Pachetul de propuneri al Comisiei în domeniul climei, procedurile de infrigement declanşate de Comisie la adresa mai multor state membre, decizia Consiliului de înfiinţare a unei misiuni de instruire militară în Mozambic, prelungirea sancţiunilor UE impuse Rusiei pentru rolul acesteia în conflictul din estul Ucrainei, decizia Curţii de Justiţie a UE privind purtarea vălului islamic la locul de muncă etc sunt o parte dintre subiectele de pe agenda instituţiilor Uniunii Europene în perioada 12-16 iulie 2021.

Comisia Europeană
* Comisia a primit, la 13 iulie, un plan oficial de recuperare şi rezilienţă de la Malta. Acest plan stabileşte reformele şi proiectele de investiţii publice pe care Malta intenţionează să le pună în aplicare cu sprijinul Facilităţii de Recuperare şi Rezilienţă (RRF). RRF se află în centrul NextGenerationEU, care va furniza 800 miliarde de euro (în preţuri curente) pentru a sprijini investiţiile şi reformele în întreaga UE. Comisia a primit până în prezent 25 de planuri de recuperare şi rezilienţă de la: Belgia, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franţa, Croaţia, Italia, Irlanda, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Austria, Polonia, Portugalia , România, Slovenia, Slovacia, Finlanda şi Suedia, conform site-ului https://ec.europa.eu/.

* La 14 iulie, Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor şi al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puţin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990. Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esenţială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 şi pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european. Printre propuneri se numără: creşterea costurilor pentru emisiile de CO2 generate de încălzire, transporturi şi industrie (inclusiv prin reformarea sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii - ETS), taxarea combustibililor destinaţi transporturilor aeriene şi navale, interzicerea din anul 2035 a comercializării autoturismelor noi diesel şi pe benzină, utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie (cu obiectivul ca 40% din energia UE să fie produsă din surse regenerabile până în 2030), concomitent cu reducerea consumului de energie, alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european, realizarea de campanii de împădurire, etc.

* La 15 iulie, Comisia Europeană a dat în judecată Ungaria la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru că a ''restrâns în mod ilegal accesul'' la dreptul de azil sub pretextul luptei împotriva pandemiei de COVID-19. Acest demers urmează unei proceduri de infringement (încălcare a legislaţiei Uniunii Europene) lansate în octombrie anul trecut contra guvernului condus de Viktor Orban, ce duce o politică ostilă faţă de migranţi, conform site-ului https://ec.europa.eu/
În aceeaşi zi, Comisia Europeană a decis să trimită Austriei, Italiei, Poloniei, României, Suediei şi Ţărilor de Jos o scrisoare de punere în întârziere pentru netranspunerea integrală a Directivei privind dreptul de a avea acces la un avocat (Directiva 2013/48/UE). Comisia a decis, de asemenea, să trimită un aviz motivat Slovaciei şi un aviz motivat suplimentar Bulgariei, mai scrie site-ul Comisiei Europene.
Tot la 15 iulie, Comisia a anunţat că a declanşat proceduri de infringement împotriva Ungariei, în legătură cu legea ungară care interzice "promovarea" în rândul minorilor a homosexualităţii, şi contra Poloniei, pentru "zonele fără ideologie LGBT" decretate de anumite comunităţi locale. Executivul UE a explicat că a trimis celor două state câte o scrisoare oficială de punere în întârziere. Este vorba despre prima etapă a unei proceduri ce poate duce la sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), iar apoi la sancţiuni financiare. Budapesta şi Varşovia au la dispoziţie două luni pentru a răspunde, informează site-ul Comisiei, https://ec.europa.eu/.

Consiliul Uniunii Europene
* Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate al Uniunii Europene, Josep Borrell, a ţinut să reamintească public, la 12 iulie, care sunt competenţele premierului sloven Janez Jansa pe perioada preşedinţiei semestriale a Consiliului Uniunii Europene, după acuzaţiile făcute de acesta la adresa Iranului cu privire la încălcarea drepturilor omului, informează AFP.
''Premierul sloven, chiar dacă el exercită preşedinţia semestrială a Consiliului UE, nu are competenţa de a vorbi despre politica externă în numele UE'', a afirmat Borrell într-o conferinţă de presă organizată după încheierea reuniunii Consiliului Afaceri Externe, desfăşurată la Bruxelles. El a explicat că a fost nevoit să facă această precizare după ce a fost contactat de către ministrul de externe iranian, Mohammad Javad Zarif, care l-a întrebat dacă afirmaţiile lui Janez Jansa constituie poziţia oficială a Uniunii.

* Consiliul Afaceri Externe al UE a adoptat, la 12 iulie, o decizie prin care se statuează înfiinţarea unei misiuni de instruire militară în Mozambic, pentru a veni în ajutorul guvernului confruntat cu o insurgenţă islamistă în creştere şi a proteja civilii. Mozambicul, care a solicitat ajutor din partea UE, se confruntă cu o rebeliune în cea mai nordică provincie Cabo Delgado din 2017. Violenţa a crescut semnificativ anul trecut. Miniştrii de externe din UE au luat decizia oficială la o reuniune, la 12 iulie, la Bruxelles, deşi nu a fost imediat clar ce ţări vor furniza trupele necesare. "Mandatul misiunii va dura iniţial doi ani", se arată într-un comunicat pe site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

* Uniunea Europeană a prelungit cu încă şase luni, până la 31 ianuarie 2022, sancţiunile impuse Rusiei pentru rolul acesteia în conflictul din estul Ucrainei, transmite dpa.
Sancţiunile au fost adoptate în iulie 2014 ca reacţie la anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea şi la sprijinul acordat de Moscova separatiştilor din estul Ucrainei, fiind prelungite ulterior cu regularitate.

* Miniştrii economiei şi finanţelor din UE au adoptat, la 13 iulie, prima serie de decizii de punere în aplicare ale Consiliului privind aprobarea planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă. Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburgul, Portugalia, Slovacia şi Spania au primit undă verde în vederea utilizării fondurilor de redresare şi rezilienţă ale UE pentru a-şi stimula economiile şi a remedia consecinţele negative ale pandemiei de COVID-19. Adoptarea deciziilor de punere în aplicare ale Consiliului privind aprobarea planurilor permite statelor membre să semneze acorduri de grant şi de împrumut care vor permite o prefinanţare de până la 13%. Toate cele 12 state membre au solicitat o prefinanţare din fondurile care le sunt alocate, iar deciziile adoptate de Consiliu reprezintă etapa finală înainte ca statele membre să poată încheia acorduri de grant şi de împrumut cu Comisia şi să înceapă să primească fonduri pentru punerea în aplicare a planurilor lor naţionale, scrie https://www.consilium.europa.eu/.

Parlamentul European (PE)
* Într-un raport aprobat de Comisia pentru afaceri constituţionale a PE, pe 14 iulie, cu 18 voturi pentru, 8 împotrivă şi 1 abţinere, deputaţii şi-au expus punctele de vedere cu privire la înfiinţarea unui organism de etică independent al UE. Noul organism de etică ar putea iniţia anchete cu privire la posibile conflicte de interese ale comisarilor, deputaţilor sau staff-ului Uniunii. Investigaţiile ar putea porni în baza informaţiilor primite de la terţi, cum ar fi jurnalişti, ONG-uri sau Ombudsmanul European - folosind anonimatul, dacă este cazul, conform site-ului https://www.europarl.europa.eu/.

Organizaţia Europeană a Consumatorilor
* Organizaţia Europeană a Consumatorilor (BEUC) a anunţat, la 12 iulie, că a depus plângere la Comisia Europeană împotriva serviciului de mesagerie WhatsApp pentru controversata modificare a politicii sale de confidenţialitate. Aceste noi reguli nu sunt "nici transparente, nici comprehensibile pentru utilizatori", afirmă BEUC şi opt dintre asociaţiile sale membre acuză WhatsApp de "multiple încălcări ale drepturilor consumatorilor europeni". WhatsApp, serviciul de mesagerie al Facebook, i-a informat la începutul anului pe cei circa două miliarde de utilizatori ai săi că trebuie să îşi dea consimţământul pentru noi condiţii de utilizare. Compania a amânat apoi până la 15 mai aplicarea noilor reguli, în contextul protestelor, utilizatorii fiind îngrijoraţi ca serviciul de mesagerie să nu împărtăşească mai departe datele cu Facebook, compania-mamă, informează site-ul organizaţiei, https://www.beuc.eu/.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
* Interzicerea purtării vălului islamic la locul de muncă nu este discriminatorie şi poate, dimpotrivă, să permită evitarea unor conflicte sociale, a arătat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). În hotărârea sa, CJUE afirmă că interzicerea purtării unui însemn religios vizibil nu este discriminatorie, aplicându-se în cazul tuturor religiilor. Curtea de la Luxemburg a fost sesizată de două femei musulmane din Germania, una dintre ele angajată a unei farmacii, iar cealaltă puericultoare. Ele contestau în faţa justiţiei europene interdicţia de a purta văl islamic la locul de muncă, a transmis AFP la 15 iulie. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Suzana Cristache Drăgan)