Situată la mai puţin de 10 kilometri de municipiul Craiova, pe partea stângă a râului Jiu, Malu Mare este una din comunele din România care, de circa 20 de ani, au început să se dezvolte datorită vecinătăţii cu marile oraşe, având acum o populaţie în creştere, unde oamenii continuă să vină, contrar trendului de depopulare şi părăsire a zonelor rurale.

Cu un cartier nou construit de dezvoltatorii imobiliari la marginea Craiovei, extinderea localităţii prin ridicarea de case noi s-a făcut la voia întâmplării, fără un plan urbanistic general, într-o zonă fără utilităţi, fără drumuri trasate şi fără intrări şi ieşiri din cartier clar delimitate. În acest moment, în noul cartier sunt peste 2.000 de case în care locuiesc circa 4.000 de persoane, iar odată cu creşterea numărului de locuitori, dezvoltarea "pe repede înainte" a început să îşi spună cuvântul: străzi fără lăţime corespunzătoare, intrări/ieşiri în şi din cartier insuficiente care pun probleme de trafic la ore de vârf şi lipsa utilităţilor.

Foto: (c) Maria Mitrică/AGERPRES

"Noul cartier din zona Selgros este în formare de circa 15 ani. Este un cartier nou, cu oameni nou veniţi, care au căutat o oază de linişte, un loc unde să îşi construiască o casă cu curte şi unde să fie mai liniştiţi şi departe de aglomeraţia oraşului. Problema este că acolo practic dezvoltarea s-a făcut un pic pe repede înainte, pentru că şi conducerilor anterioare le-a surâs ideea de dezvoltare a comunităţii şi de acumulare de mai multe taxe şi impozite, de extindere: creşte numărul de locuitori, creşte numărul de proprietari, noi colectăm mai multe taxe şi impozite şi creşte bugetul. Doar că s-au pierdut câteva chestiuni din vedere. Şi aici mă refer la faptul că uneori nu s-a avut în vedere 'retragerea', atunci când omul a cerut autorizaţia de construire. Nu a fost gândită dinainte această dezvoltare şi astfel eu acum nu am lăţimea străzilor corespunzătoare peste tot în zona respectivă şi acolo unde deja sunt construcţii ridicate, nu mai pot interveni. În schimb de acum înainte, de la preluarea mandatului, ştiu ce am de făcut şi am o viziune de sus asupra zonei, să o dezvoltăm aşa cum trebuie", a declarat, pentru AGERPRES, actualul primar al comunei Malu Mare, Adela Gherghe.

Foto: (c) Maria Mitrică/AGERPRES

Ea se află în funcţie din septembrie 2020, alegerea sa în Malu Mare fiind considerată una dintre "surprizele" din Dolj ale alegerilor locale de anul trecut.

În acest moment, în noul cartier sunt încă patru proiecte imobiliare mari în derulare: un proiect cu valoare de peste 35 milioane de euro şi încă trei dezvoltatori, fiecare cu câte 50 de case, ceea ce înseamnă expansiune rapidă, dar primăria trebuie să caute variante şi de intrare-ieşire în zona respectivă.

"În momentul de faţă intrarea şi ieşirea se fac doar pe trei căi de acces - străzile Căpşunilor, Teilor şi Stejarului şi sunt insuficiente, pentru că ne aglomerăm, adică oamenii au ajuns să piardă de la 40 de minute la o oră în trafic, când pleacă sau când se întorc acasă, să intre în zonă. Străzile aparţin domeniului public şi atunci noi trebuie să mai căutăm variante. Am identificat încă două intrări-ieşiri din cartier, doar că trebuie uşor-uşor să le amenajăm. Una este în zona unei căi ferate pe care trebuie să o subtraversăm şi cealaltă este în partea de sud a cartierului, ne scoate în zona Făcăi", explică primarul Adela Gherghe.

În noul cartier sunt acum peste 2.000 de locuinţe, cu circa 4.000 de persoane, deşi nu toate figurează cu domiciliul în Malu Mare, pentru că la ultimele alegeri aici se aflau 1.700 de votanţi pe listele electorale. "La ultimele alegeri am avut 1.700 de votanţi, dar în fapt acolo locuiesc circa 4.000 de persoane. În comuna Malu Mare (satele Malu Marea, Preajba şi noul cartier) sunt circa 6.500 de locuitori în acte, dar în fapt sunt peste 8.500 de locuitori. Avem oameni foarte mulţi care locuiesc pe raza comunei noastre, dar nu şi-au schimbat cărţile de identitate, au reşedinţa în altă parte", susţine Adela Gherghe.

Locuitorii din noul cartier aşteaptă ca autorităţile să rezolve problema utilităţilor - asfalt, canalizare şi chiar iluminat public. Deşi unii dintre cei care s-au mutat mai demult în zonă regretă că au plecat "de la oraş" şi au venit aici, în zonă se construiesc case în continuare, pentru că există cerere.

"De multe ori regret că am plecat de la oraş, ca să vin să locuiesc la Malu Mare. În ultimii 6 ani nu s-a făcut nimic pe strada pe care stau eu, o stradă fără asfalt, ca majoritatea din acest nou cartier. Locuim ca la ţară, ca în satele cu uliţe neasfaltate, pentru că sunt multe sate care acum au asfalt. Am venit aici pentru a avea un trai mai frumos, fără stres şi fără poluare, dar din păcate am găsit numai bălţi şi gunoaie", spune unul dintre locuitorii noului cartier.

Foto: (c) Maria Mitrică/AGERPRES

În ceea ce priveşte utilităţile, în satul Malu Mare există numai reţea de apă şi reţea de energie electrică peste tot, mai puţin între Malu Mare şi Craiova, o zonă dezvoltată în ultimii 15 ani, pentru care primăria are în plan o extindere de reţea electrică şi se caută finanţare pentru extindere şi branşamente la populaţie. Asfalt există în proporţie de 90 la sută în satul Malu Mare, în satul Preajba există canalizare, apă potabilă, energie electrică şi asfalt peste tot, însă în zona Selgros există apă potabilă, străzile care s-au format sunt asfaltate în procent de 10%, energie electrică nu este peste tot, iar la canalizare se lucrează în prezent.

"Sunt locuinţe în noul cartier care nu sunt racordate la energie electrică şi totuşi oamenii le cumpără. Avem situaţia un pic mai delicată pe unele străzi: în trecut când s-a făcut un contract pentru extindere reţelei de energie electrică, licitaţia a fost câştigată de o firmă care după ce a licitat, a cerut o sumă de bani mult mai mare şi au apărut probleme care se rezolvă în instanţă şi procesul este de durată. Licitaţia a fost organizată de Primăria Malu Mare, este un proces pe rol, pentru că cei de la firma Luxten care a câştigat licitaţia au modificat materialele folosite. De aici a rezultat o creştere de preţ la facturi de peste 60%. Or pentru faptul că ai modificat materialele, nu poţi acum să vii să ceri mai mulţi bani. Se poate plăti mai mult într-o marjă de 10%, dar când ceri cu 60% mai mult, nimeni nu vrea să plătească. Oamenii cumpără în continuare locuinţe, pentru că îşi doresc să plece de la o suprafaţă mai mică, de la bloc şi să aibă o suprafaţă de locuit mai mare. Simt nevoia de curte, de grădină, să plece din aglomeraţia oraşului şi ei au încredere că lucrurile se vor rezolva", mai spune Adela Gherghe.

În ultima vreme, tot mai multe persoane care doresc să cumpere o locuinţă în noul cartier se interesează la primărie despre utilităţi, despre proiecte, după ce au aflat de problemele cu care se confruntă de mai mulţi ani cei care s-au mutat în zonă. "Eu mă bucur că oamenii ne întreabă despre ce vrem să facem în această zonă, pentru că noi de aici le furnizăm toate datele şi le şi spunem dacă în viitorul apropiat avem în plan să extindem, să facem ceva în zona respectivă. Ideea este că eu, ca primar, spre deosebire de cei de dinaintea mea, le spun situaţia reală şi încerc să mă ţin de ceea ce le spun oamenilor. Este corect să le spui oamenilor realitatea ca să ştie la ce să se aştepte şi la ce se înhamă, bineînţeles când vorbim de zone unde ştiu că eu nu voi avea proiecte anul următor. Avem un proiect depus la CNI în zona Selgros, este vorba de un lot de 4,2 kilometri, am actualizat DALI-ul, pentru că era asfalt simplu fără şanţuri şi fără rigole şi fără intrări către gospodării. Cum avem ok-ul de la CNI, noi ne apucăm de asfaltare acolo, deci lucrurile se mişcă. De asemenea, vrem să aducem gazele în zonă şi suntem foarte avansaţi cu proiectul: am terminat cu studiul de fezabilitate. Este un proiect al primăriei, din bugetul local, pentru că Malu Mare fiind o comună mare, are buget şi ţine doar de noi. Acesta a fost primul proiect pe care l-am făcut", susţine primarul comunei Malu Mare.

Dacă pentru locuitorii noului cartier principala nemulţumire este legată de lipsa utilităţilor, pentru vechii locuitorii din satele Malu Mare şi Preajba, cea mai mare nemulţumire ţine de tergiversarea legilor fondului funciar, pentru că sunt peste 500 de persoane care nici după 30 de ani nu au fost puse în posesie, deşi au hotărâri judecătoreşti definitive. Din cauza acestor probleme, nici cadastrarea nu este uşor de făcut, motiv pentru care zona este ocolită de cadastrişti, majoritatea experţilor cunoscând aceste aspecte.

Foto: (c) Maria Mitrică/AGERPRES

"Cadastrul este un subiect aşa de sensibil, că eu abia aştept să se întâmple minunea asta. Ne aflăm într-un program finanţat prin POR de cadastrare a întregului teritoriu al comunei Malu Mare, de care beneficiem prin OCPI. Am înţeles că suntem în faza de pregătire a licitaţiei, iar dumnealor se ocupă de tot. Dar eu aştept să se facă acest cadastru, pentru că astfel văd unde mai avem rezerve de teren şi unde putem să încheiem odată cu punerile în posesie a oamenilor. Avem hotărâri judecătoreşti din 1996 pentru puneri în posesie. La Malu Mare, punerea în posesie nu s-a încheiat, mai avem peste 500 de cereri nerezolvate. Oamenii au ajuns la a treia generaţie şi îşi aşteaptă dreptul. Avem cazul unui om cu pareză, care era tânăr şi în putere când a început demersul şi acum este cu pareză şi spune că dacă ar avea bucăţica aia de teren, ar vinde-o şi s-ar opera. Deci este un caz care te termină", povesteşte primarul din Malu Mare.

Care este cauza acestor întârzieri? Oamenii spun că autorităţile sunt de vină pentru că au făcut "tot felul de scamatorii imobiliare cu terenurile lor". "Terenuri la Malu Mare nu mai sunt. Noul cartier s-a dezvoltat pe terenurile noastre. Unii au fost puşi în posesie, alţii nu. Cei cu cadastrele ştiu problema din zona noastră, de-asta nici nu vor să vină să lucreze într-o zonă cu probleme. Nu cred că mai este ceva de inventariat aici. Interesul imobiliar în comunele limitrofe Craiovei a fost uriaş: suprafaţa intravilană a crescut în ultimii ani, terenurile au devenit construibile şi specula imobiliară a fost alimentată", afirmă un locuitor din Malu Mare.

Foto: (c) Maria Mitrică/AGERPRES

Primarul Adela Gherghe susţine că terenul există, "dar...". "Nu aş vrea să aduc acuzaţii şi să spun ceva greşit. Terenul există, dar...Sunt foarte multe probleme în instituţie, dar asta trebuia să aibă prioritate, mai ales că terenurile noastre au valoare imobiliară. Preţul este între 20 şi 100 euro/m.p. În comuna Malu Mare se construiesc case de locuit, se construiesc hale, magazine mari, restaurante, pensiuni. Au fost închise până acum, am fost în cod roşu, cu un procent ridicat de cazuri de COVID-19, pentru că în realitate populaţia este mai mare şi când se calcula incidenţa cazurilor se ţinea cont de datele din statistică. Au fost titluri de proprietate cu nume greşite, cu suprafeţe greşite, iar până la cadastrare nu ştim ce teren mai avem. Nu îmi explic cum unii au fost puşi în posesie, iar alţii nu. Pentru cei care au cumpărat drepturile de proprietate s-au găsit soluţii de punere în posesie. Acolo s-a pus presiunea, s-a ştiut exact şi foarte mulţi oameni au avut de suferit. Proiectele mari de dezvoltare aproape că nici nu contează, dacă nu faci ce trebuie pentru cetăţean. Poate pe unii nu îi interesează asfaltul şi coşul de gunoi pe stâlp cât îl interesează dreptul lui. Şi omul are dreptate. Această problemă este stringentă pentru oamenii vechi ai locului, iar pentru oamenii din cartierul nou sunt alte probleme, acolo sunt utilităţile şi asfaltul", explică Adela Gherghe.

O altă speţă este că în urmă cu 15-20 de ani, când Malu Mare mai avea teren disponibil, tinerii până în 35 de ani au primit între 500 şi 700 m.p. să-şi construiască un acoperiş deasupra capului, dar nici până la ora actuală nu au fost puşi în legalitate, iar acum sunt peste 200 de construcţii ilegale. "O comunitate defavorizată a fost ajutată, li s-au pus la dispoziţie nişte petece de teren, fără să se ştie la ora aceea că acest teren va avea o valoare imobiliară ridicată, dar facem abstracţie de acest aspect. Este dreptul fundamental al oricărui om să aibă un acoperiş deasupra capului. Deci oamenii au fost lăsaţi oamenii să construiască, dar construcţiile au fost făcute ilegal şi nici până la ora actuală nu au fost puşi în legalitate. Deci avem peste 200 de construcţii ilegale. Cert este că nu s-a făcut legal. În prima fază, fiecare şi-a construit o cămăruţă deasupra capului, după aceea statele UE şi-au deschis graniţele pentru noi şi oamenii au emigrat, au plecat la muncă în străinătate. S-au întors cu bănuţi şi din căsuţa aia a lor oamenii şi-au aranjat-o şi au făcut o căsuţă mai mare. Dar construcţiile sunt ilegale şi oamenii trebuie puşi în legalitate. Şi acum suntem într-o astfel de procedură, există pârghii legale, suntem pe teren primar, viceprimar, de la compartimentul agricol şi de la taxe şi impozite. Mergem din poartă în poartă şi oamenii sunt foarte încântaţi. La un moment dat, ei erau o masă de manevră la vot", susţine noul primar din Malu Mare.

Foto: (c) Maria Mitrică/AGERPRES

Cu toate că numărul locuitorilor este în creştere în Malu Mare, efectivele de copii care merg aici la şcoală este în continuă scădere, iar liceul urmează să fie desfiinţat, deşi dispune şi de un pavilion nou construit.

"Şcoala de la Malu Mare nu avea cadastru. Efectivele de copii sunt în scădere, chiar dacă se dezvoltă comuna. În noul cartier nu avem şcoală, facem o grădiniţă cu program prelungit, că acolo sunt oameni tineri cu copii. Suntem în faza de pregătire a licitaţiei pentru grădiniţa care va fi pe strada Lămâiţei. Şcoala de la Malu Mare...niciodată conducerea primăriei nu a fost de aceeaşi culoare politică cu conducerea şcolii şi cum ne place în România să ne punem beţe în roată unii celorlalţi, chiar asta s-a întâmplat şi cu şcoala. Adică dacă primarul era de o culoare politică, primarul era de altă culoare şi atunci de ce să se ajute unu pe altul când ar putea să se muşte. Şi am ajuns într-o situaţie jenantă în care de la şcoala Malu Mare au plecat mare parte din copii, pentru că părinţii i-au luat şi i-au dus la şcolile din oraş fiind şi foarte aproape şi nouă ne-a tot scăzut numărul de copii. Liceul s-a desfiinţat, deşi avem un pavilion nou construit pentru partea de liceu. Nu s-au mai făcut înscrieri la clasa a IX-a şi acum este ultima promoţie care termină clasa a XII-a şi se închid porţile. Liceul de la Malu Mare a fost liceu cu profil veterinar, cunoscut la nivel naţional. Îmi doresc să reînfiinţăm profilul veterinar. Între instituţii nu trebuie să existe culoare politică. Acum mai sunt 220 de elevi, funcţionează doar în satul Malu Mare, la Preajba avem doar grădiniţă", afirmă Adela Gherghe.

Noul primar susţine că acum Malu Mare nu mai este comuna unde "să faci politică cu un mic şi cu o bere", iar alegerea unor oamenilor noi care să facă administraţie responsabilă va fi în tot mai multe localităţi din România.

Foto: (c) Maria Mitrică/AGERPRES

"Este o avalanşă de investitori, s-a dublat numărul de autorizaţii de construcţii şi se creează noi locuri de muncă. Eu doresc realizări pentru comunitate şi continuitate la primărie. Sunt un om nou în politică şi cred că alegerea unor oameni noi în politică se va face din ce în ce mai des. Până la urmă a fost o opţiune îndrăzneaţă a oamenilor de la Malu Mare: au trecut de la alegerea ca primar a bărbaţilor trecuţi de 50 de ani, la alegerea unei femei sub 40 de ani. Alegerea mea îmi dă speranţe pentru România şi cred că acest model va fi în tot mai multe localităţi. Din momentul în care eu am venit la primărie şi investitorii au văzut că am proiecte, că sunt prezentă pe teren, că am activitate transparentă, sincer, preţul terenului s-a dublat. Oamenii au votat un suflu nou şi au încredere că se face ceva şi în zona aceasta. Când vin aici, le spun realitatea, cum stă situaţia în teren, nu ne ascundem după deget. Suntem printre puţinele comune din judeţ unde se filmează şedinţele de consiliu local şi sper ca şi alţi colegi să ia acest exemplu, pentru că nu este nimic rău: oamenii îşi fac o părere după ce se uită şi după aceste 6 luni în care s-au uitat la şedinţele de consiliu local, oamenii au înţeles foarte multă administraţie. Şedinţele sunt live pe pagina de facebook a primăriei şi au câte 4-5.000 de vizualizări", a mai afirmat edilul din Malu Mare, Adela Gherghe. AGERPRES / (A - autor: Maria Mitrică, editor: Marius Frăţilă, editor online: Irina Giurgiu)