Muzeul Etnografic "Anton Badea" din Reghin deţine în patrimoniu o colecţie impresionantă de lăzi de zestre din secolul al XIX-lea, numărul acestora ajungând la 25, dintre care două pictate, precum şi numeroase colecţii privind ocupaţiile agricole, păstoritul, vânătoarea, pescuitul sau cele meşteşugăreşti în lemn, piele şi metal.

Muzeograful Florina Oprea de la Muzeul Etnografic din Reghin a precizat că, dat fiind faptul că în judeţul Mureş meşteşugurile în lemn abundă, ţăranii au făcut o artă din el, iar astfel în întregul areal, în special pe Văile Mureşului Superior şi Gurghiului, s-au dezvoltat numeroase ateliere de lădari.

"Colecţia lăzilor conţine un număr de 28 de piese, dintre care 25 lăzi de zestre, dintre care două sunt pictate. În colecţia muzeului, din punct de vedere al formei, putem distinge două tipuri de lăzi - lada paralelipipedică, cu capacul plat, şi lada cu capacul construit din scânduri, care formează o coamă înaltă, asemenea unui acoperiş în două ape al unei case. Originea lăzii de zestre este necunoscută, dar există studii care arată că aceasta a fost folosită în Antichitate, de egipteni, de greci şi de romani. La noi, lada de zestre era nelipsită din lumea satului, fiind unul dintre cele mai importante obiecte din gospodăria ţărănească. Lada de zestre era ţinută la capătul laviţelor sau al patului şi adăpostea zestrea femeii sau pe cea a fetei de măritat. Întotdeauna, tânăra mireasă îşi aducea, în lada de zestre, la casa mirelui, îmbrăcămintea, păretarele, covoarele, ştergarele, ţesăturile şi tot ce avea", a precizat Florina Oprea, o cunoscută interpretă de muzică populară.

Muzeografii din Reghin spun că fazele de lucru ale lăzii sunt complexe şi încep cu alegerea lemnului din pădure. Acesta este ales, de regulă toamna, apoi buşteanul era tăiat cu fierăstrăul şi despicat cu securea, iar scândura obţinută era cioplită cu barda şi îndreptată cu cuţitoaia, şanţurile de îmbinare fiind realizate cu dalta.

"Pe lăzi apar motive de origine străveche, tradiţionale, simboluri apotropaice solare, cum ar fi roata, cocârla, redate sub forma unor semicercuri, dar motivele cel mai des întâlnite sunt spicul, brăduţul, cruciţa şi afinul. Aceste motive sunt împărţite pe verticală, în două grupuri dispuse simetric, separate de un motiv central. Culorile sunt obţinute din coloranţi naturali, cum este lutul, şi diverse plante. Decorul dispus pe suprafaţa lăzilor cuprinde motive creştine, cum e crucea, motive geometrice, linii întretăiate, oblice, zigzaguri, cercuri, romburi, rozeta solară şi diferite motive vegetale, precum bradul", a explicat Florina Oprea.

Directorul Muzeului Etnografic "Anton Badea" din Reghin, Roxana Man, ne spune că fiecare colecţie este împărţită tematic, pe mai multe categorii.

"Colecţiile meşteşugăreşti în lemn ale muzeului se împart în colecţia de lăzi, colecţia de mese, colecţia de scaune, colecţia de cuiere, piese de mobilier, colecţia de unelte, cea de instrumente muzicale şi cele de uz casnic şi uz gospodăresc. Mai deţinem Colecţia de pomicultură-viticultură - este compusă din coşuri pentru struguri, cioplitoare pentru parii de vie, fierăstrău pentru pomi sau butoiaşe pentru ţuică. O altă îndeletnicire care ne oferă o colecţie de obiecte este pădurăritul, în această colecţie numărându-se ţapinele, topor, ferăstrău etc. O altă categorie mare este cea a ocupaţiilor, care cuprinde un număr de 14 colecţii, însumând 989 piese de patrimoniu: păstorit - 121 de obiecte; agricultură - 123 de obiecte; cules din natură - 30 obiecte; pescuit - 23 obiecte; vânătoare - 23 obiecte; pomicultură-viticultură - 8 obiecte; pădurărit - 13 obiecte; industria alimentară - 22 obiecte; uz casnic - 192 obiecte; industria casnică textilă - 190 obiecte; transporturi - 77 obiecte; obiceiuri - 144 obiecte; albinărit - 21 obiecte; împletituri - 2 obiecte", a arătat Roxana Man.

De asemenea, în colecţia muzeului se regăseşte şi industria casnică textilă cu 190 de obiecte, iar pe lângă războaiele de ţesut se remarcă numeroasele furci de tors, "un vârf al artei decorative ţărăneşti din zona văii Mureşului superior, zona văii Gurghiului şi cea a văii Beicii".

La Reghin mai regăsim colecţia de transporturi, care este, prin cele 77 de piese componente ale ei, una deosebit de importantă, dar şi cea despre albinărit.

"Pe lângă car şi jug, sunt prezente alte piese precum desagii, mâţa pentru picioare, cataligele, şea, dar şi o bicicletă realizată din lemn şi care datează de la începutul secolului al XX-lea. Albinăritul a fost printre cele mai vechi ocupaţii în spaţiul românesc, cele 21 de piese care formează această colecţie încearcă să ofere o imagine generală asupra acestei ocupaţii, întâlnim coşniţa pentru albine, ştiubeiul pentru albine, teascul pentru stors fagurii de miere sau lumânări făcute din ceară. O ultimă colecţie în cadrul ocupaţiilor tradiţionale o reprezintă cea de împletituri, unde întâlnim o plasă şi un calapod", a arătat Roxana Man.

La Muzeul din Reghin se află şi uşi împărăteşti cu Buna Vestire, realizate de Marcu Vlaşcovici în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, reprezentând pe Îngerul Domnului, Arhanghelul Gavril, care aduce vestea naşterii Mântuitorului Isus, Fecioara Maria şi cei patru evanghelişti - Matei, Luca, Marcu şi Ioan. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Simona Aruştei)

Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES FOTO