Peste 70% dintre români cred că NATO va apăra România, în contextul creşterii riscului producerii unui război în Ucraina, potrivit unui sondaj INSCOP Research.

Întrebaţi dacă NATO va apăra sau nu România, în contextul creşterii riscului producerii unui război în Ucraina, 70,3% dintre români au răspuns afirmativ, în timp ce 20,3% au răspuns negativ, iar 9,4% nu ştiu sau nu au răspuns.

Cu privire la apartenenţa la NATO, 76,2% dintre respondenţi consideră că România nu trebuie să iasă din Alianţa Nord-Atlantică, în timp ce 18,7% susţin contrariul. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,1%.

Cercetarea sociologică mai relevă că 74,7% dintre cei intervievaţi (faţă de 68,1% - în septembrie 2021, 73,8% - în iunie 2021 şi 75,4% - în martie 2021) îşi exprimă acordul faţă de afirmaţia "existenţa unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea ţării în cazul unei agresiuni externe", 20,6% îşi exprimă dezacordul (faţă de 24,9% - în septembrie 2021, 20,3% - în iunie 2021 şi 20% - în martie 2021), iar 4,7% nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare.

De asemenea, 72,6% dintre respondenţi consideră că Uniunea Europeană ar trebui să înfiinţeze propria armată pentru apărarea statelor membre, 20,8% cred contrariul, iar 6,5% nu ştiu sau nu au răspuns.

În opinia a 77% dintre intervievaţi, Vestul (adică UE, SUA, NATO) este direcţia înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianţelor politice şi militare. 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către Est (adică Rusia, China). Ponderea non-răspunsurilor este de 12,6%.

În viitor, Europa şi Occidentul vor fi mai puternici în opinia a 63,9% dintre respondenţi, în timp ce 27% cred contrariul, iar 9,1% nu ştiu sau nu au răspuns.

Dintre ţările şi organizaţiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere în NATO (60,6% faţă de 47,1% - în septembrie 2021, 59,3% - în iunie 2021 şi 49,4% - în martie 2021). 55,9% dintre români au încredere multă şi foarte multă în Uniunea Europeană (faţă de 42,5% - în septembrie 2021, 55% - în iunie 2021 şi 51,6% - în martie 2021) şi 51,8% au încredere multă şi foarte multă în Germania (faţă de 45,8% - în septembrie 2021, 49,2% - în iunie 2021 şi 57,6% - în martie 2021). Dintre cei intervievaţi, 50% declară că au încredere multă şi foarte în Statele Unite ale Americii (faţă de 40,3% - în septembrie 2021, 47,8% - în iunie 2021 şi 47,2% - în martie 2021). Franţa beneficiază de încredere multă şi foarte multă din partea a 38,5% dintre respondenţi. Încrederea în Rusia şi China se situează sub 20%. Astfel, 18% dintre români declară că au încredere în Rusia (faţă de 16,2% - în septembrie 2021, 17,9% - în iunie 2021 şi 16% - în martie 2021) şi 17,2% în China (faţă de 13,5% în septembrie 2021, 16,8% - în iunie 2021 şi 19% - în martie 2021).

Conform sondajului, 34,4% dintre cei intervievaţi declară că au încredere multă şi foarte multă în preşedintele SUA, Joe Biden, 33,1% - în preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, 24,8% - în preşedintele Franţei, Emanuel Macron, 23,3% - în preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, iar 19,3% în premierul Ungariei, Viktor Orban.

"Observăm cum evenimentele din ultimul trimestru, exacerbarea mediatică a probabilităţii unei intervenţii militare ruse în Ucraina, precum şi răspunsul ceva mai articulat al unor membri NATO (Franţa, Marea Britanie şi Statele Unite) la aceasta prin declaraţii de sprijin şi furnizarea de echipamente militare către Ucraina au determinat creşterea indicilor de încredere la nivel societal atât în Vest, cât şi în NATO. De asemenea, apariţia unei armate europene pare că are mai mult sens, pe fondul aceleiaşi nevoi de securitate din partea unei autorităţi cât mai omnipotente, pe fondul crizei evidenţiate în media. Aceleaşi motive emoţionale stau la baza recuperării procentelor pierdute în cazul preşedintelui Joe Biden. În cazul preşedintelui Putin, pare că acesta şi-a consolidat imaginea de lider puternic, preponderent în rândul populaţiei tinere, sensibile la canalele social media alternative precum Tik Tok", afirmă Dan Andronache, vicepreşedinte True Story Project (TSP).

Remus Ştefureac, preşedinte al Strategic Thinking Group, arată că riscurile de securitate determinate de perspectiva unei agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei au determinat o creştere a încrederii în NATO şi Uniunea Europeană, comparativ cu situaţia de la finalul anului trecut. "Încheierea crizei politice din România pare să fi contribuit la îmbunătăţirea percepţiei asupra reperelor esenţiale ale lumii euroatlantice în condiţiile în care certurile politice de la finalul anului trecut au afectat grav încrederea în toate reperele interne şi externe care inspirau în mod obişnuit încredere", mai spune Ştefureac.

Sondajul de opinie "Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false" - ediţia a IV-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului Strategic Thinking Group, în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States şi finanţat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

Cercetarea sociologică, realizată în perioada 11 - 18 ianuarie, este împărţită în şapte capitole, primele două capitole fiind dedicate percepţiei românilor asupra unor elemente ce ţin de securitatea militară a ţării, respectiv opiniei respondenţilor privind direcţia ţării şi a Europei, şi încrederii în ţări şi lideri internaţionali.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1.162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/ minus 2,9%, la un grad de încredere de 95%. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Peia, editor: Andreea Rotaru, editor online: Andreea Lăzăroiu)