de Balet al Operei Naţionale Bucureşti le-a primit în aceste zile cu toată deschiderea şi prietenia pe balerinele Bogdana Alekseeva şi Lara Paraschiv, ambele din Odesa, cele două alăturându-se programului de studiu şi repetiţii al operei bucureştene", informează ONB, prin intermediul unui comunicat.

Bogdana Alekseeva s-a născut şi a crescut în Doneţk (Ucraina), iar la 12 ani a început studiile la Şcoala de Coregrafie de Stat din Belarus, menţionează sursa citată. Din 2019 s-a alăturat corpului de balet al Operei din Odesa. Tatăl ei a murit în 2014, în timpul războiului din Donbas. În 2022, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, mama ei a fost internată în spital iar, din cauza războiului, Bogdana a pierdut legătura cu mama sa. Cu ajutorul unui prieten de origine americană, Bogdana a primit fonduri pentru a scăpa din Odesa în cea de-a treia zi de bombardamente şi s-a urcat într-un autobuz către Moldova.

"A trebuit să plec din Odesa pentru că ne-au spus că teatrul se închide, am nevoie să continui să dansez, visez mereu să lucrez în diferite locuri şi să îmi extind repertoriul", spune Bogdana Alekseeva.

Lara Paraschiv are dublă cetăţenie, canadiană şi română, a studiat la Academia Bolshoi şi a evoluat la Teatrul de Balet de Stat Astrakhan din Rusia, Baletul Gelsey Kirkland din New York, Baletul Rusesc din Orlando, iar în ultimii doi ani a fost angajată a Teatrului de Balet de Stat Dnipro din Ucraina.

"Multe vieţi sunt în pericol şi mă tem că teatrul în sine este în pericol, deoarece oraşele de lângă Dnipro nu mai există, clădirile au fost distruse, aeroporturile au fost bombardate, mulţi oameni au fost răniţi, ucişi şi lăsaţi fără case. Dimineaţa, când au sunat sirenele războiului la Dnipro, am împachetat ce am putut şi am plecat. Am luat cu mine câţiva artişti pentru a trece graniţa cu Moldova împreună. Doi băieţi din Kârgâstan, doi moldoveni şi doi ucraineni. Am ajuns la hotarul Palanca pe drumuri foarte grele. Oraşe liniştite, goale, se simt ca "zombieland" din cauza evacuării, străzi pline de armată şi tancuri", mărturiseşte Lara Paraschiv.

Ea adaugă că, alături de ceilalţi artişti, a aşteptat 15 ore la graniţă şi că acolo au aflat că bărbaţii ucraineni între 18 şi 60 de ani nu au voie să treacă frontiera, ci trebuie să se alăture armatei. Au discutat cu un avocat din România care le-a spus că pot cere azil politic doar prin intermediul Poliţiei de Frontieră a Moldovei.

"Prin azil politic am reuşit să facem ca nişte artişti de balet să treacă graniţa. Acum am rămas fără muncă, bani, case. Am lăsat în urmă prieteni şi rude pentru a căror siguranţă ne temem în fiecare minut al zilei. Am lăsat în urmă apartamente întregi cu toate lucrurile noastre de acolo. Am plecat cu toţii doar cu un rucsac cu documente şi încărcătoare şi telefoane. Ruşii au pus stăpânire pe multe dintre oraşele de lângă Dnipro şi, în curând, vor fi şi acolo, ne temem că atunci când acest război se va termina, lucrurile nu vor mai fi ca înainte. Ucraina va trebui să se construiască din nou şi va trece mult timp până când totul va fi în siguranţă pentru ca oamenii să se întoarcă şi să se bucure din nou de artă", precizează aceasta. AGERPRES/(AS - autor: Irinela Vişan, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)