Preşedintele SUA, Joe Biden, a dat asigurări că există "unanimitate totală" între abordarea sa şi cea a aliaţilor săi europeni în ceea ce priveşte comasarea de trupe ruse la frontiera cu Ucraina, după videoconferinţa pe care a avut-o luni seară cu mai mulţi lideri europeni pentru a discuta despre situaţia din Ucraina, transmite EFE.

Joe Biden vorbeşte despre "unanimitate totală" cu Europa

"Am avut o reuniune foarte, foarte, foarte bună. (Există) unanimitate totală cu toţi liderii europeni", a declarat Biden la Casa Albă, în declaraţii pentru presă.

Doar atât a avut de spus Biden despre discuţia de luni seară, care a durat o oră şi 20 de minute, cu lideri europeni, printre care şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi care a avut ca scop coordonarea răspunsurilor pe fondul crizei ucrainene.

La videoconferinţă au mai participat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, premierul Italiei, Mario Draghi, şi premierul Regatului Unit, Boris Johnson.

Într-o postare pe Twitter făcută după participarea la videoconferinţă, Biden a scris că liderii au discutat despre "eforturile comune pentru a descuraja o agresiune mai mare din partea Rusiei, cum ar fi pregătirile de a impune costuri economice dure Rusiei şi de a întări securitatea pe flancul estic" al NATO.

Ulterior, Casa Albă a adăugat într-un comunicat de presă că participanţii la videoconferinţă "şi-au subliniat dorinţa comună în sensul unei soluţionări diplomatice a tensiunilor actuale", "s-au angajat să continue îndeaproape consultările cu aliaţii şi partenerii transatlantici, prin intermediul Uniunii Europene, NATO şi Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa".

Jens Stoltenberg: Orice agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei va avea "costuri severe"

În ceea ce-l priveşte, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat Rusia că orice agresiune împotriva Ucrainei va avea "costuri severe".

"Suntem de acord că orice nouă agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei va avea costuri severe", a scris Stoltenberg pe contul său de Twitter după videoconferinţa cu lideri occidentali.

Într-un mesaj anterior, Stoltenberg dăduse asigurări că alianţa ia în calcul creşterea prezenţei la sud-estul NATO, inclusiv o posibilă desfăşurare de formaţiuni de luptă precum cele aflate deja în Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania din 2017.

Europenii şi aliaţii se pregătesc "pentru toate eventualităţile" şi rămân "fermi şi uniţi"

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat "schimbul substanţial" avut de partenerii europeni şi aliaţii lor pe tema "gravităţii" crizei dintre Ucraina şi Rusia şi a declarat că, în cazul în care diplomaţia va da greş, sunt pregătiţi "pentru toate eventualităţile".

"Schimb substanţial în această seară cu parteneri & aliaţi despre situaţia din Ucraina. Împărtăşim evaluarea & facem pregătiri pentru toate eventualităţile în cazul în care diplomaţia eşuează: Sancţiuni în cazul unor noi agresiuni din partea Rusiei. Susţinem Ucraina", a scris Von der Leyen pe contul ei oficial de Twitter.

Într-un comunicat, Von der Leyen a repetat că discuţia avută cu interlocutorii săi a fost "substanţială" şi a avut ca obiectiv coordonarea răspunsului "colectiv" în faţa comportamentului "agresiv" al Rusiei faţă de Ucraina.

"Liderii au împărtăşit evaluarea cu privire la gravitatea situaţiei", se menţionează în comunicatul citat, care adaugă că europenii şi aliaţii lor doresc ca diplomaţia "să aibă succes", dar că "sunt pregătiţi pentru toate eventualităţile".

În acest sens, Ursula von der Leyen a amintit că executivul european şi Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE) lucrează la "o gamă largă de sancţiuni sectoriale şi individuale în caz de noi agresiuni militare ale Rusiei împotriva Ucrainei".

În plus, Comisia "a conlucrat cu statele membre şi cu aliaţii la capitolul pregătire, de la energie şi până la securitate cibernetică", a mai declarat şefa Comisiei Europene, potrivit comunicatului de presă citat.

În fine, Von der Leyen a reafirmat sprijinul "ferm" al UE la adresa Ucrainei, care include - după cum a fost anunţat luni - un nou pachet în valoare de 1,2 miliarde de euro sub formă de asistenţă financiară de urgenţă şi 120 de milioane de euro în subvenţii suplimentare.

La rândul său, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a avut o reacţie tot pe Twitter, în care a scris că europenii şi aliaţii "rămânem fermi şi uniţi".

Emmanuel Macron vrea ''avertismente ferme şi credibile'' la adresa Rusiei

Şeful satului francez Emmanuel Macron a insistat luni în faţa aliaţilor săi occidentali că este prioritar să se acţioneze în sensul unei "detensionări rapide" a crizei din Ucraina, ceea ce, în opinia sa, poate fi realizat prin lansarea de avertismente "ferme şi credibile" la adresa Rusiei, dar şi prin menţinerea "unui dialog întărit" cu Moscova.

Într-un comunicat de presă, Palatul Elysee a menţionat că Macron şi-a exprimat în videoconferinţa cu partenerii occidentali "uriaşa preocupare" faţă de situaţia de la frontierele Ucrainei, unde Rusia a comasat zeci de mii de militari, fapt ce a sporit tensiunile şi temerile privind o eventuală invazie.

Macron a insistat că este nevoie de cooperare pentru "o detensionare rapidă". Pentru a o obţine - potrivit lui Macron - se impun "avertismente ferme şi credibile la adresa Rusiei, care presupun o coordonare constantă între partenerii europeni şi aliaţii lor", dar şi "un dialog întărit cu Rusia pe care îl realizăm".

În fapt, Macron are în plan să discute în următoarele zile cu preşedintele rus Vladimir Putin şi cu şeful statului ucrainean, Volodimir Zelenski, deoarece se declară hotărât "să folosească toate resursele diplomaţiei pentru a menţine stabilitatea în Europa". O modalitate de a marca o oarecare distanţă faţă de declaraţiile alarmiste ale Regatului Unit, comentează EFE, care aminteşte că la sfârşitul săptămânii trecute Londra a acuzat Moscova că încearcă să destabilizeze autorităţile ucrainene.

Totodată, preşedintele francez a dorit să-şi "manifeste solidaritatea şi disponibilitatea de a ajuta statele Uniunii Europene îngrijorate pentru securitatea lor". Un gest în direcţia ţărilor din estul UE, preocupate de posibilitatea că un conflict armat în Ucraina le-ar putea afecta direct, notează EFE, adăugând că, în acest sens, Franţa şi-a manifestat intenţia de a trimite trupe în România.

Premierul italian Mario Draghi pledează pentru necesitatea unui răspuns comun

Premierul italian Mario Draghi a pledat pentru "necesitatea unui răspuns comun, capabil să menţină deschis un canal de dialog cu Rusia pentru a calma tensiunile".

Potrivit unui comunicat al executivului italian, "liderii (care au participat la videoconferinţa de luni - n.r.) au examinat evoluţia crizei de la frontierele Ucrainei în lumina evenimentelor de pe teren şi a rezultatelor numeroaselor contacte atât diplomatice, cât şi bilaterale, precum şi în mai multe formate multilaterale".

"A fost reiterat sprijinul faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. S-a reiterat totodată importanţa menţinerii unei coordonări mai strânse între aliaţi şi necesitatea unui răspuns comun, capabil să menţină deschis un canal de dialog cu Rusia pentru a calma tensiunile", se menţionează în comunicat, care adaugă că liderii au atras atenţia asupra "consecinţelor grave care ar putea atrage după sine o nouă deteriorare a situaţiei".

Premierul britanic Boris Johnson a vorbit despre costul uman al unei agresiuni ruse

Premierul britanic Boris Johnson a insistat pe importanţa "unităţii internaţionale" pe fondul ostilităţii ruse în creştere şi pe nevoia de a încerca soluţionarea conflictului pe cale diplomatică.

"Premierul a insistat asupra costului uman al unei agresiuni ruse şi pe necesitatea de a lua toate măsurile aflate la dispoziţia noastră pentru a evita un astfel de rezultat. (...) Liderii au subliniat faptul că discuţiile diplomatice cu Rusia continuă să fie prioritatea numărul unu şi au salutat convorbirile care au avut loc între Rusia şi aliaţi din NATO", a declarat un purtător de cuvânt al Downing Street.

Totodată, potrivit sursei citate, comunitatea internaţională "nu trebuie să tolereze" nicio acţiune care să afecteze suveranitatea Ucrainei.

Şi preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a reacţionat după videoconferinţa de luni cu Joe Biden, insistând, potrivit Reuters, că NATO este unită în privinţa Ucrainei. "Vreau să subliniez unitatea Alianţei Nord-Atlantice. În acest moment nu există niciun aliat care ar rupe solidaritatea cu Ucraina, cu restul NATO", le-a transmis Duda reporterilor.

De menţionat că până acum nu există nicio reacţie din partea guvernului german după videoconferinţa de luni.

În schimb, prin vocea secretarului său de presă, Jen Psaki, Casa Albă a anunţat luni că noul cancelar federal al Germaniei, Olaf Scholz, intenţionează să efectueze o vizită la Washington în februarie. Casa Albă aşteaptă cu nerăbdare să-l primească pe Scholz, le-a declarat Psaki reporterilor, potrivit Reuters. Data la care va avea loc o astfel de vizită nu a fost încă stabilită, a menţionat o altă oficialitate americană. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)