Vaccinul anti-COVID-19 dezvoltat de compania AstraZeneca nu a determinat o creştere a incidenţei cazurilor rare de cheaguri sangvine cu număr scăzut de trombocite la persoanele inoculate cu cea de-a doua doză a serului, au anunţat autorii unui studiu publicat miercuri, contribuind astfel la o potenţială relaxare a îngrijorărilor legate de efectele secundare generate de acest vaccin, informează Reuters.

Studiul, publicat în revista medicală The Lancet, a descoperit că rata estimată de apariţie a trombozei cu sindrom de trombocitopenie (TTS) după administrarea primei doze a fost de 8,1 cazuri la 1 milion de persoane vaccinate, au precizat reprezentanţii companiei AstraZeneca.

După injectarea celei de-a doua doze a vaccinului AstraZeneca, comercializat sub denumirea oficială Vaxzevria şi creat în colaborare cu cercetătorii de la Universitatea Oxford, această rată a fost de doar 2,3 cazuri la 1 milion de persoane vaccinate, fiind comparabilă cu rata observată în rândul populaţiei nevaccinate, a adăugat compania anglo-suedeză.

Noul studiu, condus şi finanţat de AstraZeneca, a evaluat cazurile raportate la 14 zile după administrarea primei doze şi a celei de-a doua doze de vaccin până în data de 30 aprilie, utilizând baza globală de date de siguranţă deţinută de compania anglo-suedeză.

"Cu excepţia situaţiei în care un caz de TTS este identificat după prima doză, aceste rezultate sprijină administrarea schemei de vaccinare cu două doze de Vaxzevria, aşa cum este indicat, pentru a contribui la asigurarea unei protecţii împotriva maladiei COVID-19, inclusiv împotriva variantelor îngrijorătoare ale coronavirusului", a declarat Mene Pangalos, directorul executiv al companiei AstraZeneca.

Vaccinul companiei AstraZeneca s-a confruntat cu mai multe probleme, ce au inclus întârzieri de producţie, un proces în instanţă şi posibile asocieri cu anumite efecte secundare rare, dar severe, inclusiv cu TTS, care au determinat mai multe ţări să restricţioneze sau chiar să stopeze utilizarea serului, iar acele riscuri au fost analizate de autorităţile de reglementare medicală şi introduse în prospectul oficial al vaccinului.

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a analizat cazurile de TTS începând din luna martie şi a descoperit o posibilă legătură cu Vaxzevria, precum şi cu vaccinul monodoză dezvoltat împotriva COVID-19 de grupul american Johnson & Johnson. Totuşi, EMA a decis că beneficiile generale aduse de ambele vaccinuri sunt în continuare mai mari decât riscurile generate de acestea.

Atenţie mediatică

Atenţia şi aşteptările publicului larg faţă de acest vaccin se aflau iniţial la cote ridicate, întrucât serul AstraZeneca era considerat drept cea mai bună armă din lume împotriva pandemiei, fiind un vaccin ieftin şi uşor de transportat.

Autorii studiului publicat miercuri afirmă că limitările analizei lor includ dependenţa de datele transmise de furnizorii de servicii din sănătate şi de informaţiile furnizate de persoanele vaccinate, fapt care ar putea să ducă la o subraportare a cazurilor de tromboze.

Totodată, ei au adăugat că "atenţia mediatică ridicată ar fi putut să ducă la o clasificare eronată a evenimentelor medicale".

Din datele analizate, 13 cazuri de TTS au fost identificate la nivel global după a doua doză de vaccin la persoane cu vârste cuprinse între 45 şi 85 de ani, inclusiv la opt femei. Un număr de 399 de cazuri au fost raportate după primul incident medical de acest tip, au precizat autorii studiului, iar datele folosite în cadrul cercetării s-au referit la dozele administrate doar în Uniunea Europeană, spaţiul economic european şi Marea Britanie.

EMA a emis în luna mai o recomandare împotriva administrării celei de-a doua doze de vaccin Vaxzevria pentru persoanele care au raportat un eveniment de tip TTS după ce au fost inoculate cu prima doză a serului. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)