Ţările cu niveluri mai ridicate de corupţie au fost mai puţin capabile să facă faţă provocării de a stăvili pandemia de coronavirus, avertizează organizaţia Transparency International (TI), care a publicat joi raportul privind Indicele de Percepţie a Corupţiei (CPI) în 2020, transmit dpa şi EFE.

Statele care au un scor bun în clasament investesc mai mult în sistemul de sănătate, sunt mai în măsură să asigure îngrijire medicală şi mai puţin probabil să încalce normele democratice şi instituţionale sau regulile statului de drept, se arată în raport.

"COVID-19 nu este doar o criză sanitară şi economică. Este o criză a corupţiei. Şi una pe care pentru moment nu reuşim să o gestionăm. Anul trecut a fost un test ca niciun altul până acum pentru guverne, iar acelea cu niveluri ridicate de corupţie au fost mai puţin capabile să facă faţă acestei provocări", a declarat preşedintele TI, Delia Ferreira Rubio.

Raportul relevă o "imagine nefastă" a situaţiei corupţiei la nivel global: punctajul mediu este 43 din 100, iar majoritatea ţărilor nu au înregistrat niciun progres "în ultimul deceniu" în lupta acestor practici ilegale, "de la mită şi delapidare, la preţuri abuzive şi favoritism".

Pentru a combate corupţia şi efectul ei negativ asupra crizelor sanitare, TI sugerează întărirea instituţiilor cu atribuţii de supraveghere, asigurarea unui sistem deschis şi transparent de achiziţii, publicarea de date relevante şi garantarea accesului la informaţii.

Indicele de Percepţie a Corupţiei (CPI) reflectă modul în care experţi independenţi şi din mediul de afaceri percep corupţia existentă în cele 180 de state şi teritorii analizate de Transparency International, iar clasamentul este alcătuit prin acordarea de puncte, de la 0 (foarte corupt) la 100 (deloc corupt).

România, pe ultimele locuri în UE, alături de Bulgaria şi Ungaria

Sursa foto: transparency.org.ro

Cu un scor de 44 de puncte din 100, România rămâne în continuare în top trei cele mai corupte ţări din Uniunea Europeană, potrivit unui comunicat de presă al TI România, dat publicităţii joi. Deşi punctajele sunt similare cu cele din 2019 pentru majoritatea statelor membre, în premieră, trei state împart ultimul loc în clasamentul întocmit la nivelul UE - România, Bulgaria şi Ungaria - cu acelaşi scor: 44 de puncte din 100 posibile.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

Percepţia asupra corupţiei din sistemul public şi mediul de afaceri din România rămâne neschimbată comparativ cu 2019, la fel şi în cazul Ungariei, în timp ce Bulgaria are un punct în plus faţă de anul anterior. De altfel, România înregistrează acelaşi scor ca în anul 2012, ceea ce arată că măsurile luate în aproape 10 ani nu au fost constante şi nu au reuşit să schimbe percepţia pe care experţi independenţi şi din mediul de afaceri o au cu privire la corupţia din România, potrivit raportului TI.

Lipsa de transparenţă în achiziţiile publice, subfinanţarea sistemului medical, lipsa unor măsuri consecvente pentru digitalizarea proceselor administrative sunt probleme constante la nivel naţional care s-au accentuat în contextul pandemiei de COVID-19. Raportul Curţii de Conturi privind achiziţiile derulate pentru combaterea pandemiei au arătat grave deficienţe atât în administraţia locală, cât şi în cea centrală, se menţionează în comunicatul de presă al TI România.

Practicile corupte din companii, care la nivel declarativ îşi asumă politici de integritate, au fost de natură a afecta credibilitatea mediului de afaceri, iar campaniile de cosmetizare a imaginii au avut ca efect reducerea vigilenţei publice, avertizează sursa citată. TI România atrage atenţia că societatea românească şi-a pierdut semnificativ aplombul în a sancţiona corupţia şi lipsa de integritate ca flagel general şi s-a manifestat mai degrabă secvenţial.

Transparency International România propune soluţii care pot fi aplicate pe termen mediu şi lung, între care: promovarea Pactelor de Integritate în derularea achiziţiilor publice, mecanisme independente de monitorizare în timp real a proiectelor majore de lucrări publice şi nu numai; digitalizarea proceselor administrative, prin înfiinţarea Registrului Naţional de Conformitate, care va putea îmbunătăţi transparenţa administrativă şi responsabilitatea, contribuind la reducerea vulnerabilităţilor la corupţie în administraţia publică; transpunerea în legislaţia naţională a Directivei UE privind avertizarea în interes public la standarde înalte de conformitate; acordarea de sprijin instituţiilor cu rol anticorupţie, în vederea creşterii capacităţii operaţionale şi a eficacităţii acestora, inclusiv prin conservarea şi îmbunătăţirea cadrului de reglementare.

Danemarca şi Noua Zeelandă - ţările cel mai puţin corupte; Sudanul de Sud şi Somalia - cele mai corupte

Danemarca şi Noua Zeelandă se menţin în fruntea listei, fiecare cu 88 de puncte din 100, în timp ce Sudanul de Sud şi Somalia, cu doar 12 puncte fiecare, se află la coada clasamentului.

Foto: (c)  Fernando Bizerra / EPA

În frunte, după Danemarca şi Noua Zeelandă, se situează Finlanda, Singapore, Suedia şi Elveţia, toate cu 85 de puncte; în timp ce la extrema cealaltă se află - în afară de "codaşii clasamentului", Sudanul de Sud şi Somalia - Siria (14), Yemen şi Venezuela (cu câte 15 puncte fiecare).

Printre ţările care au realizat cele mai mari progrese în lupta împotriva corupţiei în ultimul deceniu se află Grecia, Myanmar şi Ecuador, în timp ce ţările care au pierdut cele mai multe puncte în clasament sunt Bosnia-Herţegovina, Malawi şi Libanul.

În rândul marilor puteri se evidenţiază SUA, care îşi consolidează căderea - pentru al patrulea an consecutiv, adică întregul mandat al preşedintelui republican Donald Trump - şi, cu 67 de puncte, ocupă cel mai prost loc în CPI din 2012. Lipsa de control a programului de ajutoare anti-COVID-19, în valoare de un miliard de dolari, a provocat Transparency International o "serioasă îngrijorare" şi reprezintă, potrivit TI, "un recul semnificativ" în ceea ce priveşte tradiţia "normelor democratice de echilibru instituţional" (checks and balances).

China câştigă un punct în clasament (42) şi două poziţii (78), iar Rusia, mult în urmă, câştigă două puncte (30) şi urcă două poziţii (129).

La fel ca în ultimii ani, în America Latină pe primele locuri se clasează Uruguay şi Chile, cu 71 şi respectiv 67 de puncte, iar la coada clasamentului se află Venezuela şi Nicaragua, cu 15 şi 22 de puncte.

"Corupţia nu doar că subminează răspunsul sanitar global la COVID-19, ci şi contribuie la prelungirea crizei democratice", se menţionează în raport. Aceste practici ilegale sunt asimilate totodată "cu cheltuieli mai scăzute pentru sănătatea publică şi cu rate mai mari de mortalitate infantilă şi maternală, de decese provocate de cancer, diabet şi boli respiratorii şi cardiovasculare".

Reacţia guvernelor în timpul pandemiei a evidenţiat "fisuri enorme în sistemele sanitare şi în instituţiile democratice" şi a arătat că guvernanţii "îşi urmează adesea propriile lor interese în loc să urmărească interesele celor mai vulnerabili". TI speră că acum, când comunitatea internaţională începe să vadă luminiţa de la capătul tunelului, graţie apariţiei vaccinurilor anticoronavirus, "eforturile anticorupţie" să se menţină "pentru a asigura o recuperare justă şi echitabilă" pentru toţi.AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)