Fondul Monetar Internaţional apreciază că pandemia de coronavirus (COVID-19) va adânci probabil diferenţele de avuţie în Europa, dacă autorităţile nu vor ajuta la încheierea pe plan global a crizei globale de sănătate, nu vor sprijini economiile până la finalul pandemiei şi nu vor investi pentru a face economiile mai verzi, transmite Reuters.

Într-un discurs rostit luni la conferinţa Parlamentului European, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a lăudat guvernele UE pentru măsurile de sprijin fiscal de peste 3.000 de miliarde de euro pentru firme şi gospodării, inclusiv schemele pentru păstrarea locurilor de muncă, care au ajutat peste 54 milioane de angajaţi.

"Dar calea spre redresare este inegală, din cauza diferenţelor poziţiilor de start, a structurii economiei şi a capacităţii de răspuns, ceea ce provoacă inegalităţi în creştere, atât pe teritoriul ţărilor, cât şi între acestea", susţine oficialul FMI.

Destinaţiile turistice din UE, cum ar fi Spania, Grecia şi Italia, s-au contractat cu peste 9% în 2020, faţă de un declin mediu de 6,4% la nivelul blocului comunitar, atrage atenţia Georgieva.

Conform estimărilor FMI, până la finalul lui 2022, venitul per capita în Europa Centrală şi de Est va fi cu 3,8% sub proiecţiile de dinaintea crizei, comparativ cu un nivel de doar 1,3% în economiile avansate din UE.

Economiştii au avertizat că o astfel de divergenţă ar putea face mai dificilă gestionarea economică a UE, inclusiv politica monetară a BCE, şi ar creşte riscul unor crize viitoare.

"Retragerea graduală a măsurilor de sprijin trebuie să urmeze, nu să preceadă, unei ieşiri durabile din criza de sănătate. O prematură înăsprire a politicii monetare, când economiile cele mai afectate sunt într-o situaţie fragilă, ar putea exacerba diferenţele dintre ţări", a avertizat Georgieva.

Fondul european de redresare post COVID-19 (Mecanismul de redresare şi rezilienţă al Uniunii Europene), în valoare de 750 de miliarde de euro, va sprijini investiţiile digitale şi ecologice, sporind potenţialul de creştere al ţărilor afectate de efectele pandemiei. Georgieva a precizat că o coordonare a acestor investiţii digitale şi ecologice este cea mai importantă acţiune pe termen lung.

"Analizele noastre arată că această coordonare ar putea în următorii 15 ani majora PIB-ul global cu aproximativ 0,7 puncte procentuale anual şi ar crea milioane de noi locuri de muncă", a explicat directorul general al FMI. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)