Rusia şi Ucraina sunt încleştate într-o criză care ameninţă să degenereze într-un nou conflict militar, Moscova fiind acuzată că pregăteşte invadarea ţării vecine prooccidentale, comentează miercuri într-o amplă analiză France Presse.

Tensiunile actuale au însă rădăcini istorice, cele două ţări având o istorie comună milenară, care datează din vremea Rusiei kievene, cnezat care a existat între secolele al IX-lea şi al XIII-lea.

Această entitate se întindea pe un teritoriu care cuprindea parţial Rusia, Ucraina şi Belarusul din zilele noastre. Moscova consideră acest spaţiu ca fiind originea Rusiei.

Într-un lung text publicat în luna iulie a anului trecut, preşedintele Vladimir Putin considera că "ruşii şi ucrainenii sunt o singură naţiune" care aparţine "unui singur şi aceluiaşi spaţiu istoric şi spiritual".

În cadrul conferinţei sale de presă anuale, Putin a susţinut că Ucraina a fost "creată de Lenin" în cursul primilor ani de existenţă a Uniunii Sovietice, ceea ce constituie un mod de a nega specificul acestei naţiuni, prezentată astfel ca fiind artificială.

Moscova acuză frecvent autorităţile ucrainene că încearcă să "derusifice" ţara, favorizând limba ucraineană. Ucraina ripostează că nu face decât să corecteze rusificarea forţată, efectuată sub Imperiul rus şi Uniunea Sovietică.

Ucraineana şi rusa, care aparţin aceleiaşi familii de limbi slave orientale, au numeroase similitudini, dar şi diferenţe majore. Prima domină vestul şi centrul ţării, a doua se vorbeşte mai mult în estul şi sudul ei.

După proclamarea independenţei Ucrainei în urma destrămării URSS în 1991, ucraineana a devenit singura limbă de stat.

Deşi ucrainenii sunt cel mai adesea bilingvi, ucraineana este considerată limbă maternă de 78% din populaţie, iar rusa de 18%, potrivit unui sondaj recent.

Dar utilizarea limbii ruse a înregistrat un recul, ca reacţie la anexarea Crimeii de către Moscova şi în urma unei legi adoptate în 2019 care impune ucrainizarea mai multor sectoare, precum comerţul şi serviciile.

Printre principalii factori istorici, care constituie obiectul unei dispute ruso-ucrainene, figurează "Holodomor", marea foamete care a făcut mai multe milioane de morţi în perioada 1932-1933 în Ucraina.

Kievul, precum şi mai mulţi istorici, califică această tragedie drept "genocid" orchestrat de Stalin împotriva poporului ucrainean, reticent la colectivizarea terenurilor agricole.

Dar Moscova şi alţi istorici resping acest calificativ, înscriind acele evenimente în contextul mai larg al foametei care a făcut numeroase victime şi în Asia Centrală şi în Rusia.

Această controversă nu pare să se aplaneze: Kremlinul, care apără o viziune glorificată a istoriei ruse, se străduieşte în prezent să minimalizeze crimele staliniste.

Donbas, regiune din estul Ucrainei, este epicentrul unui conflict care opune din 2014 forţele Kievului celor ale separatiştilor proruşi, sprijiniţi de Moscova.

Acest bazin minier şi industrial este vital din punct de vedere economic pentru Ucraina.

Donbas este de asemenea centrul unei bătălii culturale între Kiev şi Moscova, care susţine că această regiune, la fel ca o mare parte din estul ucrainean, întrucât este populată de rusofoni, trebuie protejată de naţionalismul ucrainean.

Rusofilia regiunii se datorează în parte rusificării forţate şi repopulării sale după cel de-al Doilea Război Mondial, cu sute de mii lucrători ruşi, scrie AFP.

Acest aflux, conjugat cu victimele războiului şi ale Holodomorului, a modificat echilibrul etnic şi cultural al regiunii.

Situaţia peninsulei Crimeea, anexată de Moscova în 2014 după o revoluţie prooccidentală în Ucraina, este şi mai complexă.

În Rusia, această peninsulă este percepută pe scară largă ca făcând parte integrantă din ţară. Sub URSS, generaţii de ruşi şi-au petrecut aici vacanţele, ceea ce a contribuit la dezvoltarea unui viu ataşament pentru această regiune.

Integrată în Imperiul rus din secolul al XVIII-lea, Crimeea face parte apoi din Rusia sub Uniunea Sovietică, până alipirea ei la Ucraina sovietică în 1954 printr-un decret al lui Nikita Hruşciov, secretarul general al PCUS de la acea vreme.

Anexarea ei de către Moscova nu a fost recunoscută de comunitatea internaţională, iar Ucraina cere retrocedarea ei.

Rusia s-a grăbit să construiască un pod peste strâmtoarea Kerci, legând peninsula de teritoriul rus, notează AFP. AGERPRES/(AS-autor:Lilia Traci, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)