Cotația barilului de petrol a scăzut joi cu peste 3%, după semnarea unui memorandum de înțelegere între Statele Unite și Iran pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, care a stimulat și piețele bursiere asiatice, transmite AFP.

În jurul orei 06:25 GMT, prețul barilului de țiței WTI nord-american a scăzut cu 3,40%, până la 74,18 dolari, iar cel al țițeiului Brent din Marea Nordului, referința globală, a scăzut cu 3,02%, până la 77,15 dolari.

Președintele american și cel iranian au semnat fiecare miercuri seară, de la distanță, un memorandum de înțelegere care prevede încetarea ostilităților, ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene și redeschiderea Strâmtorii Ormuz.

Blocarea, de la sfârșitul lunii februarie, a acestei căi navigabile strategice, prin care trece în mod normal o cincime din petrolul mondial, a dus la o creștere vertiginoasă a prețurilor țițeiului. Anunțul acordului americano-iranian a provocat o scădere drastică a prețurilor începând de luni.

Confirmarea semnării memorandumului de înțelegere a fost salutată de investitori.

'Chiar dacă piețele luau deja în considerare posibilitatea unei normalizări treptate a traficului maritim în Strâmtoarea Ormuz, exista în continuare un risc semnificativ ca negocierile să eșueze în ultimul moment. Acest acord reduce considerabil acest risc extrem', a remarcat Rajeev De Mello, manager la Gama Asset Management.

'Semnarea unui memorandum de înțelegere și o cale mai rapidă către redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar trebui să ajute la eliminarea unei părți din prima de risc pe piața țițeiului', confirmă Stephen Innes de la SPI Asset Management.

În paralel cu ieftinirea petrolului, indicele Nikkei al bursei de la Tokyo a închis ședința de joi în creștere cu 1,64%, până la 71.053,49 puncte, după ce în cursul ședinței a atins un nou record de aproape 71.400 de puncte.

La Seul, indicele bursier Kospi a urcat cu 2,25%, depășind pentru prima dată în istoria sa pragul simbolic de 9.000 de puncte, susținut de giganții cipurilor de memorie Samsung și SK Hynix. Comparativ, la începutul lunii ianuarie indicele bursei de la Seul se situa la 4.300 de puncte.

'Coreea de Sud furnizează aproximativ 80% din cipurile de memorie din lume (...) Semiconductorii reprezintă jumătate din producția industrială a țării: acesta este principalul motiv pentru care Kospi urcă acum la 9.000 de puncte', a declarat Kim Dae-jong de la Universitatea Sejong.

Bursa de Valori din Taipei a crescut cu 1,28%. În schimb, bursa de la Sydney a scăzut cu 0,62%. Indicele Hang Seng din Hong Kong a scăzut cu 2,09% în jurul orei 6:30 GMT.

Scăderea prețurilor la energie a compensat semnalele transmise cu o zi înainte de Rezerva Federală a SUA (Fed), la prima sa ședință de politică monetară sub conducerea noului său președinte, Kevin Warsh. Fed aceasta a menținut status quo-ul așteptat privind dobânzile, dar a semnalat că ar putea înăspri politica monetară ca răspuns la inflație. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)