AFP: De ce inundaţiile din Europa sunt atât de devastatoare?
Inundaţiile devastatoare din Germania şi din alte părţi ale Europei Occidentale au fost descrise ca fiind o "catastrofă", o "zonă de război" şi "fără precedent". Cu peste 150 de morţi şi bilanţul încă în creştere, mulţi se întreabă cum s-a întâmplat asta şi de ce a fost atât de rău, se arată într-o analiză realizată de AFP.
"Mase de aer încărcat cu apă au fost blocate la altitudine ridicată de temperaturile scăzute, care le-au făcut să stagneze patru zile deasupra regiunii", a apreciat Jean Jouzel, climatolog şi fost vicepreşedinte al Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC).
Sursa: ednh.news
Între 100 şi 150 de milimetri de ploaie au căzut în perioada 14 - 15 iulie, conform Serviciului de Meteorologie din Germania, o cantitate care în mod normal se înregistrează în mai mult de două luni.
Şi înainte Europa a fost în mod repetat afectată de inundaţii severe, dar această săptămână "a fost excepţională, atât în ceea ce priveşte cantitatea de apă, cât şi violenţa cu care a erupt", conform hidrologului german Kai Schroeter.
Mulţi politicieni europeni au dat vina pe încălzirea globală pentru dezastru, în timp ce Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta) i-a acuzat de "instrumentalizarea" inundaţiilor pentru promovarea agendei de protejare a mediului.
Sursa: ednh.news
"Nu putem deocamdată spune cu certitudine că acest eveniment este legat de încălzirea globală, dar încălzirea globală face evenimentele de acest tip mult mai probabile", a afirmat Schroeter.
Acesta a explicat că în urma schimbărilor climatice pământul devine din ce în ce mai cald, astfel încât se evaporă mai multă apă, ceea ce "duce la mase mai mari de apă în atmosferă", sporind riscul ploilor abundente.
Cele mai afectate zone au fost cele de lângă micile râuri sau cele care nu aveau protecţie la inundaţii, nivelul ploilor provocând revărsarea râurilor.
"Rinul provoacă inundaţii, iar oraşele care sunt de-a lungul râului şi-au construit sisteme de protecţie, spre deosebire de oraşele şi satele care se află de-a lungul râurilor mai mici", a explicat Armin Laschet, premierul landului Renania de Nord-Westfalia, lovit puternic de inundaţii.
Foto: (c) SASCHA STEINBACH POOL/EPA
"Când râurile sunt mai lente şi mai lungi, apa creşte mai puţin rapid şi există mai mult timp pentru pregătiri", a apreciat Schroeter.
În Germania, autorităţile locale sunt sever criticate că nu au evacuat suficient de repede populaţia.
"Au fost emise avertismente, dar ele nu au fost luate în serios şi pregătirile au fost inadecvate", a declarat Hannah Cloke, profesor de hidrologie la Universitatea Reading din Marea Britanie.
"Unele victime au subestimat pericolul şi nu au respectat două reguli simple în timpul ploilor abundente. În primul rând, evitarea pivniţelor, unde se infiltrează apa. În al doilea rând, oprirea urgentă a electricităţii", a afirmat Armin Schuster, preşedintele BBK, o agenţie de stat care se ocupă de dezastrele naturale.
Unii experţi au atras atenţia asupra pericolului planificării urbane deficitare şi sporirea cantităţii de ciment în regiunile industrializate şi intens populate din Europa. Regiunile afectate s-au confruntat în ultimele săptămâni cu ploi neobişnuit de abundente, astfel încât solul era saturat şi nu mai putea absorbi excesul de apă. Când pământul este acoperit cu materiale făcute de om, cum ar fi cimentul, solul absoarbe mai puţină apă, sporind riscul inundaţiilor.
"Urbanizarea a jucat un rol. Ar fi fost bilanţul atât de ridicat în urmă cu 40 de ani?", s-a întrebat Jouzel. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dãdârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Scope Ratings: Datoria Greciei continuă traiectoria descendentă
Grecia va continua în următorii ani să fie campioană în zona euro la reducerea datoriei, conform agenției de evaluare financiară Scope Ratings, care estimează că până în 2031 nivelul datoriei sale publice va fi mai scăzut decât cel al Italiei, Franței și Belgiei, și aproape de cel al Finlandei, informează publicația elenă Kathimerini.
ECA: O strategie antifraudă pe hârtie nu este suficientă; Comisia Europeană trebuie să se concentreze mai mult pe rezultate
Planurile de acțiune ale Comisiei Europene aferente luptei împotriva fraudei rămân adesea sub nivelul de ambiție cerut de obiectivele strategiei antifraudă, iar raportarea privind eficacitatea strategiei pune accentul, în principal, pe stadiul punerii în aplicare, și mai puțin pe rezultatele obținute sau pe impactul efectiv, arată un raport publicat j
Bundesbank: Inflația va crește, iar economia se va redresa în toamnă
Economia germană, afectată de războiul din Iran, ar urma să revină la o creștere modestă doar în toamnă, a previzionat joi Banca Centrală a Germaniei (Budensbak), transmite DPA. Per ansamblu, PIB-ul ar urma să înregistreze o creștere ușoară, de 0,1%, în trimestrul trei din 2026, după acalmia din vară, se arată în raportul lunar al Bunde
Putin promite țărilor membre ASEAN diversificare energetică, cooperare nucleară și îngrășăminte
Președintele rus Vladimir Putin le-a garantat joi țărilor membre ale Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) securitate energetică, cooperare nucleară și îngrășăminte în cadrul summitului Rusia-ASEAN desfășurat în orașul rus Kazan, informează EFE. Președintele Putin a subliniat că prezența în capitala tătară a delegațiilor din
BTA: Premierul va pleda pentru 'coeziune industrială' în discuțiile privind bugetul de la nivelul UE
Premierul Rumen Radev a declarat joi că va susține introducerea conceptului de 'coeziune industrială' în timpul discuțiilor de la Bruxelles privind următorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene. Radev a vorbit la o întâlnire cu Asociația Națională a Municipalităților din Republica Bulgaria (NAMRB), înainte de plecarea
OPEC estimează că trebuie investite 17.700 miliarde de dolari în sectorul petrolier, până în 2050
Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a insistat joi că nu întrevede un punct maxim al cererii mondiale de țiței în următorii 25 de ani și că la nivel mondial ar trebui investite circa 17.700 miliarde de dolari în sector pentru a garanta aprovizionarea până în 2050, relatează agenția EFE. Până atunci, OPEC estime
Volkswagen va renunța la 50.000 de angajați până în 2030 (Oliver Blume)
Volkswagen AG este pe cale să reducă numărul de angajați cu 50.000 până în 2030, a anunțat joi directorul general Oliver Blume, la adunarea generală a grupului german, transmite DPA. Blume le-a spus acționarilor că situația Volkswagen 'este tensionată și dificilă', iar condițiile din industria auto s-au înrăutățit și mai mult în
Autoritățile ruse cer explicații de la un distribuitor de carburanți din Moscova care a majorat prețurile cu 19%
Autoritatea pentru concurență din Rusia (FAS) a solicitat, joi, explicații de la un important distribuitor cu amănuntul de benzină din Moscova, după ce acesta a majorat prețurile la benzina cu cifra octanică 95 cu 19% în ultima săptămână, transmite Reuters. FAS a trimis a trimis solicitarea către Neftmagistral, o companie care administrează aproxim
Comisia a prezentat Cadrul privind alfabetizarea în domeniul Inteligenței Artificiale
Comisia Europeană, împreună cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), a prezentat, joi, un 'Cadru de alfabetizare în domeniul AI' pentru învățământul primar și secundar, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar. 'Alfabetizarea în domeniul AI este o competență fun
Rusia se îndatorează din ce în ce mai mult pentru a acoperi costurile războiului din Ucraina
Președintele Vladimir Putin menționează în mod frecvent faptul că Rusia are cea mai mică datorie publică dintre țările G20 drept un punct forte al economiei rusești, însă războiul său din Ucraina începe să schimbe acest lucru, arată o analiză Bloomberg. În condițiile în care sursele externe de finanțare sunt &icir
Petrolul se ieftinește și bursele asiatice cresc după semnarea acordului SUA/Iran
Cotația barilului de petrol a scăzut joi cu peste 3%, după semnarea unui memorandum de înțelegere între Statele Unite și Iran pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, care a stimulat și piețele bursiere asiatice, transmite AFP. În jurul orei 06:25 GMT, prețul barilului de țiței WTI nord-american a scăzut cu 3,40%, pâ
Ucraina își dezvoltă sursele regenerabile de energie, pe fondul atacurilor rusești asupra sistemului său energetic
Printre alte câteva zeci de proiecte, parcul eolian Oriv din vestul Ucrainei întruchipează o politică de reînnoire a rețelei energetice, care în ultimii patru ani a fost bombardată de Rusia, transmite AFP. La scurt timp după începerea invaziei sale la scară largă din 2022, Moscova a lansat o vastă campanie de atac
Războiul din Iran a stimulat vânzările de vehicule electrice în Europa, dar creșterea s-ar putea să nu dureze
Scumpirea combustibililor, apărută în urma războiul din Iran, stimulează cererea de vehicule electrice noi și second-hand în întreaga Europă, însă unii directori de companii avertizează că interesul ar putea scădea dacă benzina se ieftinește, transmite Reuters. Experții din industrie spun că îmbunătățirile aduse i
Se caută scafandri care să curețe scoici de pe coca navelor care așteaptă să navigheze prin Strâmtoarea Ormuz
Cererea de scafandri specializați în curățarea scoicilor a explodat, pe măsură ce navele blocate în Golful Persic de mai bine de trei luni se pregătesc să ridice ancora, transmite Bloomberg. Numărul de comenzi pentru echipaje care să curețe coca navelor de alge, nămol și crustacee a crescut de peste 30 de ori de când președintele SUA, Donald
Christine Lagarde avertizează că AI ar putea reprezenta un risc la adresa stabilității financiare
Președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a avertizat miercuri cu privire la riscurile reprezentate de inteligența artificială (AI), afirmând că 'o mână de modele fundamentale create de o mână de companii se împletesc cu sistemele financiare' și a alertat asupra vulnerabilității și dependenței Europei în acest domeniu